Generalul SRI în rezervă Dumitru Dumbravă, unul dintre cei mai influenți oameni din Serviciul Român de Informații în mandatul lui George Maior, și-a pierdut oficial titlul la 25 iulie 2019

Primii 14 plagiatori ai Academiei SRI rămân fără titluri, dar își păstrează diplomele

Academia SRI a raportat drept plagiate, în ultimul an, 41 dintre doctoratele pe care le-a acordat. Pentru 14 dintre ele – inclusiv pentru generalul SRI în rezervă Dumitru Dumbravă – au fost deja emise ordine de ministru pentru retragerea titlului. Și totuși, cei 14 plagiatori își păstrează, cel puțin deocamdată, diplomele. 

Premieră absolută în învățământul superior din România: 14 doctori ai Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul” (ANIMV), aflată în subordinea Serviciului Român de Informații (SRI), sunt primele persoane care își păstrează diploma de doctor până la o sentință definitivă, în ciuda faptului că titlul le-a fost retras prin ordin de ministru.

Pentru anularea sau revocarea diplomei este necesar, conform unei modificări la Legea Educației adoptată de Parlament în aprilie și promulgată la sfârșitul lui iulie, ca instituția care a acordat titlul – ANIMV, în cazul de față, mai cunoscută sub denumirea de Academia SRI – să-i dea în judecată pe deținătorii diplomelor.

Până acum, ordinul de ministru reprezenta documentul final, care anula definitiv titlul de doctor deținut de o persoană. 

Din 21 iulie 2019, prin noua prevedere, titlul de doctor încetează să mai producă efecte juridice din momentul comunicării ordinului de retragere a acestuia, însă diploma de doctor poate fi revocată sau anulată exclusiv prin hotărârea definitivă a unei instanțe judecătorești, așa cum PressOne a relatat, recent, pe larg. 

În cazul celor 14 doctori, Ministerul Educației a comunicat ordinele de retragere a titlurilor la 25 iulie, deci la patru zile după promulgarea modificării legislative.

Acum, Academia SRI ar trebui să deschidă procese individuale pentru a anula diplomele celor 14 plagiatori cărora li s-au retras deja titlurile prin ordin de ministru. 

Printre ei se numără și generalul SRI (r) Dumitru Dumbravă, fostul șef al Direcției Juridice a SRI, despre care PressOne a dezvăluit, în exclusivitate, că și-a plagiat teza de doctorat. 

Actele prin care Dumbravă ar urma să fie chemat în judecată vor fi întocmite chiar de foștii săi subordonați, având în vedere că Academia SRI nu are un serviciu juridic propriu, iar procesele de anulare/revocare a diplomelor pot fi demarate doar prin Direcția Juridică a SRI. 

Cariera lui Dumbravă în SRI s-a încheiat la începutul lui septembrie 2018, când acesta s-a pensionat, la mai puțin de două luni după ce PressOne a dezvăluit că și-a plagiat teza de doctorat.

Noutatea

87 de teze au fost susținute la Academia SRI în perioada 2010-2018, instituția admițând în mod oficial că 41 dintre ele sunt plagiate. Lor li se adaugă alte 4 teze despre care presa a scris că sunt plagiate, dar pentru care instituția nu a dat verdicte de plagiat.

Cei 14 doctori rămași fără titlul de doctor, care ar urma să ajungă în fața instanței de judecată pentru anularea diplomei, fac parte din lista de 41 de doctori ale căror teze au fost raportate drept plagiate la CNATDCU chiar de Academia SRI începând cu toamna anului trecut.

Procedura de retragere a titlurilor durează ani întregi din momentul depunerii unei sesizări oficiale de plagiat, deși Codul Studiilor Doctorale prevede un termen de 45 de zile de la înregistrarea unei sesizări și până la emiterea unei decizii.  

În cazul primilor 14 doctori care au rămas fără titlul acordat de Academia SRI, chiar și etapa finală – cea scursă între momentul în care instituția a raportat oficial plagiatele la CNATDCU și cel în care ministrul Educației comunicat ordinul de retragere a titlului – a durat, în cel mai bun caz, aproape 6 luni.

