5 articole de neratat pe PressOne (septembrie 2023)

Redacția

Luna septembrie nu a fost lipsită de evenimente. Multe dintre ele s-au suprapus peste ecoul tragediilor din august (precum moartea gravidei Alexandrei Ivanov la Botoșani și protestele pe care le-a generat felul în care aceasta a fost tratată, sau accidentul de la 2 Mai, soldat cu moartea a doi tineri și rănirea altor trei). 

De multe ori, realitatea românească e tranșată în alb și negru. Iată cinci materiale publicate de PressOne în septembrie 2023 care îți oferă contextul necesar și pe care poate le-ai pierdut sau pe care poate vrei să le recitești.  

Le urăm, de asemenea, bun venit noilor noastre colege Luiza Popovici, Andreea Soare și Lavinia Niță, studente sau proaspete absolvente ale Jurnalism, care, începând cu luna septembrie 2023 au început un internship la PressOne.

Pentru o sinteză zilnică de știri, care să te ajute să navighezi prin avalanșa de știri din fiecare zi, nu uita să te abonezi la newsletterul PressOne.

Noul manager al spitalului din Botoșani, la o lună de la moartea Alexandrei Ivanov: „Se mai întâmplă”

Mălina Gîndu

La doar o lună de la moartea Alexandrei Ivanov, actuala conducere a Spitalului Județean „Mavromati” din Botoșani dă de înțeles că vrea să lase tragedia în urmă. Noua conducere, delegată prin instrumentul interimatului, s-a apucat să facă protocoalele și procedurile care lipseau. Și pentru acestea se așteaptă însă validare de la ministerul Sănătății. 

Între timp, Monica Adăscăliței, noul manager numit tot pe filieră politică, cere presei și opiniei publice să aibă în vedere că la Botoșani „se întâmplă și lucruri minunate”, precum și un nou mod de a face sesizări și, de ce nu, a trimite chiar mulțumiri pentru serviciile oferite de spital, prin urmare cazul Alexandrei Ivanov ar fi mai degrabă o excepție.

Protest organizat lângă Maternitatea Botoșani după decesul Alexandrei, pe 28 august 2023. Foto: Inquam Photos / Denis Grosu

 „Se mai întâmplă. În toate spitalele din țară sunt și eșecuri”, spune acum pentru PressOne Monica Adăscăliței, noul manager interimar al unității.

Interviu. La 27 de ani, românul Richard Abou Zaki este jurat la „Chefi la cuțite” și cel mai bun chef din Italia: „Am preparat un meniu de șase feluri pentru Regina Elisabeta”

La doar 27 de ani, în 2024, în cadrul galei dedicate excelenței în arta gastronomică de la Milano, Richard Abou Zaki a fost declarat cel mai bun chef din Italia. Asta după ce, la vârsta de 23 de ani a primit o stea Michelin pentru talentul său în bucătărie. 

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Câți consumatori de droguri sunt în România? Administrația Prezidențială: E secret de stat

Alex Olaru

PressOne l-a întrebat pe președintele Klaus Iohannis câți consumatori de droguri sunt, cu aproximație, în România, care e strategia statului în domeniu și pe ce alte date concrete se bazează atunci când vorbește de un „fenomen alarmant”, pe care l-a inclus recent în agenda viitoarei reuniuni a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

Administrația Prezidențială alege însă să nu răspundă punctual la nicio întrebare din solicitarea pe care a înaintat-o PressOne în numele interesului public. 

Klaus Iohannis. Foto: George Vilia / Inquam Photos

„Apreciem că transmiterea informațiilor solicitate de dumneavoastră ar reprezenta o încălcare a normelor imperative statuate prin lege”, concluzionează Administrația Prezidențială atunci când i se solicită să-și informeze cetățenii și să precizeze pe ce date concrete se bazează șeful statului când vorbește de fenomenul consumului de droguri în România. 

Alexandru Solomon despre „Arsenie. Viața de apoi”: „Dacă biserica ar face un efort de chestionare a rolului ei, ar putea să aibă o influență socială enormă în bine”

Cristina Foarfă

Alexandru Solomon a plecat în pelerinaj pe urmele lui Arsenie Boca, încercând să înțeleagă ce înseamnă cultul acestui personaj, care sunt originile și motoarele lui interne, care sunt credințele oamenilor și de ce și cum a ajuns această figură atât de populară. 

