Flo, după ce a reușit să voteze atât pentru alegerile europarlamentare, cât și pentru cele locale. Foto: Laura Popa
Flo, după ce a reușit să voteze atât pentru alegerile europarlamentare, cât și pentru cele locale. Foto: Laura Popa
10/06/2024
Reportaj: La vot cu Flo, un bărbat transgender. „Noi existăm doar dacă putem fi țapi ispășitori”
„Sunt super anxios”, îmi spune Flo. Ne îndreptăm împreună spre secția de vot de care ar trebui să aparțină. Pentru că și-a schimbat buletinul cu doar câteva zile înainte de alegerile de pe 9 iunie, în sistemul electronic de evidență a populației cu drept de vot figurează încă în Dâmbovița.
„E prima dată când merg la vot”, adaugă tânărul de 22 de ani.
„Și nici n-am dormit super mult, am tot visat că o să am probleme”, mărturisește. Problemele la care se referă Flo țin de faptul că este bărbat transgender. Adică o persoană a cărui gen nu corespunde cu sexul atribuit la naștere. În cazul lui, sexul atribuit la naștere a fost unul feminin, în timp ce genul cu care Flo se identifică este masculin.
În cazul lui, unele date din actul de identitate nu corespund în totalitate cu cine este el în realitate. De exemplu, în buletin, Flo are un nume specific genului feminin, apare „F”-ul atribuit sexului feminin, iar CNP-ul, de asemenea, este specific sexului feminin.
- Potrivit unui sondaj Ipsos realizat în 2023, persoanele transgender reprezintă 3% din populația adultă a României.
- Pentru multe persoane trans, datele din buletin nu corespund cu înfățișarea. De exemplu, se poate întâmpla ca numele și informațiile despre sex să difere față de modul în care persoana se prezintă lumii. În alte cazuri, persoana poate trece printr-o tranziție medicală, iar poza din buletin poate să nu corespundă cu aspectul persoanei în cauză.
- Toate aceste discrepanțe pot face procesul de votare foarte dificil pentru persoanele transgender.
- Asociația Accept, susținută de Avocatul Poporului, a elaborat și trimis către Biroul Electoral Central un „Îndrumar privind interacțiunea cu persoanele transgender în context electoral”, document care a fost trimis de BEC către toate birourile electorale de circumscripție.
Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.
- În acest context, PressOne l-a însoțit pe Flo, un bărbat transgender, în ziua votului, pentru a vedea în ce condiții își poate exercita dreptul de vot.
Flo
Duminică, 9 iunie, ora 11:00. Secțiile de votare sunt deschise deja de patru ore. Flo iese din curtea Accept. Poartă o cămașă cu flori și are părul prins în coadă.
„Patriarhia nu a dat binecuvântare”. Dan Puric, Piperea și alți extremiști români n-au reușit să strângă semnături pentru redefinirea constituțională a familiei și plata cash
PressOne a cerut explicații de la fiecare asociație din Coaliția pentru Constituție, Familie și Libertate cu privire la eșecul strângerii celor 500.000 de semnături necesare pentru redefinirea familiei și introducerea plății cash în Constituție.
Trump după o lună la Câmpulung. De ce nu aș mai vota USR: cu Lasconi și Năsui, partidul pune cruce proiectului „vrem o țară ca afară”
În ultimii 5 ani, vocile progresiste au dispărut aproape complet din Uniunea Salvați România. Cu Elena Lasconi și Claudiu Năsui la cârmă, USR devine tot mai populist și pare că vrea să fure procente de la George Simion sau Diana Șoșoacă.
Pe zidul clădirii asociației Accept din București este un mural în culorile comunității LGBTQIA+. În timp, desenul a ajuns să fie vandalizat. PressOne a acoperit cuvintele obscene din fotografie. Foto: Laura Popa
Pentru că și-a refăcut buletinul de curând, a rămas în baza de date electorală ca putând să voteze în Dâmbovița, la fosta adresă. Legea spune, însă, că poate vota pentru europarlamentare și pentru locale pe listele suplimentare din secția de pe raza noii adrese. Are pe telefon un screenshot cu articolul din lege, în caz că cei din secție nu-i vor permite să voteze și la locale.
Înainte de orice, Flo îmi spune că vrea să facă o precizare importantă: „eu personal sunt într-o poziție privilegiată.”