Deciziile de retragere a titlurilor pentru cei 14 doctori ai Academie SRI au fost emise de CNATDCU între august 2018 și mai 2019. 

Ordinele de ministru au fost însă semnate și comunicate după o perioadă care a variat între două și 9 luni. Dintre cele 14 titluri de doctor în cauză, 13 au fost retrase efectiv prin ordine de ministru semnate la 11 și la 15 iulie 2019, înainte de promulgarea modificării la Legea Educației, însă acestea au fost comunicate la patru zile după publicarea acesteia în Monitorul Oficial – mai precis la 25 iulie 2019. 

Cel de-al 14-lea titlu a fost retras prin ordin de ministru semnat la 20 august și comunicat a doua zi, la 21 august 2019.

Recenta modificare a Legii Educației, care stipulează ca universitățile să-și acționeze în instanță plagiatorii pentru anularea sau revocarea diplomelor, poate adăuga între 1 an și 6 ani la finalizarea efectivă a procedurii de retragere a unui titlu de doctor.

Experții consultați de PressOne sunt de părere că această prevedere este „o aberație” și „un non-sens juridic”, pentru că nu respectă principiul simetriei actelor juridice: dacă titlul este acordat prin ordin de ministru, tot prin ordin de ministru trebuie să poată fi retras.

Dați în judecată de SRI

Universitățile care vor avea titluri de doctor retrase trebuie să îi dea în judecată pe plagiatori dacă vor să le anuleze diplomele – însă, atenție, nu sunt și obligate să o facă!

Pentru a se ajunge la retragerea diplomei, universitatea are la dispoziție un an pentru a deschide proces de la momentul comunicării deciziei de retragere, adică din momentul comunicării ordinului de ministru. 

Cei din lotul de 14 plagiatori de la Academia SRI, care au titlurile de doctor retrase, devin primele persoane care trebuie să fie acționate în judecată pentru a li se anula diplomele. 

În cazul lor sunt aplicabile efectele Legii 139/2019 intrată în vigoare la data de 21 iulie 2019, având în vedere că deciziile de retragere le-au fost comunicate după această dată, mai exact pe 25.07.2019 pentru 13 din cei 14 și pe 21.08.2019 pentru Dan Marcel Bărbuț. 

La întrebarea dacă cei 14 doctori cu titlurile retrase pentru plagiat vor acționați în instanță, de la Biroul de Presă al SRI ni s-a transmis că „vom respecta întocmai prevederile legilor în vigoare”. În plus, Adrian Ivan, rectorul Academiei SRI, ne-a declarat că „în acest moment, documentele sunt în analiza Direcției Juridice”

În cazul doctorilor de la Academia SRI procedura va fi una mai specială, pentru că aceștia nu vor fi dați în judecată de instituția de învățământ, ci chiar de către SRI, prin Direcția Juridică.

Acest lucru se va întâmpla deoarece Academia SRI nu are un departament juridic propriu, suportul legal fiind asigurat de către Serviciul Român de Informații. 

În cazul fostului general SRI Dumitru Dumbravă se va ajunge chiar la situația în care actele pentru a fi acționat în instanță vor fi făcute de către foștii săi subordonați de la Direcția Juridică a SRI.   

Plagiatul generalului Dumbravă

Unul dintre cei pe care SRI va trebui să îi dea în judecată pentru a-i anula diploma de doctor este generalul SRI (r) Dumitru Dumbravă, una dintre cele mai influente persoane din conducerea serviciului în mandatul lui George Maior. 

În cazul tezei sale, intitulată “Aspecte cu relevanță privind securitatea în spațiul cibernetic” – despre care PressOne a scris în exclusivitate la 22 iulie 2018 că este plagiată – Academia SRI a emis un verdict în timp record. 

Teza a fost coordonată de profesorul Constantin Onișor, iar din comisia care i-a acordat titlul de doctor au făcut parte profesorii Gheorghe Teodoru Ștefan (președinte), Țuțu Pișleag, Gelu Alexandrescu și Gheorghe Toma (referenți). Aceștia au fost plătiți pentru a evalua teza.

