6 ani de PressOne. 6 feluri în care poveștile noastre au contribuit la o Românie mai curată. Cele 100 de texte de investigație ale Emiliei Șercan

Redacția

În septembrie 2021, PressOne împlinește șase ani. Șase ani de povești cu și despre România și locuitorii ei, despre comunități, despre ce merge bine și despre ce merge mai puțin bine, șase ani de jurnalism narativ de calitate, independent și asumat. 

Șase ani de newslettere zilnice, răsfoite de mii de cititori. 

Pentru a ne continua misiunea, însă, avem nevoie de sprijinul vostru. PressOne este o publicație independentă și ne-ar plăcea să rămânem așa. 

Avem nevoie de 6000 de abonați, care să doneze, lunar, câte 15 lei. 

Ajută-ne să facem, în continuare, jurnalismul onest de care e atât de multă nevoie în România. 

În următoarele șase săptămâni, vom face un rezumat al impactului pe care l-au avut materialele noastre de-a lungul timpului, dar și al angajamentelor pe care ni le luăm față de voi, de cititorii noștri, de acum înainte. 

Vezi și:

6 ani de PressOne. Avem nevoie de ajutorul a 6.000 de abonați. Îi găsim?

6 ani de PressOne. Ajută-ne să sprijinim în continuare societatea civilă

6 ani de PressOne. Șase feluri în care am protejat adevărul, anulând falsul și dezinformarea

Începem cu povestea celor 100 de texte de investigație ale Emiliei Șercan.

EFSA: 5 metode ninja pentru shopping responsabil

Știi câtă hrană irosește România? În jur de 180 de kilograme pe cap de locuitor, anual. Pare mult, dar e și mai mult, dacă ne gândim că media din Uniunea Europeană e de aproximativ 130 de kilograme.

SECRETISTAN. Bărbatul cu mâna la gură

PressOne a analizat zeci de imagini disponibile de la ședințele CSAT convocate din iulie 2023 încoace, în care generalul Răzvan Ionescu, director interimar al SRI, își acoperă parțial chipul cu o mână sau ambele, în contextul în care publicul din România nu l-a văzut niciodată pe omul care conduce Serviciul Român de Informații, iar pe site-ul instituției nu există nici măcar o fotografie cu acesta.

Cea mai amplă investigație jurnalistică din România a început în noiembrie 2015 cu un articol semnat de Emilia Șercan în abia-lansatul PressOne: ministrul de Interne din cabinetul Cioloș, Petre Tobă, plagiase 250 de pagini din teza sa de doctorat. 

În cei șase ani care au urmat, Emilia Șercan a publicat 115 investigații despre felul în care oameni-cheie cu doctorate plagiate - din politică, serviciile de informații, poliție, armată ori justiție - continuă să fie protejați și de mediul universitar, care le-a acordat titluri de doctor pe lucrări copiate, și de însuși statul român, prin legi și mecanisme favorabile plagiatorilor. 

În plus, articolele din PressOne au zguduit două dintre cele mai notorii fabrici de plagiatori din România, ambele menite să pregătească apărători ai legii și, în final, să protejeze statul român și pe cetățenii săi.

În 2018 de exemplu, după o lungă serie de investigații despre frauda generalizată din instituție, Academia SRI a decis să-și facă curățenie în școala doctorală și a sfârșit prin a raporta drept plagiate peste 50% dintre tezele pe care le-a girat. 

Iar în 2020, după dezvăluirile din seria „Urgia la Academia de Poliție”, ministrul Educației de la acea dată, Monica Anisie, a decis retragerea acreditării celor două școli doctorale din instituție, o decizie unică în istoria învățământului superior românesc. 

Seria de articole despre Academia de Poliție, însă, arată și altceva - că rețelele de plagiatori care au acaparat instituția, și care împiedică și astăzi reformarea acesteia, sunt capabile de orice pentru a-și proteja pozițiile. În aprilie 2019, la trei săptămâni după ce a scris că rectorul Academiei de Poliție își plagiase teza de doctorat, Emilia Șercan a fost amenințată cu moartea, cerându-i-se să oprească publicarea dezvăluirilor. 

Amenințarea a fost pusă la cale de rectorul Academiei de Poliție, Adrian Iacob, și de prorectorul Mihail Marcoci. Ambii au fost condamnați de prima instanță pentru instigare la șantaj, în mai 2021, la câte 3 ani de închisoare cu suspendare și interdicție, timp de 3 ani, pentru mai multe drepturi, printre care și dreptul de a mai fi polițiști ori profesori.

A doua zi după pronunțarea sentinței, PressOne a reconstituit, în detaliu, înlănțuirea de fapte prin care cei doi au orchestrat reducerea la tăcere a Emiliei Șercan.

Ultima serie de articole despre fenomenul plagiatului privește momentul prezent: PressOne a dezvăluit în premieră, în iunie 2021, modificările pro-plagiatori pe care ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, se pregătea să le introducă în legislația CNATDCU, demonstrând cum acestea vor anihila, prin mâna statului român, puținele progrese făcute în revigorarea luptei anti-plagiat. 

Ca urmare, peste 800 de universitari și membri ai societății civile au trimis președintelui Klaus Iohannis o scrisoare deschisă prin care îi cereau să-și precizeze punctul de vedere. După declarația de presă a președintelui, ministrul Cîmpeanu a anunțat că renunță la modificarea legislației.

Cea mai amplă investigație de presă din România - prin care PressOne și-a asumat misiunea de a aduce la cunoștința publicului unul dintre cele mai toxice fenomene din istoria recentă - nu s-a încheiat. Vom continua să scriem, și în anii care vin, despre frauda academică și despre rețelele de complicități pe care aceasta le creează între mediul universitar și instituțiile-cheie ale statului român. 

Contăm pe sprijinul vostru, pentru că lupta nu este doar a noastră.

Puteți citi aici cele peste 100 de investigații publicate de Emilia Șercan pe PressOne.