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
Care este privilegiul? În primul rând că urmează să voteze în București. În capitală sunt șanse mai mari ca oamenii din secțiile de votare să fi interacționat, la un moment dat, cu persoane trans. Sau, dacă nu au interacționat, măcar sunt mai deschiși.
„Nu vreau să-mi închipui cum ar fi fost dacă mergeam la mine la țară să votez. La fel cum nu vreau să-mi închipui cum e în alte zone rurale din țară sau în zonele de urban mic”, afirmă Flo.
Pe listă se adaugă faptul că este bărbat alb sau, cel puțin, perceput ca bărbat alb, aspect care „îi oferă din start un privilegiu.”
„Poza mea din buletin corespunde cu aspectul meu fizic actual. Chiar dacă numele, sexul și CNP-ul nu corespund cu identitatea mea, totuși există o conformitate între cum arăt și poza din buletin, pentru că mi l-am schimbat recent”, explică bărbatul.
Contează și faptul că e bărbat trans, și nu femei trans sau persoană non-binară: „Mi se pare foarte important acest disclaimer, pentru că există șansa ca pentru unii să decurgă mai bine procesul de vot, iar pentru alții mult mai rău.”
Hai la doctor să spună că eu sunt băiat
Îmi povestește că nu s-a identificat niciodată cu sexul atribuit la naștere.
„N-am fost niciodată fată, pentru că eu am știut dintotdeauna despre mine că sunt băiat/bărbat. Doar că a existat un punct în viața mea în care mi s-a spus că trebuie să fiu fată (...) Îmi spunea maică-mea de ce nu ești feminină, de ce nu porți rochie? Am încercat să port rochie, am încercat să mă machiez. Problema era că eu nu mă găseam în ce era asociat cu ele”, își amintește Flo.
În jurul vârstei de 5-6 ani i-a spus mamei sale, pentru prima dată, că e băiat: „m-am dus la mama și i-am zis: «Mama, eu sunt băiat. Hai la doctor să spună că eu sunt băiat!»”
A urmat o perioadă grea, cu depresie și ideea că e singura persoană din lume care trece prin așa ceva, mai ales că școala primară a făcut-o la un seminar teologic.
„Crescut într-un mediu destul de conservator, toată viața mi s-a expus că aceste persoane (nr. persoanele transgender) sunt ceva de care nu trebuie să te atingi și pe care trebuie să le menții la distanță. Și brusc mi-am dat seama că eu sunt persoana despre care se vorbește”, explică tânărul.
Cine era înainte?
În liceu a început să caute informații despre comunitatea LGBTQIA+. Și-a dat seama că este bărbat trans încă de când a descoperit termenul și a realizat că nu e singurul pe lume cu identitatea asta. Tot atunci și-a făcut și coming out-ul în fața unor prieteni în care avea încredere.
După liceu s-a mutat în București, la facultate, unde plănuia să înceapă tranziția medicală.
„Voiam doar să-mi trăiesc viața și să șterg din istorie cine eram înainte de tranziție. Dorința mea era ca nimeni să nu afle vreodată că eu am fost născut fată. Lucrul care, acum, îmi dau seama că nu e corect, pentru că îmi șterge foarte mult din experiență, șterge o foarte bună parte din cine sunt astăzi”, explică Flo.
A reușit să facă asta în vara după primul an de facultate.
În prezent, Flo lucrează la Accept, contribuie la organizarea unei expoziții fotografice despre persoanele trans, iar anul acesta este coordonatorul Bucharest Pride. Foto: arhivă personală
„Am ajuns la momentul magic în care am reușit să-mi cumpăr testosteron și să încep tratamentul hormonal. Am simțit o eliberare în mod instant. Pentru că totul a început să aibă sens în momentul ăla, la prima injecție”, își amintește Flo.
Scenariile din fața secției de vot
Legat de cum va fi când va ajunge să voteze, i-au trecut prin minte mai multe scenarii. De la bune la foarte rele.
„Scenariul foarte bun este ca oamenii să vadă prezentarea mea de gen și să-și dea seama că și dacă n-am actele schimbate ar trebui să mi se adreseze în funcție de prezentarea mea de gen”, spune Flo.
Mai puțin plăcut ar fi să nu se prindă nimeni de identitate sa și să-i adreseze tot felul de întrebări incomode, în timp ce-i pasează buletinul de la unii la alții.
Cel mai rău scenariu e cel în care nu-i vor permite să voteze. Însă e pregătit și pentru asta.