Sesizarea ce viza această teză a fost depusă la Registratura Academiei SRI în data de 26 iulie 2018, la doar patru zile după dezvăluirea PressOne.

35 de zile mai târziu, pe 29 august, o comisie de analiză, numită prin decizia rectorului, conchidea într-un raport că plagiatul se confirmă: “Există preluări integrale sau parțiale din textul sursă fără citarea acesteia și fără menționarea autorului”.

7 zile mai târziu, pe 4 septembrie, Comisia de Etică a Academiei SRI s-a întrunit, a constatat plagiatul și a elaborat o hotărâre în acest sens, votând trei lucruri:

  • aprobarea raportului comisiei de analiză care a constatat plagiatul;
  • înaintarea raportului către rectorul Academiei, pentru “formularea unui punct de vedere către CNATDCU – MEN (Ministerul Educației – n.r.) privind situația domnului Dumitru Dumbravă”;
  • comunicarea hotărârii Comisiei de Etică către Ministerul Educației și publicarea acesteia pe site-ul ANIMV.

În adresa trimisă către CNATDCU, prin care se comunică verdictul de plagiat decis de Comisia de Etică, rectorul Adrian Ivan propune retragerea titlului de doctor deținut de generalul (r) Dumitru Dumbravă pentru încălcarea eticii academice.

În intervalul în care la Academia SRI au fost analizate acuzațiile de plagiat ce-l vizează, generalul Dumbravă, care la acel moment era secretar general al SRI, și-a dat demisia. A înaintat-o directorului SRI, Eduard Hellvig, pe data de 28 august, iar la 1 septembrie a fost trecut în rezervă.

Surse din comunitatea de informații susțin că generalul (r) Dumitru Dumbravă a fost nevoit să demisioneze din cauza acuzațiilor de plagiat. Acestea ar fi reprezentat picătura care a umplut paharul problemelor sale de imagine.

Decretul de trecere în rezervă semnat de președintele Klaus Iohannis sugerează că plecarea generalului Dumbravă din SRI a fost una forțată. El nu a fost înaintat în grad și apoi trecut în rezervă, așa cum se obișnuiește cu militarii de carieră, mai ales cu cei ajunși la vârful structurilor de forță, ci a fost pensionat cu gradul de la acel moment.

Generalul Dumitru Dumbravă a intrat în atenția presei după ce, într-un interviu din 2015, a folosit expresia “câmp tactic” cu referire la instanțele de judecată.

El a fost acuzat public de oameni politici, analiști și jurnaliști că ar fi controlat o rețea de judecători cărora le impunea soluții în anumite procese, dar și că și-ar fi construit o rețea similară în rândul ziariștilor, pe care îi alimenta cu informații privilegiate din dosarele de anchetă derulate de SRI împreună cu DNA.

De altfel, acuzele publice aduse lui Dumitru Dumbravă au făcut obiectul audierii sale în Comisia parlamentară de control al SRI, care în noiembrie 2017 i-a cerut demisia din funcția de secretar general al Serviciului.

Dumbravă a mai rămas în SRI aproape zece luni după acea audiere.

Fostul șef al Centrului SRI de la Grădiștea

Un alt fost ofițer SRI trecut în rezervă în 2018, care ar putea ajunge să fie dat în judecată de instituția în care a lucrat din cauza doctoratului plagiat, este colonelul (r) Ionel Goian, fostul șef al Centrului de pregătire al brigăzii antitero de la Grădiștea.

Teza de doctorat a colonelului (r) Ionel Goian, susținută în 2010, se intitulează “Managementul evenimentelor de importanță strategică, implicarea comunității de informații în gestionarea situațiilor de securitate”.

Coordonator i-a fost generalul (r) Constantin Onișor, un apropiat al lui Gabriel Oprea, fost profesor la Academia SRI, în prezent secretar general al Partidului Neamul Românesc.

Referenții care au decis să-i acorde titlul de doctor colonelului Goian au fost Teodor Frunzeti, fost rector al Universității Naționale de Apărare (UNAP), actualmente consilier al președintelui Klaus Iohannis, generalul Anghel Andreescu, fost director al SPP și fost secretar de stat în MAI, și Cristian Troncotă, fost profesor la Academia SRI.

