Anchetă. 10 spitale din țară raportează centre pentru victimele violului doar de ochii lumii, femeile sunt trimise la Psihiatrie

Laura Popa

Redactor Șef Adjunct

Din 10 centre pentru victimele violenței sexuale din țară, doar de la trei am primit informații în legătură cu serviciile de care ar putea beneficia o posibilă victimă. 

De mai bine de trei ani, la nivelul țării funcționează 10 centre de intervenție pentru victimele violenței sexuale. Scopul lor? Să asigure o intervenție integrată victimelor de viol sau agresiune sexuală. De la îngrijiri medicale de urgență, la prelevare de probe biologice și consiliere psihologică și juridică, în funcție de fiecare caz. 

PressOne a luat la rând fiecare dintre cele 10 centre de intervenție integrată pentru victimele violenței sexuale din România. Cum nu există un număr de telefon dedicat acestor cabinete, singura modalitate de contact a fost centrala spitalului, unde am cerut să ni se facă legătura cu centrul pentru victimele violenței sexuale. 

Rezultatele? Doar de la trei spitale am primit informații legate de aceste cabinete, București, Constanța și Timișoara, dar și aici răspunsurile au fost diferite între ele.  

În multe cazuri, am fost transferați de la un cabinet la altul, doar pentru a afla că ar trebui să mergem la medicină legală sau direct la poliție, pentru că la nivelul spitalului nu se poate face nimic. 

Nu în ultimul rând, au fost și spitale unde, chiar și după ce am fost direcționați către asistența socială, nu am primit niciun răspuns care să ne ajute să înțelegem care sunt opțiunile unei victime. 

Patru apeluri pentru niciun răspuns 

„Centrul de unde? Cum aţi zis?”, este răspunsul pe care-l primim de la ambulatoriul din Satu Mare. Femeia care a răspuns apelului nostru nu știe de existența unui centru special pentru victimele violenței sexuale: „nu la medicină legală cumva, nu acolo trebuie?”, ne întreabă tot pe noi după câteva secunde de pauză.

CAZUL ȚONE. UNAP constată plagiatul și îl sancționează. Academia de Poliție recunoaște frauda, însă refuză să ia măsuri

Comisiile de etică de la UNAP și Academia de Poliție au confirmat dezvăluirile PressOne, care a demonstrat că fostul comisar-șef Cătălin Țone a plagiat masiv în ambele teze de doctorat susținute în 2011;

„Direcția Morții” de la Codlea: Mii de câini eutanasiați pe bani publici sub comanda unui veterinar sancționat pentru cruzime

19 primării din județul Brașov plătesc anual peste două milioane de lei din bugetul local unui adăpost privat de câini din Codlea care umflă cheltuielile, în vreme ce mii de animale sunt eutanasiate sau mor de foame. Clinica veterinară care se ocupă de câinii din adăpost este a președintelui asociației, un medic veterinar sancționat în trecut pentru numărul mare de animale ucise și pentru substanțele periculoase folosite.

Potrivit unui răspuns oferit redacției de către Spitalul Județean de Urgență Satu Mare, de serviciile centrului ar beneficia „victimele violenței/agresiunilor sexuale care se prezintă la spital pentru asistență medicală, la nivelul UPU sau prin ambulatoriul de specialitate”. Prin urmare, chiar și personalul de la ambulatoriul ar fi trebuit să fie instruit pentru a ști cum să direcționeze o victimă către asistența de care are nevoie. 

Mă transferă la spital. 

„Suntem spitalul judeţean, dar aşa department noi nu avem”, vine imediat răspunsul de la centralista spitalului. Insist că am nevoie de ajutor și că mă gândesc să vin la camera de gardă, dar aș vrea să știu dacă e cineva acolo care mă poate primi. 

Mă transferă la Camera de Gardă. 

Spun, din nou, că vreau să vorbesc cu cineva din cadrul centrului pentru victimele violenței sexuale. Aflu că ar trebui să sun eu, încă o dată, la același număr și să cer la ginecologie.  