„Odată ce am trecut de SIMPV (nr. Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot) n-ar trebui să aibă voie sa-mi conteste identitatea și dreptul de a vota”, susține tânărul.
Existăm doar dacă putem fi țapi ispășitori
Ne apropiem de colegiul la care Flo urmează să voteze. Înainte de a intra în curte, îl întreb cum simte că este văzută comunitate LGBTQIA+ de către politicienii care astăzi îi cer votul.
„Nu prea existăm. Mai ales comunitatea trans. Noi existăm doar dacă putem fi țapi ispășitori.
Eu ca bărbat trans nu exist pentru statul român, există doar persoana care e în acte”, îmi explică Flo.
Pentru ca lucrurile să se schimbe, ar fi nevoie de o procedură de recunoaștere a genului mult mai facilă. Din hotărârea CEDO în cauza „X și Y împotriva României” reiese că procedura juridică actuală de recunoaștere a genului este lipsită de „accesibilitate, previzibilitate și claritate și este contrară drepturilor fundamentale ale omului.”
Aleg candidatul care știe că exist
În acest context, tot ce le rămâne lui Flo și celor din comunitate este votul.
„Dat fiind că noi ca o comunitate nu suntem neapărat auziti și ascultați mereu, votul e cam singura oportunitate pe care o avem să ne facem vocea auzită. Asta ar putea fi și mai important dacă am avea și ce să alegem”, e de părere tânărul.
Pe viitor, își dorește să aibă mai multe opțiuni la dispoziție, iar comunitatea din care face parte să nu fie nevoită să pună ștampila „pe răul cel mai mic.”
„Nu doar faptul că sunt parte din comunitatea LGBTQIA+ e un factor de decizie când alegi o persoană care să te reprezinte. Acum eu sunt nevoit să prioritizez care dintre candidați știe că exist. Și să-l aleg pe acela, iar pe restul n-am decât să-i ignor, pentru că și ei mă ignoră pe mine la rândul lor.”
În campania pentru europarlamentare și locale, partide precum AUR sau SOS au venit către electoral cu un discurs care instigă la ură împotriva persoanelor LGBTQIA+. Cum a fost văzut acest discurs în comunitate?
„Pentru mine personal încă există o confuzie dacă ei chiar sunt niște persoane care ne urăsc sau doar capitalizează pe această ură. E dureros să știm că există în țară niște oameni care ar prefera ca noi să nu existăm. Sau și mai mult de atât, că sunt niște oameni pe care o bună parte a societății îi ascultă și cu care rezonează”, e de părere Flo.
La secția de votare
Intrăm în curtea liceului la care tânărul urmează să voteze. Câțiva oameni stau liniștiți pe bănci, la umbră, iar alții încearcă să-și dea seama încotro să o apuce. Flo identifică repede secția de care aparține.
Urmăm săgețile și ajungem în fața unei cozi de cel puțin 15 persoane. Nici bine nu ne așezăm la coadă, că pe lângă noi trece un bărbat îmbrăcat în ie și blugi. Delegat AUR.
Cât timp așteptăm, Flo îmi arată buletinul lui actual. Poza noua seamănă mult mai mult cu Flo de lângă mine. Pentru comparație, îmi arată și buletinul făcut la 18 ani. Pe-atunci nu avea barbă. Fizionomia e și ea puțin schimbată, ca urmare a tranziției medicale.
Spre deosebire de poza din buletinul făcut la 18 ani, Flo acum are barbă, iar fizionomia este și ea puțin schimbată. Totul se datorează tranziției medicale începută în 2021. Foto: arhivă personală
Îmi spune că mama lui nu l-a văzut niciodată cu barbă. Ori de câte ori se duce în vizită, se bărbierește.
„Maica-mea e foarte religioasă, că nu așa te-a lăsat Dumnezeu, că de ce să-mi mutilez corpul, că o să-ți treacă, că nu-i așa, că te-ai născut femeie”, a auzit Flo de-a lungul timpul de la mama lui.
La cea mai recentă vizită, i-a lăsat mamei sale un ghid „De la părinte informat la părinte aliat”.
„Mi-a trimis atunci un mesaj cu, «ești copilul meu și te iubesc oricum!» Lucru care a fost un pas înainte, de la ești fata mea la ești copilul meu. Nu o blamez pe mama pentru faptul că asta credea. E doar rezultatul mediului în care a crescut și a lipsei de expunere față de oameni ca mine. La final de zi, văd că iubirea ei față de mine e mai puternică decât ura pe care a învățat-o din mediul care a format-o”, îmi povestește Flo.
