Rezultate alegeri parlamentare 2024: Ciolacu: Românii au confirmat că PSD e principala forță. PSD are 22.5%, dar îi fură din voturi un partid clonă - PSDU. Președinta POT: în semn de recunoștință, voi ține post cu apă

Bianca Oanea

Rezultatele alegerilor parlamentare 2024, actualizate în timp real

Ora 9:00: După centralizarea a 99.6% din procesele verbale, PSD conduce cu 22.5%, urmat de AUR - 18.20%, PNL -14.36%, USR - 12.17%, SOS România - 7.66%, UDMR - 6.44%, POT - 6.31%.

Pe măsură ce se numără voturile din marile orașe, procentele UDMR scad, iar procentele USR, SOS și POT cresc. Partidul SENS, preferat de tinerii din bula urbană, are doar 2.84%. Mai sunt doar 296.000 de voturi de numărat.

Graficul de mai jos se actualizează în mod automat.

Pe județe, PSD domină Muntenia și Moldova, PNL conduce o bună parte din Transilvania și în Ilfov, USR este lider în Timiș și Brașov, iar AUR domină în Constanța, Suceava și Arad. În București, USR conduce în toate sectoarele, cu excepția sectorului 5, unde PSD este pe primul loc.

Rezultate vot alegeri parlamentare 2024 pe judete

În Diaspora, conduce AUR (26.16%), urmat de USR (24.42%), SOS România (15.84%), POT (13.56%) și PSD (4.06%). SENS a obținut doar 3.89% din voturi până la această oră. Practic, partidele anti-sistem suveraniste și pro-legionare obțin peste 55% din voturi.

Graficul de mai jos se actualizează în mod automat cu ultimele date.

Pericolul extremist, „pacea lui Putin” și un secret încă bine păstrat: câți „suveraniști” avem, de fapt, în serviciile de informații? Expert în securitate: „Există acest trend în instituțiile de forță”

Cum ar arăta scenariul unei „Românii suveraniste” și ce riscuri pentru securitate ar însemna cocoțarea în fruntea statului român a unui personaj „suveranist” (ca să nu zicem extremist, de-a dreptul)? PressOne l-a întrebat pe la Claudiu Degeratu, expert în securitate națională, apărare și studii strategice.

Exclusiv. Legăturile secrete ale lui Călin Georgescu cu extrema dreaptă din Germania

Călin Georgescu menționează în CV-ul lui o personalitate extremistă din Germania, Michael Friedrich Vogt. Legăturile dintre Vogt și dreapta neonazistă au fost documentate pe larg de presa germană.

Ce declară principalii oameni politici din România în urma alegerilor parlamentare

Ilie Bolojan: Vom sta la dispoziție pentru formarea unei coaliții de guvernare, baza de discuție fiind programul de reforme pe care PNL și l-a asumat.

Rareș Bogdan: Să ne punem cenușă în cap, să intrăm în opoziție. Am fi complet cretini să guvernăm iar cu PSD.

Elena Lasconi: Noi, dacă suntem uniţi, roboţii ruşi de pe TikTok nu au cum să ne distrugă democraţia

Diana Șoșoacă: Chem toate forţele suveraniste să intrăm la guvernare, chiar şi cu un guvern minoritar.

Președinta POT: În semn de recunoștință, voi ține trei zile post cu apă. Nu a precizat ce fel de apă.

Marcel Ciolacu: Românii au confirmat că PSD e principalul partid. Votul de astăzi este un semnal important pe care l-au trimis clasei politice. Eu personal nu voi mai face nicio declarație până nu se termină de numărat voturile.

George Simion: Bat clopote peste sufletul și întregirea României.

Elena Lasconi: Mulți m-au luat în brațe și au plâns. Sunt foarte speriați. Am fost și m-am rugat pentru pace, democrație și înțelegere între noi. Dacă noi suntem uniți, boții rușii nu pot înfrânge.

Ora 2:40: După numărarea a 90% din procesele verbale, PSD conduce cu 23.90%, urmat de AUR - 17.87%, PNL -14.61%, USR - 11.15%, SOS România - 7.21%, UDMR - 7.05%, POT - 5.81%. Pe măsură ce se numără voturile din marile orașe, procentele UDMR scad, iar procentele USR, SOS și POT cresc. Partidul SENS, preferat de tinerii din bula urbană, are doar 2.71%.

În Diaspora, după centralizarea a 31% din voturi, AUR conduce cu 23.95%, urmat de USR - 21.71%, SOS - 15.98%, POT - 12.55%, PNL - 8.29%, PSD - 4% și SENS - 3.89%.

Pentru Diaspora, în parlament intră un total de 4 deputați și 2 senatori. Peste 774.331 de români votaseră până la ora aeeasta.

21.00 Primele rezultate, potrivit exit-poll-ului INSCOP

Exit-poll-ul INSCOP dă pe primul loc PSD, urmat de AUR, PNL, USR, SOS, POT și UDMR. Celelalte partide cotate cu șanse de a intra în Parlament sunt departe sub pragul de 5% necesar.