Am stat de vorbă cu Alexandru Solomon la Festivalul de Film Anonimul, înainte de intrarea lui „Arsenie. Viața de apoi” în cinematografe. După cum era de așteptat, chiar de la lansare, filmul a fost primit cu reacții virulente din partea zonei conservatoare – chiar recent, proiecția a fost interzisă la Arad, la presiunea grupurilor religioase. „Dacă îndrăzniți să proiectați filmul, venim acolo și va fi circ, facem scandal!”, ar fi transmis acestea Centrului Municipal de Cultură Arad. 

Posterul filmului „Arsenie. Viața de apoi”

„Ideea că România e un stat laic nu prea e respectată”, spune Alexandru Solomon. „De acolo vine indignarea mea. Și din faptul că, din păcate, biserica nu și-a făcut niciodată un examen istoric, care să ducă la o reformă a ierarhiei și să spună niște adevăruri. Să spună ok, oameni suntem, am greșit, hai să vedem ce facem. Nu s-a făcut asta nici după colaborarea cu dictaturile dinaintea războiului și din timpul războiului, adică nici cu cea regală, nici cu cea antonesciană sau cu legionarii. Au colaborat cu toate.”

Chemarea sălbăticiei. Scenariu de război printre câinii comunitari din Pata Rât

Bianca Felseghi

La fel ca oamenii care locuiesc în Pata Rât, peste 2.000 de persoane care trăiesc în locuințe improvizate, fără acces la apă curentă sau electricitate, nici câinii nu apar pe radarul administrației publice sau al unui simplu cetățean care trăiește în oraș.

Transylvania Animal Care (TAC) face, de șase ani, cu obstinație, descinderi în Pata Rât. În ultimii doi ani, grație unei finanțări din Marea Britanie, TAC.social s-a apucat de treabă la scară mare: sterilizare, vaccinare antirabică, înregistrare cu microcip, marcare cu crotalie și tatuaj, deparazitare internă și externă a cel puțin 400 de câini din Pata Rât.

„Încercăm de trei ani să convingem Centrul de gestionare câini fără stăpân (CGCFS) al RADP-ului să facă acest gen de acțiuni, ca să nu aducem noi de la București, pe banii noștri, oameni, ci să contribuie și ei aici, fiindcă oricum sunt plătiți din impozitele și taxele noastre. Ni s-a răspuns negru pe alb că nu se poate, că nu există cadru legal, că ei se ocupă de altceva și să ne vedem de treabă”, spune Anca Georgescu (foto jos), care e vocea din managementul celor de la TAC. 

Așa că ei TAC și fac. 

România mai puțin verde. Statul întârzie decontarea pentru panouri fotovoltaice și câte 2 ani

Laura Popa

Guvernul român crește, prin noul pachet de măsuri fiscale cauzat de gaura la buget, TVA-ul la panouri fotovoltaice de la 5%, cât este în prezent, la 9%. Prosumatorii și instalatorii de panouri fotovoltaice se plâng, însă, pentru PressOne, că această majorare este de fapt cea mai mică problemă a lor. În realitate, eforturile de tranziție la o energie verde, asumate la Bruxelles de România, se lovesc de un zid tocmai când vine vorba de colaborarea cu instituțiile statului, furnizorii și distribuitorii de energie electrică.

Rodica Chirculescu stă în Popești Leordeni, București, și se numără printre primii prosumatori din țară. În decembrie 2019 s-a înscris în programul Casa Verde Fotovoltaice, derulat de Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), pentru a beneficia de cei 20.000 de lei oferiți de stat pentru montarea unui sistem de 3 KWh. Suficient cât să-i asigure necesarul pentru casa în care locuiește.

Conform datelor furnizate de ANRE, numărul utilizatorilor de panouri fotovoltaice în România este într-o continuă creștere.

A contribuit și ea cu 2.400 de lei, dar abia în mai 2021 i-au fost montate panourile. De-atunci nu a mai plătit nicio factură la curent, dar nici nu a fost compensată pentru surplusul de energie rămas neconsumat și injectat în rețea. 

„Legea spune că energia pe care o produci și o dai în sistem ți se facturează dacă nu o consumi. La doi ani de la facturare, ți se plătește. La mine, atât factura de consum cât și cea de producere de energie sunt undeva în iulie sau august 2022”, se plânge Rodica, care are toate facturile pe minus, adică produce mai mult decât consumă.

Dacă vă place felul în care facem jurnalism, ne puteți susține oricând. Orice sumă contează.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€