Generalul SRI Dumitru Dumbravă a plagiat "câmpul tactic" al tezei sale de doctorat

Generalul Dumitru Dumbravă, secretarul general al Serviciului Român de Informații (SRI), a plagiat aproape integral teza de doctorat pe care a susținut-o în 2012 la Academia Națională de Informații "Mihai Viteazul" (ANIMV).

La momentul la care devenit doctor în Ştiinţe Militare şi Informaţii, Dumitru Dumbravă era colonel și ocupa funcția de director al Direcției Juridice din SRI.

Coordonator  i-a fost generalul de brigadă (r.) prof. univ. dr. Constantin Onișor, fostul director al Școlii Doctorale a ANIMV.

Tema lucrării nu are legătură cu dreptul, domeniul în care Dumbravă s-a specializat și în care și-a derulat cariera, ci se referă la securitatea cibernetică.

Aproape în întregime, teza de doctorat cu titlul "Aspecte cu relevanță privind securitatea în spațiul cibernetic" este plagiată din diferite surse online: din rezumatul unei alte teze de doctorat, dintr-o lucrare de masterat, una de licență, chiar și dintr-un discurs al fostului ministru Relu Fenechiu.

Cele câteva pagini neplagiate, precum şi anexele provin, cel mai probabil, din materiale interne ale SRI.

*

Generalul Dumitru Dumbravă a ajuns în atenția presei și a publicului după ce, într-un interviu dat în 2015, a folosit expresia "câmpul tactic" cu referire la instanțele de judecată:

"Concret, dacă în urmă cu câțiva ani consideram că ne-am atins obiectivul odată cu sesizarea PNA (vechea denumire a DNA − n.r.), de exemplu, dacă ulterior ne retrăgeam din câmpul tactic odată cu sesizarea instanței prin rechizitoriu, apreciind (naiv, am putea spune acum) că misiunea noastră a fost încheiată, în prezent ne menținem interesul/atenția până la soluționarea definitivă a fiecărei cauze".

Această declarație a stârnit numeroase controverse și speculații cu privire la implicarea SRI în sentinţele pronunţate în dosarele instrumentate de DNA cu sprijinul Serviciului.

Generalul Dumbravă a fost acuzat că ar fi controlat o rețea de judecători, cărora le impunea luarea unor hotărâri în procesele judecate, dar și că și-ar fi construit o rețea similară în rândul ziariștilor, pe care îi alimenta cu informații privilegiate din dosare.

De altfel, acuzele publice aduse lui Dumitru Dumbravă au făcut obiectul audierii sale în Comisia parlamentară de control al SRI, care în noiembrie 2017 i-a cerut demisia din funcția pe care o ocupă în prezent, cea de secretar general al Serviciului.

Ca răspuns la această cerere, SRI a emis un comunicat, semnat de Biroul Executiv al Consiliului Director, prin care le solicita membrilor Comisiei "să nu implice Serviciul în niciun fel de joc politic".

În acelaşi comunicat, SRI anunța că, "pentru a elimina suspiciunile", comunicarea interinstituțională urma să se realizeze prin Cabinetul Directorului, și nu prin Secretariatul General.

În ciuda scandalului public, generalul Dumbravă nu și-a dat demisia, fiind în continuare activ în SRI.

Ziaristul Dumbravă

Despre generalul Dumitru Dumbravă se ştiu puține lucruri.

Potrivit site-ului juridice.ro, s-a născut în 1972, a absolvit Facultatea de Drept a Universității "Al. I. Cuza" din Iași în 1996, a fost admis în magistratură și, ulterior, a lucrat în cadrul SRI.

În 2014, a fost avansat la gradul de general de brigadă.

Pe același site este menționat și faptul că Dumitru Dumbravă "susține cursuri de etică în intelligence la Academia Națională de Informații".

Din mai multe surse am reușit să confirmăm o informație inedită despre Dumbravă: la începutul anilor '90, el a lucrat ca ziarist la Evenimentul zilei, înainte să devină procuror − funcție în care a activat pentru o perioadă scurtă.

În vara anului 2016 − moment în care Serviciul a trecut printr-un amplu proces de reformă la nivel de leadership −, Dumbravă a fost schimbat din funcția de director al Direcției Juridice și a fost numit secretar general.

Teoretic, o avansare. Practic, o scoatere din zona de acțiune și decizie.

Poziția de director al Direcției Juridice a SRI presupune controlul informațiilor și emiterea avizelor de legalitate pentru notele informative care ajung la autorități (președinte, premier, miniștri etc) sau la structurile care pot efectua cercetări penale (parchete sau poliție).