INSCOP

PSD Camera Deputaților 25.1%-Senat 24.8%

AUR Camera Deputaților 19.9- Senat 21.6%

PNL Camera Deputaților 13.7-Senat 14.6%

USR Camera Deputaților 13.3%-Senat 12.6%

SOS Camera Deputaților 7.0%-Senat 7.2%

POT Camera Deputaților 5.4%-Senat 5.2%

UMDR Camera Deputaților 5.4%-Senat 4.8%

SENS Camera Deputaților 4.2%-Senat 3.6%

20.00 Prezența la vot a depășit 51%, dar votul e în continuare strâns între partidele pro-europene și cele suveraniste.

Totuși, aproximativ 15% din repondenți refuză să spună cu cine votează, ceea ce îngreunează calculele.

19.30 Peste nouă milioane de români au votat. Sunt ultimele șanse pentru a vota un parcurs pro-european al României. Parlamentul este extrem de important în a menține echilibrul.

19.00 8.833.856 de români au votat. Cifrele partidelor și ale caselor de sondare arată până în acest moment un nou parlament foarte fragmentat, cu o creștere pentru partidele suveraniste. Cifrele acestora nu au prevăzut cutremurul din turul I, dar la marile partide atmosfera e trist-rezervată.

18.30 Poliţiştii au primit, duminică, 162 de sesizări de posibile incidente electorale, dintre care 15 sunt în curs de verificare şi 69 nu s-au confirmat. Cele mai multe voturi cu urna mobilă sunt în județele Dolj, Teleorman și Olt. Numărul acestora a depășit la 18.00 totalul din primul tur al alegerilor prezidențiale.

18.15 Prezența la vot este cu aproape 15% mai mare decât în 2020, dar chiar și în condițiile acestei mobilizări, viitorul european al României este în cumpănă. Surprize în noul parlament.

15.45 Frica de extremism unește. Harghita are cea mai mare prezență la vot, deși era unul dintre județele codașa în mod obișnuit. Totuși, echilibrul pro-european e foarte fragil.

14.45 Prezență mai mare la 14. 42 decât la alegerile parlamentare din 2020.

Twitter

14.00 În 2020, prezența totală la vot a fost de 31.84%. La această oră au votat 28.52. Sunt alegeri pentru Europa. Iată cum arată ea, potrivit Eurostat.

Eurostat

13.45 Prezență masivă la vot, iar tinerii între 18 și 49 de ani s-au mobilizat mult mai mult decât la precedentele alegeri parlamentare. În România, alegerile parlamentare decid viitorul european al României. În Georgia, oamenii sunt în stradă pentru dreptul de a adera.

13.05 Până acum, prezența la vot este cea mai mare din ultimii 20 de ani. Importanța alegerilor între Rusia și Uniunea Europeană e subliniată și de cotidianul The Guardian, care deschide ediția online cu un articol dedicat României.

Captură The Guardian

12.30 Prezența la vot în Diaspora a depășit la ora 12.20 prezența totală la alegerile din 2020.  Votaseră 266.000 de cetățeni față de 265.490 toată ziua în 2020.

12.00 Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a pierdut aproape 10 miliarde lei în această săptămână de neliniște electorală. Numărul alegătorilor a depășit 3.000.000 de persoane, mult mai multe ca în 2020, cu mult mai puține incidente electorale. MAI: Au fost primite 19 sesizări de posibile incidente electorale; 8 nu s-au confirmat, 3 sunt verificate, iar una a fost trimisă BEC.

11.00 Românii par să se unească la vot. Prezența la vot în țară este cu 8% mai mare, la primele ore, decât în primul tur. Lumea pare a fi brusc interesată de viitorul României, după ce prezența la primul tur al prezidențialelor abia a depășit 52%, iar acum 4 ani fusese de doar 33%.

Conduc, ca întotdeauna, județele din Sud, urbanul și bărbații. Este abia începutul zilei.

Ro AEP

În Diaspora prezența e dublă față de ultimele alegeri parlamentare, dar nimeni nu știe care dintre tabere s-a mobilizat mai bine.

Urmărim împreună probabil cele mai importante alegeri din istoria post-decembristă a României. Cele care decid încotro o apucă țara: dacă rămâne integrată în Europa unită și în NATO, sau dacă își schimbă direcția înspre Rusia lui Putin.

*Acest material face parte din proiectul Platforma 2024, implementat de Asociația Tech and Tonic in parteneriat cu PressOne și finanțat prin proiectul PROTEUS al Fundației Transatlantice, cofinanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate sunt însă numai ale autorilor și nu reflectă în mod necesar cele ale Uniunii Europene sau ale Consiliului European pentru Inovare și ale Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură (EACEA), nici ale TF/GMF. Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea finanțatoare nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€