„Domnul vrea să voteze”
Îi vine rândul și lui Flo să voteze. Se duce mai întâit la operatorul de calculator. Îi înmânează buletinul unui tânăr cu vârsta până-n 30 de ani, cu un cercel negru în urechea dreaptă. Răspunsul vine imediat: nu aici. Flo îi explică cum și-a schimbat adresa din buletin de câteva zile și baza de date încă nu s-a actualizat, dar el poate vota aici pentru ambele scrutine. Operatorul o cheamă pe președinta secției de votare, o doamnă trecută de 50 de ani, cu ochelari.
„Domnul vrea să voteze, dar… ”, strigă tânărul către ea.
Președinta se apropie precipitată, iar din urmă vine și delegatul de la AUR, să supravegheze ce se întâmplă. În câteva secunde se ajunge la o concluzie. Domnul va vota pe listele suplimentare, atât pentru europarlamentare, cât și pentru locale, comunică președinta.
Flo primește cele 5 buletine de vot, ștampila și intră în prima cabină de lângă biroul președintei de secție, care a rămas cu buletinul lui în mână, pentru a-i completa datele pe listă.
Femeia începe să completeze pe listele suplimentare și după câteva secunde se uită nedumerită la buletin. Nu înțelege ceva. Se ridică și se duce către un coleg. Un bărbat tânăr, cu tricou negru și părul foarte aranjat. Îi arată buletinul. Colegul începe să râdă. Curioasă, o altă colegă și se alătură grupului. Toți trei să uită la buletinul lui Flo și schimbă cateva replici.
Din cabina de vot, Flo îi aude cum vorbesc despre el că „și-a schimbat sexul.”
O întreb pe președinta secției de votare dacă este vreo problemă cu actele lui Flo. Îmi răspunde rapid, „cred că dumneavoastră aveți o problemă”. Se scuză că ea nu vede bine și are nevoie de ajutorul colegilor, de-asta s-a dus cu buletinul la ei.
„E totul în ordine, numai că nu văd foarte bine. După cum se vede, sunt cam chioară”, ne explică în timp ce cu pixul îngroașă o greșeală pe care chiar o făcuse atunci când trecuse datele lui Flo. Îi înmână buletinul lui Flo și nu ne mai zice niciun cuvânt.
La 20 de minute distanță, Flo a reușit să voteze pentru prima dată în viață.
„Se putea și mai rău. Pot să înțeleg și motivațiile pentru care a cerut să vină cineva să-i confirme. A zis că nu vedea bine. Și mai bine să întrebe pe cineva, mai respectuos ar fi fost să mă aștepte și să mă întrebe pe mine, decât să scrie o bălărie acolo și să mi se anuleze votul”, e concluzia tânărului.
Dintre scenariile făcute înainte de vot, s-a adeverit cel din mijloc. Nici foarte bine, nici foarte rău. Ce speranțe are Flo pentru următorii cinci ani, atât în România, cât și în Europa?
„Eu am această glumă care e un pic masochistă și anume sper că o să ajung la momentul în care să mă pensionez din munca de activist. Sunt conștient că nu o să se ajungă niciodată acolo, că o să trebuiască să fac altă formă de activism. Nu o să mai trebuiască să zic exist și trebuie să mă respecți, ci probabil o să trebuiască să zic altceva în alt mod.
Poate în cinci ani câștigă cine trebuie, și când zic cine trebuie nu mă refer doar la cei care îmi reprezintă mie interesele. Până nu suntem toți sau măcar o foarte bună parte dintre noi liberi și egali, nu vom fi niciunul și toți vom fi în pericol de a ajunge țapi ispășitori sub diverse forme”, e de părere Florian Mihail Păun, bărbat transgender, activist și organizator Bucharest Pride 2024, la ieșirea de la urne.
Situația în țară
Pe parcursul întregii zile de vot, la nivelul asociației Accept a funcționat un call center pentru persoanele transgender. Potrivit reprezentanților, „nu au existat incidente grave, iar responsabilii din secțiile de votare au fost, în cea mai mare parte, respectuoși”.
La fel ca și în cazul lui Flo, „majoritatea incidentelor au fost cauzate de faptul că persoanele trans își schimbaseră actele de identitate cu puțin timp înainte de data alegerilor și nu figurau în listele electorale permanente”.
Avem nevoie de ajutorul tău!
Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this