Deși poziția de secretar general reprezintă a șasea funcție în ierarhia SRI (după director, prim-adjunct şi cei trei adjuncți), aceasta este una din care sunt gestionate fluxurile interne și externe de comunicare.

Generalul Dumbravă nu mai ia decizii operative și nu se mai implică în acțiunile strategice ale Serviciului.

Comisia de susținere a doctoratului

Generalul Dumitru Dumbravă a copiat cea mai mare parte a tezei sale de doctorat din surse disponibile pe internet, fără să respecte normele academice de citare, așa cum sunt ele recunoscute la nivel național și internațional: utilizarea ghilimelelor și trimitere către sursa originală.

Din comisia de referenți care i-a acordat titlul de doctor au făcut parte profesorii Gheorghe Teodoru Ștefan (președinte), Țuțu Pișleag, Gelu Alexandrescu și Gheorghe Toma (referenți).

Gheorghe Teodoru Ștefan era rectorul ANIMV la momentul la care Dumitru Dumbravă şi-a susţinut teza, iar rolul lui a fost strict ceremonial.

Țuțu Pișleag, profesor la Universitatea Hyperion, este în prezent conducător de doctorate la Academia de Poliție. A făcut parte din mai multe comisii de susținere a unor teze de doctorat de la ANIMV, printre care și cea a generalului (r) Florian Coldea.

Trei dintre tezele pe care Pișleag le-a recenzat sunt plagiate: cea a fostului premier Mihai Tudose, a fostului primar Neculai Onțanu și cea a judecătoarei Florica Diaconescu, pe numele căreia CNATDCU a emis decizie definitivă de retragere a titlului de doctor.

Pișleag este şi coordonatorul tezei de doctorat a fostului ministru al Educației Liviu Marian Pop, căruia, recent, Academia de Poliţie nu i-a mai acordat titlul din cauza unor suspiciuni de plagiat, așa cum PressOne a relatat în exclusivitate.

Gelu Alexandrescu este profesor la Universitatea Națională de Apărare (UNAP) şi directorul Școlii Doctorale din această instituţie.

Gheorghe Toma este fost profesor la ANIMV și unul dintre apropiații fostului vicepremier Gabriel Oprea și ai fostului director al SRI George Maior.

Toma a coordonat tezele fiicei și a ginerelui lui Gabriel Oprea, teze asupra cărora există suspiciuni de plagiat.

Toma este în acest moment secretarul general al Academiei de Științe ale Securității Naționale (ASSN), instituție finanțată de la buget, care oferă un salariu pe viață mai multor politicieni controversați, precum Vasile Dîncu, Dan Mihalache ori Sorin Cîmpeanu, dar şi unor persoane fără nicio relevanță academică.

Plagiatul

Teza de doctorat a generalului Dumitru Dumbravă are 187 de pagini fără bibliografie și anexe.

Lucrarea are una dintre cele mai sumare bibliografii văzute într-o teză de doctorat: doar 9 autori străini și 8 autori români, cărora li se adaugă diverse materiale publicate online.

Subcapitolul 1.1 al tezei de doctorat, intitulat "Noțiuni introductive", este copiat cuvânt cu cuvânt din articolul "Infracțiunea de interceptare ilegală a unei transmisii de date informatice", scris de Maxim Dobrinoiu în 2006 și publicat pe site-ul de legislație legi-internet.ro.

ORIGINAL. Captură de pe net a articolului semnat de Maxim Dobrinoiu

PLAGIAT. Pagina 9 a tezei lui Dumbravă

Prima parte a paginii 10 din teză este plagiată din cartea "Criminalitatea în Cyberspaţiu", semnată de Ioana Vasiu și Lucian Vasiu, și apărută în 2011 la Editura Universul Juridic din București.

Tot din Ioana Vasiu și Lucian Vasiu, dar de data aceasta de la pagina 6 a cărţii lor "Prevenirea criminalității informatice", apărută în 2006 la Editura Hamangiu, este preluat un pasaj din pagina 11 a tezei de doctorat, fără utilizarea ghilimelelor.

Generalul Dumbravă nu plagiază blocuri mari de text în partea de început a lucrării sale, ci intercalează paragrafe din mai multe lucrări.

Primul paragraf din Subcapitolul 1.2 (intitulat "Terminologie și conținut. Societatea informațională"), este copiat ad litteram din cartea "Terorismul. Dimensiune geopolitică și geostrategică. Războiul terorist. Războiul împotriva terorismului", apărută în 2002 la Editura Ministerului Apărării Naționale, sub coordonarea generalului Gheorghe Văduva.