Sun la Ginecologie. 

„Nu este aici acum doamna doctor care se ocupă”, primesc răspuns. Când vine, unde pot da de ea, cum pot beneficia de ajutor? Să sun din nou la același număr, dar de data asta să cer la obstetrică. Și-mi închide. 

Sun la Obstetrică. Nu răspunde nimeni. După patru apeluri, nu am primit niciun răspuns de ajutor. 

Din 2021 și până-n prezent, potrivit unui răspuns oferit PressOne, o singură victimă a beneficiat de asistență în cadrul centrului din Satu Mare. 

„În România lucrurile sunt grave”

Situația se repetă la Spitalul Județean de Urgență din Piatra Neamț. Îi spun persoanei din centrală că am citit pe internet că ar exista un cabinet pentru victimele de viol și aș vrea să vorbesc cu cineva de-acolo. 

„Internetul ăsta… dar în România lucrurile sunt grave”, îmi răspunde și mă redirecționează fără să știu unde. Aflu că am ajuns la Secția de Psihiatrie. 

Spun ce problemă am și dacă ar putea să mă ajute cineva să intru în contact cu un specialist din cadrul centrului pentru victimele violenței sexuale. 

A treia încercare, la asistența socială din ambulatoriu. „Nu știu, mai încercați o dată”, este răspunsul pe care-l primesc. Explic faptul că aici am fost trimisă de la Psihiatrie și nu știu unde să încerc în altă parte, dacă mă poate ajuta ea cu informația asta. Câteva secunde de liniște, după care apelul se întrerupe. 

PressOne a arătat deja cum la centrul din cadrul Spitalului de Urgență Piatra Neamț ar fi ajuns, din 2021 și până-n prezent, 15 victime. Cifra nu este confirmată însă și de datele disponibile la nivelul Agenției Naționale Pentru Egalitate de Șanse Pentru Femeie și Bărbați, unde centrul figurează cu zero victime. 

„Vă fac legătura, dacă răspunde cineva”

Nu a răspuns nimeni nici atunci când am sunat la spitalul din Târgu-Mureș. Din centrală am fost redirecționată către Camera de Gardă, chiar locul unde victimele ar trebui să meargă pentru a cere ajutor, dar nimeni nu știa de acest centru. Mi-au făcut legătura cu asistența socială, cu condiția să răspundă cineva. Nu a răspuns nimeni. 

Centrul de intervenție de la nivelul spitalului din Târgu-Mureș există doar din februarie 2024, ca urmare a închiderii, în noiembrie 2023, a centrului din Brăila, pe motiv că n-au fost victime care să beneficieze de serviciile disponibile. 

În ciuda faptului că centrul din Brăila a fost închis, PressOne a sunat și la spitalul din oraș pentru a afla cum poate, totuși, o victimă a unei agresiuni sexuale să primească o formă de ajutor. Apelul telefonic a durat doar câteva secunde și am fost trimisă să caut informații pe internet: „noi suntem spitalul. Nu știu, uitați-vă pe net, găsiți.”

„Centrul pentru femeile bătute”

„M-ați blocat. Sunt în centrala telefonică și nu am auzit de așa ceva. Explicați-mi altfel”, este răspunsul pe care-l primesc de la spitalul din Sibiu. Încerc să-i spun persoanei de la centrala spitalului că am trecut printr-o agresiune sexuală și aș vrea să vorbesc cu cineva din cabinetul pentru victime. 

Mă trimite către „centrul pentru femei bătute”, care nu aparține de spital. Îmi poate da chiar și un număr de telefon de-acolo, dar n-are cu ce să mă ajute la nivelul unității medicale. Mă întreabă, totuși, dacă am nevoie de un consult medical. Îi răspund că aș avea nevoie să discut cu un medic din cadrul centrului și de contracepție de urgență. 

