Urgia la Academia de Poliție (XIV): Cum a eșuat reforma ministrului Bode înainte de a începe

Reformarea Academiei de Poliție, promisă și anunțată cu mare pompă de ministrul de Interne Lucian Bode, s-a oprit înainte să înceapă. 

Mâine se împlinesc două luni de când Guvernul României a aprobat hotărârea de reorganizare a universității transformate – sub nasul miniștrilor – în una dintre cele mai mari fabrici de plagiat și impostură cunoscute în mediul academic românesc. 

Hotărârea de guvern care ar fi trebui să fie piatra de hotar pentru începerea reformei a ajuns rapid o formă lipsită de fond. 

Toate demersurile făcute în cele două luni trecute de la adoptarea documentului duc mai degrabă la ideea de contrareformă, decât la cea de reformă. 

Un mic exemplu, pentru început: rectorul David Ungureanu, care are două teze de doctorat, ambele plagiate – despre care am scris în exclusivitate pe PressOne – a fost reîmputernicit de ministrul Lucian Bode pentru încă trei luni la conducerea Academiei de Poliție la exact 21 de zile de la ședința de Guvern în care s-a adoptat hotărârea de reorganizare a Academiei. 

Problema acestei numiri e ușor de înțeles de oricine: e iluzoriu să-ți poți imagina că reforma va putea fi făcută cu aceiași oameni care au sufocat ani de zile prin impostura lor instituția, iar un plagiator poate elimina plagiatorii din corpul profesoral al universității care pregătește viitorii oameni ai legii.

Că aceiași oameni care au perpetuat plagiatul și frauda academică, aducându-le la rang de artă, pot primi din mâinile ministrului misiunea de a schimba actele esențiale pentru funcționarea Academiei – Carta universitară și Regulamentul de funcționare – și că ei o vor face temeinic și cu bună-credință. 

***

Criza de la Academia de Poliție, despre care primele dezvăluiri au apărut în 2015-2016, a atins un punct critic în 2019, când rectorul Adrian Iacob și prorectorul Petrică-Mihail Marcoci au fost puși sub acuzare în dosarul amenințării mele cu moartea. 

Amenințarea, pusă în practică de un ofițer din subordine, a venit la trei săptămâni după ce am dezvăluit în PressOne că Adrian Iacob și-a plagiat teza de doctorat în proporție de 70%, fapt confirmat ulterior de CNATDCU, care i-a retras titlul de doctor. 

La 24 mai 2021, Iacob și Marcoci au fost condamnați în primă instanță, pentru instigare la șantaj, la trei ani de închisoare cu suspendare. Reconstituirea faptelor pe baza cărora au fost condamnați cei doi poate fi citită aici.

În ziua în care Curtea de Apel făcea publice sentințele date fostului rector și fostului prorector al Academiei de Poliție, ministrul Bode afla cu stupoare că Marcoci încă preda la Academia de Poliție, la Facultatea de Pompieri. Iacob fusese mutat la Direcția Pașapoarte încă din mai 2019.

Lucian Bode a cerut imperativ ca Marcoci să fie pus la dispoziția ministrului și mutat din Academie, considerând că este inadmisibil ca cineva condamnat chiar și în primă instanță să mai predea studenților de la Academia de Poliție. 

Solicitarea ministrului ar fi trebuit să fie operaționalizată de actuala conducere a Academiei, formată exclusiv din apropiați ai lui Iacob și Marcoci. Nici acum, după 46 de zile, cerința ministerului nu a fost pusă în aplicare. 

O reformă imposibilă? 

În cele două luni trecute de la adoptarea hotărârii de guvern – documentul care oferă cadrul legal pentru scoaterea Academiei de Poliție din coma instituțională profundă în care se află de ani de zile – cuvântul care descrie cel mai bine situația la zi este contrareformă. 

Grupurile de influență din interiorul Academiei de Poliție s-au repoziționat în tot acest răstimp cu ajutorul lui Marius Florin Mihăilă, fost rector al Academiei de Poliție în vara anului trecut pentru doar șase zile, care acum ocupă poziția de director de cabinet al ministrului de Interne Lucian Bode. 

Marius Florin Mihăilă i-a fost coleg de clasă lui Bode la Grupul Școlar „Iuliu Maniu” din Șimleul Silvaniei, județul Sălaj, iar de la începutul anului este mâna dreaptă ministrului. 

La Academia de Poliție, Mihăilă a fost trei ani președintele Comisiei de Etică, poziție din care a protejat plagiatorii din instituție și a blocat curățenia în privința doctoratelor plagiate.

Cu Mihăilă în preajma lui Bode, reforma Academiei a rămas doar o caraghioasă promisiune guvernamentală, frânată discret în culise de directorul de cabinet, care a reușit dibace să-l manevreze pe ministru astfel încât a blocat toate demersurile începute pentru a schimba lucrurile. 

***

Hotărârea de reorganizare a Academiei de Poliție cuprindea câteva decizii importante: 

Imediat după ședința de Guvern din 13 mai, în care s-a votat hotărârea nr. 535, la nivelul Ministerului de Interne s-a format un mic grup de lucru care să gândească o nouă viziune instituțională. 