Următoarele paragrafe sunt plagiate din textul "Probleme juridice ale societății informaționale", semnat de Ioana și Lucian Vasiu și publicat pe site-ul Academiei Române, dar și de la paginile 1-2 ale cărţii "Prevenirea criminalității informatice", semnată de aceeași doi autori și apărută în 2006 la Editura Hamangiu.

Lucrări de masterat copiate în teza de doctorat

Conținutul următoarelor 14 pagini este format din paragrafe intercalate, copiate din surse diverse.

Astfel, parte din conținutul paginii 13 este copiat, fără utilizarea ghilimelelor, din lucrarea de masterat "Aspecte privind urmărirea penală în cazul infracțiunilor informatice prevăzute de Legea nr. 161 din 2003", susținută de Bogdan Tulai în aprilie 2007 la Universtatea “Nicolae Titulescu”.

ORIGINAL. Captură de pe net a articolului semnat de Bogdan Tulai.

PLAGIAT. Pagina 13 din teza lui Dumbravă.

ORIGINAL. Facsimil din volumul "Prevenirea criminalităţii informatice".

Acea bucată este încadrată de conținut din volumul "Prevenirea criminalității informatice", a Ioanei Vasiu si a lui Lucian Vasiu, după care se revine la lucrarea de masterat a lui Bogdan Tulai.

Acolo unde nu este copiat, textul lasă mult de dorit la capitolul formulare:

  • "Spam-ul a evoluat, devenind un mijloc pentru livrarea unor aplicații dăunătoare mai periculoase, cum ar fi răspândirea virușilor, viermilor și troienilor";
  • "Unul din trendurile cele mai actuale";
  • "Spam-ul este acum folosit ca un vehicul de răspândire a virușilor și aplicațiilor spyware".

Conţinutul care începe cu ultimul paragraf de pe pagina 19 și următoarele pagini, până la 25 − secțiunea "Manifestările malițioase în spațiul public" −, este copiat dintr-o altă resursă online.

Este vorba despre "Ghid introductiv pentru aplicarea dispozițiilor legale referitoare la criminalitatea informatică", apărut în 2004, elaborat în cadrul proiectului RITI, în cooperare cu Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației.

Încercând să stabilim sursa originală a acestor pagini, am descoperit și în alte lucrări (cărți sau articole științifice) același conținut precum cel de la paginile 19–25 din teza lui Dumitru Dumbravă, de unde reiese că și în acele lucrări există elemente plagiate din același Ghid apărut în 2004.

De exemplu, studiul "Dimensiuni ale infracționalității în spațiul virtual", semnat de Ciprian Pânzaru, de la Universitatea de Vest din Timișoara, și publicat în nr. 5 din Revista de Informatică Socială, din iunie 2006.

Sau cursul universitar intitulat "Informatică juridică", semnat de prof. univ. dr. Valentin-Corneliu Pau și de asistent ing. Octavian Stănescu, apărut la Universitatea "Titu Maiorescu" în 2011.

Sau cartea "Infracțiuni în domeniul informatic", semnată de Maxim Dobrinoiu, apărută în 2006.

*

Revenind la teza de doctorat a generalului Dumitru Dumbravă, ceea ce atrage atenția în mod particular este faptul că, deși lucrarea a fost susținută în 2012 și are o temă în continuă schimbare, articolele sau volumele din care acesta a plagiat sunt vechi și de 10 ani.

Pagina 40 din teza de doctorat este copiată din studiul Transnational space and the "network society", semnat de Christian Fuchs și apărut în limba engleză, în revista 21st Century Society, vol. 2, no. 1, februarie 2007.

Un indiciu care a atras atenția asupra acestei pagini este faptul că e pentru prima dată în lucrare când Dumbravă nu mai recurge la citarea prin note de subsol, ci folosește sistemul de citare APA.

Astfel, am descoperit că respectivul conținut reprezintă, de fapt, traducerea din limba engleză a unor paragrafe din studiul lui Fuchs, preluând text fără ghilimele, inclusiv sistemul de citare utilizat de autorul original.

Deși se face trimitere printr-o notă de subsol către articolul din care e copiat textul, lipsa ghilimelelor încadrează acest text la categoria plagiat.

ORIGINAL. Captură de pe net din studiul lui Fuchs.

ORIGINAL. Captură din studiul lui Fuchs.