„Nu cred că mai este cineva acum. La noi este psihologic pe bază de programare. Eventual veniți dumneavoastră în Urgență, să vă vadă cineva, dacă sunteți bătută sau care sunt problemele dumneavoastră. Adică să vă vadă un medic, ca să puteți atesta treaba asta”, este ultimul răspuns pe care-l primesc de la spitalul din Sibiu. 

La nivelul fiecărui centru de intervenție pentru victimele violenței sexuale ar trebui să există kit-uri pentru prelevarea de probe biologice, astfel încât victima să nu mai fie nevoită să facă un drum și la IML. Foto: Inquam Photos / Ilona Andrei

Potrivit unui răspuns transmis PressOne, 10 victime au beneficiat de serviciile centrului din Sibiu din 2021 și până-n prezent. Din acestea, doar pentru o singură victimă a fost folosit kit-ul din dotarea centrului pentru prelevarea de probe biologice. 

„În cadrul spitalului n-avem cum să avem”

Nici la spitalul din Slobozia persoana din centrală nu știe unde să mă direcționeze, pentru că nu are habar să existe un astfel de centru. Poate la asistență socială? Mă redirecționează acolo, de unde aflu de un centru pentru victimele violenței domestice, care e undeva în oraș, lângă catedrală. Îi spun că nu de acesta am nevoie, ci de acel cabinet special pentru victimele violenței sexuale din cadrul spitalului. 

„Noi în cadrul spitalului n-avem cum să avem. Noi oferim consultanță medicală, este văzut pacientul și se anunță poliția, în funcție de caz. La UPU trebuie să vă prezentați dacă ați întâmpinat așa problemă”, îmi explică persoană de la asistență socială. 

Întreb dacă la Unitatea de Primiri Urgențe pot beneficia și de prelevarea de probe biologice, de vreme ce la nivelul centrul ar trebui să existe kit-uri aprobate de Institutul Național de Medicină Legală. 

Din 2021 și până acum, doar șase victime au beneficiat de asistență integrată în cadrul centrului de la nivelul spitalului din Slobozia. Asta în contextul în care, doar în 2023, potrivit datelor obținute de Centrul Filia de la Inspectoratul General al Poliției Române, la nivelul județului Ialomița au fost înregistrate 21 de sesizări de viol și 17 de agresiune sexuală. 

„Vor fi anunțate autoritățile abilitate”

La spitalul din Craiova, persoana din centrală m-a redirecționat către Urgențe. Cei de-acolo nu au știut să-mi spună cum aș putea intra în legătură cu un medic din cadrul centrului pentru victimele violenței sexuale. Am fost sfătuită, însă, să vin la spital pentru un control. 

„Veniți ca și victimă la Urgențe. Și vi se vor face investigațiile necesare pentru problema pe care o aveți dumneavoastră. Știți că vor fi anunțate și autoritățile abilitate. Chiar dacă dumneavoastră refuzați acest lucru, noi anunțăm și dumneavoastră refuzați depunerea unei plângeri la poliție”, îmi explică femeia de la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean din Craiova. 

Conform unui răspuns oferit PressOne, reprezentanții spitalului din Craiova declară că poliția va fi implicată „dacă victima dorește”, nu din oficiu. Fără acordul victimei este sesizată poliția doar atunci când victima se adresează direct medicilor legiști, conform Ordinului comun al ministerului Justiției și Sănătății nr. 1134/2000. 

„În protocoalele medicilor legiști scrie că sunt obligați să raporteze către poliție”, explică Irina Ilisei, expertă în egalitate de gen la Asociația Moașelor Independente. Potrivit acesteia, o astfel de condiționare a accesului la serviciile oferite de medicina legală este nefavorabilă victimei, pentru că multe dintre ele sunt nevoite să se întoarcă în aceeași casă sau comunitate cu agresorul. 