Fostul președinte al Comisiei de control al SIE

Cel mai cunoscut nume din lotul celor care ar urma să ajungă în instanță pentru a li se anula diplomele de doctor este Romeo Raicu, fost vicepreședinte al PDL.

Deputat PD și apoi PDL în mandatele 2000-2004, respectiv 2004-2008, Raicu a fost șeful Comisiei de control parlamentar al SIE în intervalul 2005-2007.

În 1989, a fost unul dintre liderii baricadei de la Intercontinental în noaptea de 21 decembrie și unul dintre primii revoluționari care au intrat a doua zi în clădirea Comitetului Central al PCR.

A devenit vicepreședinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN), moment în care s-a apropiat politic de primul premier post-1989, Petre Roman, de care a rămas alături până când acesta a pierdut șefia PD în favoarea lui Traian Băsescu, în mai 2001.

În acest moment, Raicu este retras din viața politică.

Titlul de doctor în Științe Militare l-a obținut în 2011, cu teza intitulată “Controlul parlamentar asupra Serviciului de Informații Externe”.

Îndrumător de doctorat i-a fost Gabriel Oprea.

Romeo Raicu, șef al comisiei de control parlamentar al SIE, și-a plagiat teza de doctorat cu titlul „Controlul parlamentar asupra Serviciului de Informații Externe”.

Președintele comisiei care a decis să îi acorde titlul de doctor pentru o teză dovedită ulterior a fi fost plagiată sunt Gheorghe Teodoru Ștefan, fost rector al ANIMV – președintele comisiei, și referenții Teodor Frunzeti − fost rector al Universității Naționale de Apărare (UNAP) și actual consilier în Departamentul Securității Naționale de la Administrația Prezidențială, Mihail Vasile-Ozunu − președinte de onoare al Colegiului Național de Apărare și fost secretar de stat în MApN în mandatul lui Gabriel Oprea, și Gheorghe Toma − care este secretar general al Academiei de Științe ale Securității Naționale (ASSN).

Această comisie, în aceeași componență, a evaluat și tezele de doctorat ale politicienilor Mihai Stănișoară (fost parlamentar PD respectiv PDL și fost ministru al Apărării în guvernul Boc, înaintea lui Gabriel Oprea) și Daniel Andrei Moldoveanu (fost consilier prezidențial al lui Traian Băsescu și fost șef al Comunității Naționale de Informații), dar și pe cele ale actualului procuror general Bogdan Licu, judecătoarei Florica Diaconescu și avocatei Loredana Radu, toate plagiate.

Fostul șef al SPP

Generalul cu trei stele (r) Gabriel Naghi a fost unul dintre cele mai influente personaje publice la începutul anilor 2000. Întreaga sa carieră a fost construită în jurul fostului președinte Ion Iliescu.

În timpul Revoluției din 1989, Naghi s-a oferit să îi asigure paza lui Ion Iliescu și apoi i-a rămas alături, atât pe perioada primului mandat și jumătate (1990–1996), cât și după ce Iliescu a pierdut alegerile din 1996 și a rămas doar președinte al PDSR și senator.

Când Iliescu a revenit la Cotroceni, în decembrie 2000, unul dintre primele decrete semnate de el a fost cel de numire a lui Gabriel Naghi ca director al SPP.

Acesta a condus Serviciul până în decembrie 2005, când a fost trecut în rezervă.

Ulterior s-a înscris în PSD, iar în 2012 a candidat pe listele partidului și a obținut un mandat de consilier în Consiliul General al Municipiului București, de unde și-a dat demisia în 2015.

Gabriel Naghi are două titluri de doctor, unul în Drept, altul în Informații și Securitate Națională.

Pe primul l-a obținut în 2001, la Facultatea de Drept a Universității din Craiova, sub coordonarea profesorului Ion Dogaru. Teza are titlul “Studiu asupra aspectelor fundamentale ale actului juridic civil, în sistemul național de drept român”.

