România mai puțin verde. Statul întârzie decontarea pentru panouri fotovoltaice și câte 2 ani

Guvernul român crește, prin noul pachet de măsuri fiscale cauzat de gaura la buget, TVA-ul la panouri fotovoltaice de la 5%, cât este în prezent, la 9%. Prosumatorii și instalatorii de panouri fotovoltaice se plâng, însă, pentru PressOne, că această majorare este de fapt cea mai mică problemă a lor. În realitate, eforturile de tranziție la o energie verde, asumate la Bruxelles de România, se lovesc de un zid tocmai când vine vorba de colaborarea cu instituțiile statului, furnizorii și distribuitorii de energie electrică.

PressOne trece în revistă principale disfuncționalități de la nivelul producerii, consumului și distribuției de energie din surse regenerabile, așa cum reies din discuțiile avute cu prosumatori și din datele furnizate din surse oficiale, la solicitarea redacției.

Ce înseamnă să fii prosumator în România 

România recuperează, în fiecare zi, din decalajul european în materie de energie produsă din surse regenerabile. Dacă în 2018 nu exista niciun prosumator, cinci ani mai târziu sunt racordați la rețelele de distribuție 77.638. Prosumatorii sunt cei care consumă energia produsă de propriile panouri fotovoltaice, dar și produc și injectează în rețeaua națională ce rămâne nefolosit. 

Astfel, la acest moment, aproximativ 43% din totalul de energie electrică din România provine din surse naturale, reiese dintr-un răspuns oferit PressOne de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). 

Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

Interesul românilor pentru panouri fotovoltaice se vede cel mai bine în cifre. Dacă în 2018 doar 601 români aveau panouri fotovoltaice, în prezent numărul lor a ajuns la 78.282. 

Rodica Chirculescu stă în Popești Leordeni, București, și se numără printre primii prosumatori din țară.  În decembrie 2019 s-a înscris în programul Casa Verde Fotovoltaice, derulat de Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), pentru a beneficia de cei 20.000 de lei oferiți de stat pentru montarea unui sistem de 3 KWh. Suficient cât să-i asigure necesarul pentru casa în care locuiește.

A contribuit și ea cu 2.400 de lei, dar abia în mai 2021 i-au fost montate panourile. „A venit pe urmă cineva care a făcut legăturile în rețea. M-am lălăit și eu puțin și am devenit, într-adevăr, prosumator la jumătatea lui octombrie”, ne spune Rodica. 

De-atunci nu a mai plătit nicio factură la curent, dar nici nu a fost compensată pentru surplusul de energie rămas neconsumat și injectat în rețea. 

Într-o zi din august 2023, ne arată Rodica, panourile ei produc 1.09 KW. Din aceștia, doar 0,12 kW reprezintă consumul din casă, restul de 0,96 kW se duc automat în rețeaua de distribuție. 

Spune că și-a schimbat obiceiurile de consum odată cu panourile fotovoltaice. 

„Eu am trecut mult pe aparate electrice acasă, folosesc mai puțin gazul. Folosesc grill, îmi încălzesc apa la cană electrică și după pun apa de ciorbă. Mă folosesc foarte mult de energia pe care o produc. Pentru că eu produc mai mult decât consum și atunci se duce în rețea. Iar pentru tot ce se duce în rețea trebuie să plătesc găzduire.

Orice prosumator varsă energia în rețeaua de distribuție, care, în funcție de zona din țară, este a unei sau a altei firme. Și firmele acestea de distribuție au tarife. Fiecare cu tariful ei pentru energia pe care o preiau și îți apare în factură”, susține Rodica. 

Conform unui răspuns ANRE trimis PressOne, cei care dețin sisteme fotovoltaice de până la 200 KWh și încheie contracte de vânzare-cumpărare cu un furnizor de energie electrică beneficiază de un mecanism de compensare cantitativă. Cum se face însă compensarea? 

Furnizorii de energie electrică ar trebui să factureze câtă energie a livrat în rețea un prosumator și câtă a consumat când panourile fotovoltaice nu au captat soare. Astfel se calculează diferența dintre ce s-a livrat și ce s-a consumat, iar diferența poate fi consumată de prosumator din rețea pe o perioadă de 24 de luni de la data facturării. 

Probleme apar însă când facturile întârzie. Pentru că de asta se plâng foarte mulți prosumatori, că firmele de furnizare de energie electrică cu care au încheiate contracte nu le trimit facturi. Nici pentru ce au consumat din rețea, nici pentru ce au livrat în rețea. 

„Legea spune că energia pe care o produci și o dai în sistem ți se facturează dacă nu o consumi. La doi ani de la facturare, ți se plătește. La mine, atât factura de consum cât și cea de producere de energie sunt undeva în iulie sau august 2022”, se plânge Rodica, care are toate facturile pe minus, adică produce mai mult decât consumă.