Liderul acestui grup a fost numit istoricul Lucian Nastasă-Kovács, de la Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române și director al Muzeului de Artă din Cluj-Napoca, care a devenit și consilierul personal al ministrului Lucian Bode. 

Toate propunerile lucrate în acest grup de lucru și înaintate Academiei de Poliție au fost respinse fie de conducerea universității, fie de Senatul acesteia. 

Alte măsuri, cerute direct de ministru, au fost ocolite abil după ce directorul de cabinet al ministrului a reușit să manevreze lucrurile astfel încât nu s-a mai pus nimic în practică.

Tabloul contrareformei, format asemeni unui puzzle din mici piese, l-am reconstituit din cu ajutorul a multiple surse convergente, din Academia de Poliție și din Ministerul de Interne.  

Să le luăm pe rând. 

Rectorul

Una dintre primele preocupări ale ministrului de Interne Lucian Bode a fost găsirea unui rector care să ocupe interimar poziția, până la organizarea unui concurs pentru ocuparea funcției, așa cum prevede Carta universitară. 

Schimbarea trebuia făcută cu atât mai mult cu cât pe data de 4 iunie 2021, împuternicirea pe care ministrul i-o semnase pe 4 martie 2021 rectorului în funcție David Ungureanu avea să expire. 

Semnalul dat de Bode la conferința de presă de după ședința de guvern în care s-a adoptat hotărârea de reorganizare părea unul categoric: fără plagiatori la Academia de Poliție. 

„Cu siguranţă, profesorii de la Academia de Poliţie care – Doamne fereşte! – ar avea teza plagiată, demersurile pe care noi le facem, o să vedeţi în lege, vor preciza exact: nu mai pot preda la Academia de Poliţie, dacă au avut o teză care s-a dovedit a fi plagiată”. 

E drept că în cazul rectorului David Ungureanu nu există încă un verdict din partea CNATDCU pentru niciuna dintre cele două teze de doctorat ale acestuia, însă funcția de rector este cea mai vizibilă poziție dintr-o universitate, iar în cazul lui Ungureanu suspiciunea vizează nu una, ci ambele lucrări științifice ale acestuia, după cum am arătat în martie în investigația „Urgia la Academia de Poliție (XII): Un rector. Două doctorate. Două plagiate”.

În plus, una dintre cele două teze de doctorat ale lui Ungureanu a fost trecută prin softul anti-plagiat al Academiei de Poliție în două rânduri, în cadrul unor verificări interne făcute în 2016 respectiv 2018. 

În cazul tezei susținute de Ungureanu în 2013, softul a indicat depășiri semnificative ale pragurilor de la care o lucrare este suspectă de plagiat și trebuie verificată: coeficientul 1 s-a ridicat la 42,2% (față de 30%), iar coeficientul 2 la 16,6% (față de 5%).

Aceste suspiciuni ar fi trebuit verificate de Comisia de Etică a Academiei, condusă pe atunci de Marius Florin Mihăilă, actualul director de cabinet al lui Bode, însă lucrul acesta nu s-a întâmplat niciodată.

Tocmai pentru a nu mai avea în funcție un rector asupra căruia planează suspiciuni de plagiat, grupul de lucru i-a propus ministrului ca funcția de rector să fie ocupată de cineva din afara Academiei, care nu deține titlul de doctor, pentru a elimina orice potențială vulnerabilitate. 

Deși ideea era foarte atractivă, Bode a acceptat, la data de 3 iunie 2021,  reîmputernicirea lui Ungureanu în funcție. 

Cum a reușit ministrul să îi acorde lui Ungureanu un nou mandat de trei luni, în ciuda suspiciunii de plagiat în două teze de doctorat? 

Directorul de cabinet Marius Mihăilă este cel care i-a conturat ministrului o imagine înfricoșătoare: degringoladă sau chiar un eșec al examenului de admitere din vara anului 2021, dacă la cârma instituției nu se va afla un om din interiorul Academiei, care să știe bine instituția. 

Eventualul eșec al examenului de admitere și gândul la un scandal public l-au determinat pe Bode să accepte prelungirea mandatului lui Ungureanu. 

Totuși, din cauza pandemiei, admiterea la Academia de Poliție nu se organizează, propriu-zis,  în interiorul instituției, ci în 5 centre regionale, la fel cum a fost și anul trecut, ceea ce face mult mai facilă gestionarea propriu-zisă a examenului la centru, presiunea fiind acum în teritoriu. 

Secunzii lui Ungureanu

Justificarea ministrului Lucian Bode de a începe reorganizarea Academiei a fost dată tocmai de problemele de etică ale profesorilor din instituție. 

„În contextul acumulării în ultimii ani a unor probleme legate de funcţionarea Academiei de Poliţie, îndeosebi din perspectiva corpului profesoral şi al eficienţei pregătirii corpului poliţienesc, am decis reorganizarea Academiei de Poliţie”, a spus Bode la conferința de presă de la Guvern din 13 mai. 

Probleme de integritate nu are doar rectorul David Ungureanu, ci și cei doi prorectori pe care i-a numit în funcție. 