Pe cel de-a doilea doctorat l-a obținut în 2010 la Academia SRI, teza sa fiind una plagiată.

Conducătorul de doctorat al lui Gabriel Naghi a fost generalul (r) Gheorghe Toma. Înainte de a se angaja ca profesor la Academia SRI, Toma a lucrat în SPP chiar în perioada în care Naghi era directorul serviciului.

Teza declarată de CNATDCU ca fiind plagiată are titlul “Politica de securitate și apărare comună în contextul afirmării Uniunii Europene ca actor global”.

Referenții din comisia de susținere au fost profesorii Traian Liteanu, de la Academia SRI, Gheorghe Nicolaescu, de la Colegiul Național de Apărare, și Lucian Stăncilă, de la UNAP.

Generalul SPP

Încă un general SPP se află în lotul celor 14 doctori  rămași fără titlu de doctor care vor ajunge în instanță pentru a li se retrage diploma: Costin Nedelea, angajat al Serviciului de Pază și Protecție (SPP) din anii 2000, când avea doar gradul de colonel.

Nedelea a lucrat anterior în SRI, unde a fost șeful de cabinet al generalului Ionel Marin (fost adjunct al directorului SRI), și în cadrul Oficiului pentru Apărarea Secretului de Stat.

În SPP a fost avansat la gradul de general și a devenit șeful unității informative a serviciului.

Mai multe surse îl identifică drept un apropiat al generalului (r) Florian Coldea, fost nr. 2 în SRI (care a demisionat în ianuarie 2017 în urma unor acuzații făcute de Sebastian Ghiță, fost secretar al Comisiei de control a SRI, în prezent fugar).

Generalul Nedelea a devenit doctor al Academiei SRI în 2013 sub coordonarea lui Gheorghe Toma, despre care am menționat deja că a lucrat în SPP înainte de a se angaja ca profesor la Academia SRI.

Titlul tezei de doctorat a lui Nedelea s-ar fi potrivit mai degrabă unui roman de spionaj: “Confruntare în intelligence”.

Comisia de susținere a fost prezidată de către Gheorghe Teodoru Ștefan, fost rector al Academiei SRI, iar cei trei referenți care au decis să-i acorde titlul de doctor sunt Mihai Bădescu, profesor la Academia de Poliție, Constantin Degeratu, fost consilier prezidențial al lui Traian Băsescu, și Cristian Barna, profesor la Academia SRI.

Fostul șef al Contrainformațiilor militare

Un alt general care ar urma să ajungă în fața instanței pentru a i se retrage diploma este Ion Ungureanu, fost șef al Direcției de Contrainformații și Siguranță Militară din MApN. El a fost demis în 2009 din această funcție după furtul unor arme dintr-un depozit militar din Ciorogârla.

Ulterior, a ocupat poziții conducere în serviciile de informații militare și în Statul Major General al Armatei.

A fost trecut în rezervă în septembrie 2016 de pe funcția de comandant al Componentei Operaționale Terestre și locțiitor al șefului Statului Major al Forțelor Terestre, cu gradul de general-locotenent.

În 2006, Ion Ungureanu a absolvit Colegiul Național de Informații din cadrul Academiei SRI, iar un an mai târziu, Colegiul Național de Apărare din cadrul Universității Naționale de Apărare „Carol I”. 

Doctoratul l-a obținut în 2011, an după care a semnat pe toate documentele pe care și-a pus numele cu titulatura general-locotenent dr. Ion Ungureanu.

Conducător de doctorat i-a fost Gheorghe Toma.

Teza sa de doctorat a avut un titlu pretențios: “Transformarea și operaționalizarea structurilor de contrainformații militare în scopul asigurării interoperabilității cu structurile similare și aliate”.

Comisia de susținere publică a lucrării a fost prezidată de Gheorghe Teodoru Ștefan, fost rector al ANIMV, iar cei trei referenți care au decis să îi acorde titlul au fost Constantin Onișor  − fost profesor la Academia SRI, în prezent secretar general al Partidului Neamul Românesc, Teodor Frunzeti − fost rector al UNAP și actual consilier în Departamentul Securității Naționale de la Administrația Prezidențială, și Lucian Stăncilă − profesor la UNAP.