„Plus că este acest cerc al violenței, în care victimei îi ia foarte mult timp să înțeleagă prin ce trece. Agresorii sunt, de cele mai multe ori, persoane foarte apropiate victimelor și este nevoie de timp pentru ca victimele să fie pregătite să-i raporteze la poliție. Și riscăm, pe de-o parte, ca victima să nu aibă niciodată acces la justiție dacă nu își scoate certificatul medico-legal, și, pe de altă parte, ca o femeie să stea acasă cu sângerări vaginale sau cu orice alt tip de rană pentru că-i este teamă să meargă la spital din cauza acestei raportări automate”, susține experta. 

„Aici e medicină legală, e cu bătuți” 

De la centrala spitalului din Bacău sunt redirecționată către cabinetul de Medicină Legală. Îi explic persoanei care a răspuns la telefon că am nevoie să vorbesc cu cineva de la cabinetul special pentru victimele violenței sexuale. 

Marșul „Împreună pentru siguranța femeilor" organizat de mai multe organizații feministe pentru a atrage atenția asupra violenței îndreptată asupra femeilor, 2022. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

„Aici e medicină legală, e cu bătuți, cu altceva”, este răspunsul pe care-l primesc. Îi spun că am auzit că la nivelul spitalului ar fi un centru unde victimele ar putea beneficia și de prelevarea unor probe biologice și acolo vreau să ajung. Nu știe să existe în spital un asemenea cabinet dedicat victimelor și mă îndeamnă să mă adresez direct poliției. 

Din 2021 și până la momentul publicării acestui articol, de serviciile centrului pentru victimele violenței sexuale din Bacău nu a beneficiat nicio victimă. PressOne a cerut informații și de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Bacău, instituție cu care spitalul colaborează în activitatea centrului, cu privire la numărul de victime adulte ale violenței sexuale. Răspuns? Nicio victimă din 2020 până-n prezent.

Situația se prezintă diferită, însă, dacă ne uităm pe datele Inspectoratului General al Poliției Române. Doar în 2023, au fost înregistrate, la nivelul județului Bacău, 72 de sesizări de viol și 38 de agresiuni sexuale. Așadar, nici măcar o victimă dintre cele de mai sus nu a ajuns la centrul special creat pentru ele. 

Un număr trecut cu roșu pe perete 

Sun la Spitalul Județean din Constanța și sunt redirecționată imediat către cabinetul de Ginecologie. Spun că am nevoie să vorbesc cu cineva de la centrul pentru victimele violenței sexuale și aflu că există un număr dedicat de telefon la care pot suna. 

„Ați sunat la urgență Ginecologie, dar am un număr de telefon al centrului. E trecut cu roșu pe perete și vi-l pot da pe ăsta. Sunați și vă dă mai multe detalii, că eu chiar nu știu mai multe”, îmi explică o femeie. Numărul de telefon este al coordonatoarei centrului de intervenție pentru victimele violenței sexuale. Doar ea m-ar putea ajuta cu mai multe informații. 

Din centrala Spitalului de Urgență de la Timișoara sunt direcționată către fișier, în Ambulatoriu. Acolo răspunde o femeie de la care aflu că medicul care se ocupă de centru nu mai este. Și-a terminat programul. 

„Eu vă pot da numărul personal de telefon al doamnei doctor. Putem așa să facem”, îmi explică femeia. Mă întreabă și dacă nu cumva vreau eu să-mi las datele, pentru a fi sunată de către medic. Orice decid, însă, cel mai bine ar fi să sun direct la numărul pe care mi-l dă ea. În cazul în care nu răspunde nimeni, „puteți să mă resunați și, eventual, vă iau datele și, nu știu, încercăm să rezolvăm cumva”, este concluzia apelului la spitalul din Timișoara. 

Din 2021 și până-n prezent, la centrul pentru victimele violenței sexuale din Timișoara au ajuns 13 victime. Așa cum am mai arătat deja, numărul nu este confirmat și de informațiile furnizate PressOne de către ANES, care afirmă că doar 11 persoane au ajuns la centrul din Timișoara. 