Statul își plătește prosumatorii cu doi ani întârziere

Rodica nu e singura în situația asta. Pe grupurile de prosumatorii de pe Facebook, lipsa facturilor este cea mai des întâlnită problemă: „Îmi puteți spune, din experiența voastră, un furnizor care să emită facturile la timp?”, ”A primit cineva facturi pe injecția in rețea? Eu nu am primit nimic din 17.03.2022, de când am devenit prosumator!”(n.red.: mesajul a fost publicat în iulie 2023).

Constantin Bogdan a luat un credit și, cu aproximativ 30.000 de lei, și-a instalat un sistem de panouri fotovoltaice cu o putere de 5,4 kW. Spune că procesul de a deveni prosumator a fost unul greoi: și-a instalat panourile în septembrie 2022, dar calitatea de prosumator a dobândit-o abia în martie 2023. Atunci a început și să livreze în rețea ce nu folosea.

„Nu am primit nicio factură de un an de zile, deși până să devin prosumator am trimis indexul lună de lună, iar de când am devenit prosumator, contorul este citit de firma de distribuție tot cu frecvență lunară”, susține Constantin. 

Prosumatorii care primesc, totuși, facturile la energie se plâng de cum e făcută compensarea pentru ce au livrat în rețea. Mai exact, dacă în Legea 123/2012 este descrierea compensării cantitative de care am vorbit mai sus, aplicarea ei este diferită. 

„Dumneavoastră produceți luna asta 3 kW. Și să zicem că nu i-ați consumat. Consumați doar 1,5 kW jumate. Mai rămâne 1,5 kW. Peste 2 ani, adică în septembrie 2025, veți primi bani la prețul de acum al acestui 1,5 kW. Nu la prețul de-atunci. Iar asta pentru fiecare lună în parte”, susține Dumitru Luță, președintele Asociației micilor producători de energie electrică din România (AMPEER). 

Mai mult, practica a dovedit că pentru un 1 kW consumat din rețea, prosumatorul ajunge să injecteze 2-4 kW.

„Dacă produceți 30 kW și consumați doar 15, mai rămân 15. Ăștia 15 kW ajung la poarta vecinului. La 50 de metri sau mai puțin. În cazul meu, sunt preluați cu 67 de bani și dați mai departe, la vecinul meu, cu 1,3 lei, cât e costul unui kW. Deci, pe 50 de metri, de la 67 de bani ajunge să coste de 2 ori mai mult. Iar eu când iau din rețea, pentru consum, iau tot cu 1,3 lei”, explică președintele Asociației micilor producători de energie electrică din România.

În momentul de față există mai multe procese împotriva ANRE pentru Ordinul nr. 15/2022 care prevede modul în care are loc compensarea prosumatorilor. 

Potențialul energiei solare în României ar fi de 3.574 kWh/m2 pe zi, conform indicilor ESMAP (Global Photovoltaic Power Potential by Country), citați de experții de la Info Clima. La acest capitol, România este pe locul 182 din 210 țări analizate. 

Potrivit analizei, alte state, care au un potențial mai mic în domeniu, precum Germania (locul 197) produc deja cu mult mai mult decât România, pentru că știu să-și valorifice mai bine atuurile. În 2020, producția de energie electrică din instalații fotovoltaice a fost în Germania de 60,8 TWh în Germania. 

Diferența o fac politicile duse de stat. Una dintre ele fiind TVA 0% la panouri fotovoltaice. 

Întârzieri și la plata decontărilor

În România, până la început de 2023, TVA-ul la panouri fotovoltaice a fost de 19% pentru persoane fizice și instituții. Taxa a scăzut în ianuarie la 5%, iar acum, odată cu pachetul de măsuri fiscale pentru care guvernul vrea să-și asume răspunderea în Parlament, ar urma să crească iar la 9%. 

În prezent, Administrația Fondului pentru Mediu susține programul Casa Verde Fotovoltaice, prin care românii pot primi 20.000 de lei pentru achiziționare unui sistem de panouri fotovoltaice. Cei care reușesc să prindă finanțare de la stat, scapă și de plata TVA-ului aferent. 

Însă AFM întârzie plata granturilor. Potrivit unui răspuns oferit PressOne, Administrația Fondului pentru Mediu încă mai are de plată 226 de sisteme depuse pentru decontare încă din sesiune 2019-2020. Pentru sesiunea de fonduri 2021-2022, sunt mai multe dosare neplătite decât cele plătite. 

Iar asta are efect asupra cererii de panouri fotovoltaice din piață.

„Spre jumătatea anului a fost o cerere mai mică, dar cererea a fost dată și de faptul că a întârziat AFM-ul, adică foarte mulți solicitanți și au decalat investiția de la începutul verii, pentru că au așteptat AFM-ul”, susțin reprezentanții unei firme specializate în montarea sistemelor fotovoltaice.