PLAGIAT. Pagina 40 din teza lui Dumbravă.

Conținutul de la paginile 41-54 este copiat integral din rezumatul unei alte teze de doctorat, intitulată Terorismul cibernetic şi susținută de doctorandul Gigi Giurcan în 2010 la Facultatea de Sociologie și Asistenţă Socială a Universității din București, sub coordonarea lui Pavel Abraham.

Singura deosebire dintre cele doua lucrări este că Dumbravă nu copiază în teza sa și referințele bibliografice ale lui Giurcan, ci preia doar conținutul.

La pagina 56 din teza lui Dumbravă, în conținutul lucrării este inserată o notă de subsol din teza lui Giurcan.

ORIGINAL. Captură din teza lui Giurcan.

PLAGIAT. Pagina 41 din teza lui Dumbravă.

Potrivit profilului său de LinkedIn, Gigi Giurcan a lucrat între 1998 și 2016 la Serviciul de Informații și Protecție Internă (SIPI) Călărași, structură județeană a Direcției de Informații și Protecție Internă (DIPI) din Ministerul de Interne. Cel puțin în perioada 2010–2016, Giurcan a fost șeful acestei structuri județene.

Începând cu pagina 58 și până la pagina 62, Dumitru Dumbravă plagiază dintr-o lucrare de licență intitulată "Motor de căutare pe WEB", care poate fi accesată pe internet și care a fost susținută la Facultatea de Matematică.

ORIGINAL. Captură de pe site-ul QReferat.

PLAGIAT. Pagina 61 din teza lui Dumbravă.

Textul de la pagina 62 până la pagina 66 din teza lui Dumbravă este copiat tot din rezumatul tezei de doctorat "Terorismul cibernetic", susținută de Gigi Giurcan la Facultatea de Sociologie a Universității București.

Subcapitolul 2.2, intitulat "Actorii principali", este dedicat grupărilor de hackeri care activează la nivel mondial, dar și în România, cum sunt "Lulzsec" sau "Anonymous", sau operațiunilor speciale precum "Snow melt".

Având în vedere cum arată descrierea acestora, cel mai probabil informațiile provin, ca atare, din rapoarte interne ale SRI, mai ales că unele termene folosite, cum este cel de "hacktivism", este intrat relativ recent în dezbaterea publică sau în sfera cercetării științifice.

Și conținutul paginii 97 din teza lui Dumitru Dumbravă provine, cel mai probabil, din documente interne ale SRI, având în vedere că, la un moment dat, se face referire la "Analiza CSS nr. 34", însă această analiză nu se află în anexele lucrării și nu rezultă ce ar conţine din referinţe anterioare sau ulterioare.

*

De la pagina 102, subcapitolul "Războiul cibernetic dintre SUA şi China" este preluat din articolul "Trăim în epoca ciber-războaielor", publicat inițial de revista Descoperă în 21 iunie 2011, reluat pe site în data de 16 mai 2012 și semnat de Marius Comper, redactor-șef al revistei la acel moment.

ORIGINAL. Captură din revista "Descoperă".

PLAGIAT. Pagina 103 din teza lui Dumbravă.

"Sunt dezamăgit să aflu de acest incident de plagiat, mai ales când vine din partea unei persoane care a depus un jurământ militar și care s-a angajat să respecte valori precum patriotismul, onoarea și profesionalismul.

Seriozitatea cu care va fi tratată încălcarea acestor valori proclamate de SRI reprezintă un test al autenticității lor, examen dat în fața cetățenilor români", ne-a declarat Marius Comper, în prezent Senior Editorial Associate la portalul newsnow.co.uk, cu sediul în Londra.

"Studiu de caz Cyber War: Estonia, 2007", care se regăsește la paginile 104–113 din teza lui Dumitru Dumbravă, este o traducere după o cercetare semnată de Muhammad Saleem și de Jawad Hassan, intitulată "Cyber warfare", the truth in a real case și prezentată în cadrul unei conferințe susținute la Universitatea Linköping din Suedia.

Și alte secvențe din teza de doctorat a lui Dumitru Dumbravă par a fi analize interne ale SRI cu privire la activitatea hackerilor în mediul online.

Așa arată a fi și subcapitolul 3.3, intitulat "Panoplia războiului cibernetic" (paginile 114-122), în care se vorbește despre atacurile cibernetice asupra rețelelor de internet ale unor instituții strategice din Estonia, ţară membră NATO, sau din Georgia − responsabilii fiind identificați printre hackerii ruși.