Centrul cu cele mai multe victime 

Primul astfel de centru pentru victimele violenței sexuale a fost inaugurat în București, în mai 2021. La mai bine de trei ani distanță, PressOne, în baza unor informații conform cărora o victimă ar fi încercat să se adreseze, fără succes, centrului de la nivelul SUUB, a făcut o vizită incognito la spital. Astfel, am arătat cum primul centru de intervenție pentru victimele violenței sexuale din România a rămas doar o promisiune de ochii lumii și pentru câteva voturi.

Deschiderea primului Centru de intervenție pentru victimele violenței sexuale, la Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti, luni, 10 mai 2021. Foto: Inquam Photos / Ilona Andrei

Am repetat încercarea de a ajunge la centrul de la nivelul SUUB și într-o zi din timpul săptămânii, când, la fel ca-n și celelalte cazuri, am sunat în centrala spitalului. De-acolo am fost redirecționată către cabinetul de psihologie, de unde mi s-a spus că pot veni la spital, dar să sun înainte de a ajunge acolo. 

„E nevoie să veniți la Spitalul Universitar și când ajungeți la spital să ne mai dați un telefon, să vină cineva după dumneavoastră și să vă ia de la intrarea spitalului”, îmi explică femeia.  

Prezența coordonatoarei centrului este subliniată și de către Monalisa Cîrstea, directoare ANES. Însă o posibilă victimă nu este nicăieri informată, atunci când ajunge la UPU, că ar ar trebui să ceară în mod expres prezența coordonatoarei centrului. 

Reporter: Vă întreb, ca victimă, eu de unde aș ști că trebuie să solicit prezența coordonatorului? Dacă eu m-am dus la triaj și de la triaj m-au direcționat direct către ginecologie, de unde aș fi știut că mai e nevoie de încă o persoană acolo?

Monalisa Cîrstea, ANES: Am înțeles. Noi vom discuta oricum cu conducerea centrului și vom încerca să analizăm această sincopă și să prevenim pe viitor. Înseamnă că mai e nevoie de încă o rundă de informare pentru specialiștii de acolo.

Reacția Ambasadei Norvegiei 

Cele 10 centre de intervenție integrată pentru victimele violenței sexuale din România au fost înființate printr-un program pilot în cadrul proiectului „Sprijin pentru implementarea Convenției de la Istanbul în România”, finanțat prin granturi norvegiene. Investiția totală? 2, 5 milioane de euro. PressOne a întrebat Ambasada Norvegiei cum apreciază modul în care funcționează, după mai bine de trei ani, centrele pentru victimele violenței sexuale din țară. 

Potrivit răspunsului oferit PressOne, reprezentanți ai ambasadei au vizitat trei dintre centrele din țară, iar instituția este „este conștientă de diferitele provocări cu care se confruntă centrele pilot pentru victimele abuzurilor sexuale înființate de Agenția Națională Pentru Egalitate de Șanse Pentru Femei și Bărbați”. 

Din același răspuns oferit redacției, aflăm că ANES ar fi primit o nouă finanțare prin care „experți și reprezentanți din Norvegia, Consiliul Europei și România vor vizita centre pentru victime din cinci județe diferite și se vor întâlni cu părțile interesate relevante la nivel local și național (de exemplu, servicii locale de asistență medico-legală și socială, ONG-uri locale). La aceste vizite și întâlniri vor lua parte cel puțin trei experți norvegieni cu experiență relevantă pentru centrele pentru victimele abuzurilor sexuale.”

Ulterior, experții consultați în această nouă etapă a programului vor oferi recomandări pentru o mai bună funcționare a centrelor și va fi desfășurată o campanie de informare și promovare. Asta la mai bine de trei ani de când aceste centre funcționează. Cel puțin pe hârtie. 

În prezent, niciunul dintre cele 10 centre din țară nu beneficiază de buget și nu are angajați proprii, astfel încât, atunci când e nevoie, personalul este angrenat „ad-hoc”, în funcție de medicii disponibili la Camera de Gardă sau în Ambulatoriu.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€