Firmele înscrise în Casa Verde Fotovoltaice trebuie să susțină din fonduri proprii montarea sistemelor care au primit finanțare. 

„Cei 20.000 de lei îi suportăm noi ca instalator. Eu am instalat anul trecut 200 de sisteme. Pentru acele 200 de sisteme, eu mi-am primit doar contribuția proprie a clientului. Acei 10%. Dar diferența aia de 20.000 a trebuit să o susțin eu ca instalator și mai departe, în urma documentației tehnice depuse, să aștept să-mi primesc banii de la stat. Iar AFM întârzie foarte tare plata acestor deconturi. Am ajuns undeva la șase luni pentru încasare.”, reclamă reprezentanții aceleiași firme în dialogul cu PressOne.

Pe lângă plata cu întârziere a granturilor, reprezentanții firmelor se mai plâng și de faptul că nu există o monitorizare mai atentă a instalatorilor care se pot înscrie în program. Astfel, apar firme care doar îndeplinesc criteriile de pe hârtie, dar în practică nu pot garanta montarea unui sistem care va funcționa 25 de ani. 

„În momentul ăsta, problema pe care o văd eu, ca instalator autorizat ANRE și validat în Casa Verde Fotovoltaice, e că ducem lipsă de specialiști reali care să pună în funcțiune un sistem funcțional pe următorii 25 de ani.”

„Din punct de vedere legislativ, ca să poți să devii instalator acreditat ANRE, ai nevoie de o anumită documentație și specialiști în firmă. Dar ANRE verifică doar documentația. Doar în cazul în care apare vreo problemă vin în verificare. Din păcate, nu există verificare în teren. Măcar aleatoriu să vină și să zică «astăzi vreau să văd cele 10 sisteme instalate anul trecut»”, adaugă reprezentanții firmei din Ilfov. 

Obiectivele pe care trebuie să le atingă România

În 2021, 22% din energia consumată în Uniunea Europeană provenea din surse regenerabile. Pentru 2030, ponderea ar trebui să crească la aproximativ 45%, conform celui mai recent acord european. Asta pentru a se putea atinge obiectivul Pactului Verde European: reducerea netă cu cel puțin 55 % a emisiilor de gaz cu efect de seră până în 2030 și neutralitate climatică în 2050.

Contribuția României la obiectivul european a fost dezvoltată în Planul Național Integrat în domeniul Energie și Schimbărilor climatice. La capitolul energie din surse regenerabile, România ar trebui ca, în perioada 2021-2030, să instaleze suplimentar 6,9 GW de capacități de pro­duc­ție de energie din surse regene­rabile. 

Prin REPowerEU, parte a PNRR, în România ar urma să ajungă 2 miliarde de euro pentru proiecte energetice. Printre ele se numără și oferirea de voucherele de 25.000 de lei pentru panouri fotovoltaice. 

Pentru asta însă sunt necesare investiții în rețeaua de distribuție, care nu va face față creșterii numărului de prosumatori. 

„Toate aceste proiecte în zona de producţie, în zona de prosumatori, în zona de fotovoltaic, trebuie corelate şi cu realităţile, pentru că degeaba dăm drumul la foarte multe proiecte dacă nu le sincronizăm cu investițiile necesate în rețele pentru a integra noile surse, susține Daniela Dărăban, președinta ACUE – Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie.

Și ea amintește că investițiile necesare în infrastructura de profil sunt uriașe și că ar trebui făcute într-un timp foarte scurt. „Comisia Europeană estimează că este nevoie de aproximativ 584 de miliarde de euro în reţeaua europeană de transport-distribuţie, până în 2030”, mai spune Daniela Dărăban. 

În condițiile actuale, Dan Stancu, membru AMPEER și prosumator, spune că la anul rețeaua de distribuție nu va mai face față cererii. 

„La ora actuală sunt vreo 70 de mii de prosumatori, dar la anul se preconizează să fie peste 130-140.000. Rețelele sunt făcute de foarte mulți ani. Transformatoarele pe care le avem noi, cele vechi, nu vor rezista. În alte țări au un sistem foarte simplu: în momentul în care rețeaua nu mai poate să preia energia, producția de energie verde se stopează. Când nu ai la intrare energie pe rețea, invertorul sare. Și rămâi fără curent în casă”, susține Dan Stancu. 

Conform estimărilor făcute la începutul anului de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, până la finalul lui 2023 numărul prosumatorilor ar putea depăși 100.000. Adică mai bine de dublu față de anul trecut. 

Acest articol este publicat în cadrul proiectului „Energy4Future”, co-finanțat de Uniunea Europeană. Uniunea Europeană nu este responsabilă de informațiile și opiniile exprimate în cursul acestui proiect și articol. Responsabilitatea pentru conținut aparține integral publicației PressOne.