Fost procuror DIICOT, președinte al ANRP

Când, în 2007, s-a înscris la doctorat la Academia SRI, Daniela Danielescu era procuror și conducea Serviciul Teritorial Ploiești al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).

După ce a obținut titlul de doctor, în 2010, a ajuns să lucreze direct în Ministerul Justiției, iar un an mai târziu a fost numită secretar de stat și președinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP).

A trecut apoi la Ministerul Apărării, ca șef al Biroului de Consilieri Civili, iar în intervalul 2013-2017 a lucrat ca magistrat colonel la Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București. Din această poziție s-a pensionat în 2017, la vârsta de 49 de ani.

După pensionare, a fost numită consilier al ministrului Transporturilor Felix Stroe, iar mai apoi a ajuns membru în diverse consilii de administrație ale unor companii strategice: Compania Națională Aeroporturi București, Societatea Telecomunicații CFR, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA și Autoritatea Aeronautică Civilă Română.

În 2017, a avut un venit total de 325.000 de lei − din salariu, din pensie și de la Ministerul Transporturilor.

Daniela Danielescu are un masterat obținut la Universitatea “Spiru Haret”, supranumită și “Fabrica de diplome”, a urmat un curs la Colegiul Național de Apărare, iar după ce a obținut titlul de doctor la Academia SRI în 2010, s-a înscris la un nou master, tot la Academia SRI, pe care l-a finalizat în 2012.

Teza ei de doctorat are titlul “Implicațiile globalizării asupra crimei organizate transfrontaliere în condițiile integrării europene și euroatlantice”, iar conducător i-a fost Gheorghe Toma.

Referenții care au decis acordarea titlului de doctor sunt Mihai Vasile Ozunu − președinte de onoare al Colegiului Național de Apărare și fost secretar de stat în MApN în mandatul lui Gabriel Oprea, Sergiu Medar – fost consilier prezidențial, și Constantin Onișor, fost profesor la Academia SRI, în prezent secretar general al Partidului Neamul Românesc.

Președintele comisiei de susținere a lucrării a fost Gheorghe Teodoru Ștefan, fost rector al ANIMV.

Șeful Portului Brăila

Vlăduț Brînză este căpitan și șeful portului din Brăila de peste 10 ani. 

El și-a susținut public doctoratul în 2013, sub coordonarea lui Constantin Onișor, cu o teză al cărei titlu este “Studiu privind valoarea strategică a fluviului Dunărea din perspectiva securității europene”.

Președintele comisiei de susținere a lucrării a fost Gheorghe Teodoru Ștefan, fost rector al ANIMV, iar membri în comisia de referenți au fost Gheorghe Toma, profesor la ANIMV, Dan Victor Cavaropol, profesor la Academia de Poliție, și Ion Mitulețu, profesor la UNAP.

Ceferistul

Dan Marcel Bărbuț a ocupat anul trecut, pentru câteva luni, funcția de director al Autorității de Siguranță Feroviară Română (ASFR). Anterior, condusese Organismul de Licențiere Feroviară Român.

Teza sa de doctorat, intitulată “Strategia energetică în contextul securității moderne”, a fost susținută public în 2011.

Un an mai târziu, Bărbuț își publica lucrarea, cu același titlu, la Editura Top Form.

Conducător de doctorat i-a fost Constantin Onișor, fost profesor la Academia SRI, în prezent secretar general al Partidului Neamul Românesc.

Președintele comisiei de susținere a fost Gheorghe Toma, iar membrii în comisia de referenți care a decis atribuirea titlului de doctor au fost Cristian Barna, în prezent profesor la Academia SRI, Marius Hanganu și Florin Răpan, ambii profesori la Universitatea Națională de Apărare.

În 2011, Legea educației interzicea ca doi dintre referenți să fie angajați în aceeași universitate.

Șefa retail-ului

Delia Nica a lucrat la Metro Cash and Carry, iar în 2008 a devenit director executiv al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR).

Și-a dat demisia din această funcție în 2016, după ce a fost filmată lovind cu geanta și jignind un activist la un eveniment organizat la Ministerul Mediului.