Deși în introducerea capitolului 4, de la pagina 125, generalul Dumbravă anunță că în acest subcapitol vor fi "prezentate rezultatele cercetărilor în ceea ce privește preocupările europene în domeniu ale NATO, ale unor state importante pe scena spațiului virtual", conținutul face referire la securitatea informatică a firmelor comerciale.

De la pagina 126 la pagina 128, conținutul din teza lui Dumitru Dumbravă este copiat dintr-un curs de "Securitate a sistemelor", publicat pe site-ul studentie.ro.

Intercalarea paragrafelor continuă la paginile 129-131, unde se regăsește conținut din alte referate disponibile pe internet.

Subcapitolul intitulat "Politici de securitate în conformitate cu reglementările legale" (pagina 131) este copiat fără ghilimele și referințe bibliografice, cu tot cu titlu, din studiul "Ce înseamnă politicile de securitate".

Acest studiu se referă la securitatea sistemelor informatice ale companiilor.

Și următorul subcapitol (paginile 133–134), intitulat "Crearea politicilor de securitate", este copiat, cu tot cu titlu, din același referat.

Paginile 148–150 sunt plagiate, cu tot cu note de subsol, din lucrarea "Analiză a discursului despre ciber-război și ciber-putere", publicată pe internet la data de 4 februarie 2011.

O serie de paragrafe de la pagina 165 sunt copiate dintr-o informare a fostului deputat Relu Fenechiu, între timp condamnat pentru corupţie, după ce acesta a participat, în perioada 3-5 mai 2010, la ediția a treia a Forumului Parlamentar privind Societatea Informațională de la Geneva.

Documentul, care a fost postat pe site-ul personal al fostului ministru, fenechiu.ro, nu mai este accesibil în acest moment.

Implicațiile legale ale plagiatului

Generalul Dumitru Dumbravă, dar și conducătorul său de doctorat, Constantin Onișor, riscă să fie acuzați de fals în acte publice, având în vedere că și-au asumat originalitatea tezei, în acord cu Legea educației naționale și cu Codul studiilor universitare de doctorat, printr-o declarație comună, semnată de ambii pe propria răspundere, înainte de susținerea publică a tezei.

După adoptarea Legii educației, în 2011, a fost introdusă obligativitatea semnării, atât de către studentul doctorand, cât și de coordonatorul său, a unei "Declarații pe proprie răspundere privind originalitatea conținutului tezei de doctorat și respectarea standardelor de calitate și etică profesională".

Orice declarație pe propria răspundere trebuie să aibă în conținut următoarea formulare:

"Luând în considerare conținutul art. 143 alin. (4) și art. 170 din Legea Educației Naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 65 alin. (5) - (7) din Codul studiilor universitare de doctorat, aprobat prin H.G. 681/2011, declar pe proprie răspundere că:

a) această lucrare este rezultatul propriilor activități și realizări;

b) nu conține porțiuni plagiate, iar sursele bibliografice sunt indicate în teză și părțile preluate din aceste surse sunt semnalate, în concordanță cu legislația română și convențiile internaționale privind dreptul de autor;

c) teza de doctorat respectă standardele de calitate și de etică profesională" (un model de declarație poate fi accesat aici).

Potrivit articolului 143, aliniatul (4) din Legea Educației, "îndrumătorii lucrărilor de licență, de diplomă, de disertație și de doctorat răspund în solidar cu autorii acestora de asigurarea originalității conținutului acestora".

Codul studiilor universitare de doctorat, aprobat prin H.G. 681/2011, prevede la articolul 65, alineatele (5)-(7):

"(5) Teza de doctorat este o lucrare originală, fiind obligatorie menționarea sursei pentru orice material preluat.
(6) Studentul-doctorand este autorul tezei de doctorat și își asumă corectitudinea datelor și informațiilor prezentate în teză, precum și a opiniilor și demonstrațiilor exprimate în teză.
(7) Conducătorul de doctorat răspunde împreună cu autorul tezei de respectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv de asigurarea originalității conținutului, potrivit prevederilor art. 170 din Legea nr. 1/2011".

Articolul 170 prevede eventualele sancțiuni care se pot aplica în cazul tezelor plagiate:

"(1) În cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, pe baza unor rapoarte externe de evaluare, poate lua următoarele măsuri, alternativ sau simultan:
a) retragerea calității de conducător de doctorat;
b) retragerea titlului de doctor;
c) retragerea acreditării școlii doctorale, ceea ce implică retragerea dreptului școlii doctorale de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi studenți-doctoranzi".

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.

Donează