Înainte să înceapă studiile doctorale la Academia SRI, Delia Nica a urmat un master la această instituție.

Conducător de doctorat i-a fost Constantin Onișor.

Teza de doctorat, al cărei titlu este “Studiu privind evenimente internaționale și securitatea globală în primele decenii ale secolului XXI”, a susținut-o public în 2013.

Președintele comisiei de susținere a fost Gheorghe Toma, fost profesor la Academia SRI, iar cei trei referenți au fost Sorin Pânzariu, profesor la UNAP, Țuțu Pișleag, profesor la Universitatea Hyperion, și Constantin Romanoschi, profesor la Academia SRI.

Lotul oamenilor de afaceri

Ioan Șandru, om de afaceri cu interese în zona de energie, este ginerele lui Pantelimon Avram − fost director al Romgaz și bun prieten cu vicepreședintele PNL Vasile Blaga.

Prin firmele sale, Șandru a derulat contracte de zeci de milioane de euro cu instituții sau companii de stat. În 2016, el a fost vizat într-un dosar deschis de procurori ai DNA.

Și-a susținut lucrarea cu titlul “Securitatea energetică – componentă principală a securității naționale” în 2011 și a fost coordonat de Gabriel Oprea.

Din comisia de referenți care a decis să-i acorde titlul de doctor au făcut parte profesorul Vasile Dîncu de la Universitatea din București, fost vicepremier, profesorul Mihail Vasile Ozunu, de la UNAP, și profesorul Gheorghe Toma de la Academia SRI.

***

Călin Radu Nae deține părți sociale în șapte companii, majoritatea având obiect de activitate dezvoltarea de soluții software.

El a devenit doctor al Academiei SRI în 2011, cu o teză intitulată “Aport tehnic și tehnologic civil la securitatea modernă”.

Conducătorul său de doctorat a fost profesorul Constantin Onișor. Din comisia de referenți au făcut parte Teodor Frunzeti, fost rector al Universității Naționale de Apărare și actual consilier în Departamentul Securității Naționale de la Administrația Prezidențială, generalul Constantin Degeratu − fost consilier de stat al președintelui Traian Băsescu, și Ion Ivan, conferențiar la Academia SRI.

Una dintre firmele lui Călin Radu Nae, Danirom Company SRL, a fost implicată la finalul anilor 2000 în afacerea Grifon, care presupunea dezvoltarea unui sistem mobil destinat aplicațiilor militare.

Proiectul Grifon a fost inițiat de Romeo Oiță, și el plagiator de doctorat la Academia SRI.

***

Un alt om de afaceri rămas fără titlul de doctor este Marius Sticlaru, fost ofițer SRI.

La sfârșitul anilor 2000, el a fost președintele Fundației Colegiul Național de Apărare, pe care o condusese și Gabriel Oprea la finalul anilor ’90.

În prezent, Sticlaru este președintele Camerei de Comerț Româno-Coreene.

După plecarea din SRI, el s-a lansat în afaceri cu producție şi distribuție de software. Firmele sale au avut contracte cu mai multe instituții ale statului, printre care SRI, DNA, Universitatea Politehnică sau ANAF.

Titlul de doctor în Studii de securitate și intelligence la Academia SRI l-a obținut în 2013, cu lucrarea “Securitatea informatică − factor determinant în buna funcționare a infrastructurilor critice”.

Coordonator i-a fost Gheorghe Toma, iar din comisia de susținere au făcut parte trei generali: Mihail Vasile Ozunu, Constantin Degeratu și Constantin Onișor.

***

În fine, un al patrulea om de afaceri de pe noua listă de plagiatori este Cătălin Ștefan Ibănescu, care a obținut titlul de doctor la Academia SRI cu o teză intitulată “Studiu strategic privind Asia Centrală în contextul securității internaționale”.

Conducător i-a fost Constantin Onișor, iar din comisia de referenți au făcut parte profesorii Vasile Bucinschi (UNAP), Ștefan Prună (Academia de Poliție) și Irena Chiru (Academia SRI).

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter perntru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...