Bogdan Țonea are o sesizare de plagiat în teza de doctorat depusă la CNATDCU din 12 mai 2021. Mai multe surse din Academia de Poliție susțin că el conduce, de facto, instituția. 

Toate ședințele de comandă sunt moderate de acesta, iar la alt tip de întâlniri interne sau externe instituției Țonea conduce discuțiile în numele lui Ungureanu, chiar dacă acesta este prezent. 

Cel de-al doilea prorector al Academiei de Poliție este Cristian Eduard Ștefan. În urmă cu un an scriam despre acesta că în doar zece ani a semnat 63 de cărți, cursuri, tratate sau monografii și 69 de articole publicate în reviste științifice. 

Prin analize comparative și corelații, am arătat că între 27 de cărți și 15 articole științifice sunt reciclate sau plagiate, ceea ce conturează proporțiile unei fraude academice care sfidează conceptul de etică și deontologie. 

Cristian Eduard Ștefan le predă viitorilor polițiști de la Academia de Poliție etică și deontologie. 

Conducerea Școlilor doctorale

“Reorganizarea Academiei de Poliţie vizează desfiinţarea celor două şcoli doctorale care, din păcate, au adus mari prejudicii de imagine instituţiei”, spunea ministrul Lucian Bode în conferința de presă de după ședința de Guvern în care s-a votat hotărârea care ar trebui să stea la baza reformei instituției. 

Deși cele două școli doctorale ale Academiei de Poliție au rămas mai întâi fără acreditare prin decizia istorică luată de fostul ministru al Educației Monica Anisie în octombrie 2020, iar mai apoi au fost desființate de ministrul de Interne Lucian Bode prin hotărârea de reorganizare a Academie de Poliție, universitatea trebuie să le asigure doctoranzilor înmatriculați la momentul octombrie 2020 finalizarea studiilor. 

Surse din mediul academic susțin că Academia de Poliție a încercat să găsească soluții de finalizare a studiilor doctorale sau de transfer în alte universități pentru cei 95 de doctoranzi înmatriculați, însă a fost refuzată. 

Universitatea Națională de Apărare „Carol I” și Academia Națională de Informații a SRI, care au studii doctorale în științe militare, i-au refuzat pe cei 68 de studenți înscriși la Academia de Poliție la doctorat în Ordine Publică și Siguranță Națională. Restul de 27 de doctoranzi sunt de la Școala doctorală de Drept, însă și aceștia au fost refuzați inclusiv de unele universități private care au școli doctorale în drept. 

După mai multe adrese trimise la Ministerul Educației și după discuții între conducerile celor două instituții, s-a ajuns la decizia ca școlarizarea celor 95 de doctoranzi să fie finalizată în Academia de Poliție. 

***

Mandatul șefei școlilor doctorale din Academie, Anca Lorincz, a expirat în aprilie, la puțin timp după instalarea actualei conduceri a Academie de Poliție, iar surse din instituție susțin că aceasta a refuzat o nouă împuternicire. 

Rectorul David Ungureanu a găsit rapid soluția de înlocuire a acesteia: l-a desemnat în funcție pe actualul director administrativ, Mihai Gheorghe, fost ofițer în serviciul secret al Ministerului de Interne, adus în Academie de fostul rector Adrian Iacob. 

Acesta nu are nici doctorat, nu este nici cadru didactic și ocupă două funcții simultan, una prin împuternicire, a doua prin desemnare. Spre deosebire de împuternicire, care presupune remunerarea pentru funcția ocupată, desemnarea înseamnă exercitarea funcției fără a încasa bani. 

La începutul lunii iunie, când începuse vânzoleala pentru împărțirea funcțiilor de conducere rezultate după dispariția a patru funcții de decan, Marin-Claudiu Țupulan, celebru pentru episodul în care a încercat să-l spele de plagiat pe fostul ministru de Interne Petre Tobă și suspectat el însuși de plagiat în teza de doctorat, a fost împuternicit ca director al școlilor doctorale. 

Informația a stârnit rumoare pe culoarele din sediul central al Ministerului de Interne. Surse convergente susțin că ministrul Bode ar fi cerut ca împuternicirea lui Țupulan să fie revocată. 

În Academie s-a răspândit rapid zvonul că împuternicirea lui Țupulan a deranjat atât de mult încât ministrul personal a cerut punerea la dispoziție a acestuia, ceea ce ar fi însemnat că i-a aplicat un fel de sancțiune. 

Pedeapsa s-a dovedit a fi o promovare orchestrată de același Marius Florin Mihăilă, directorul de cabinet al lui Bode, care i-a aranjat lui Țupulan funcția de director general adjunct la Direcția Generală Organizare Mobilizare. 

Surse din Academia de Poliție susțin că Mihăilă, care a fost subalternul lui Țupulan la Facultatea de Poliție, i-a întins acestuia o mână de ajutor pentru a ocupa o funcție de conducere bine plătită timp de șase luni astfel încât să poată ieși la pensie cu o sumă foarte mare. 

În Ministerul de Interne pensia se calculează în funcție de veniturile încasate pe ultimele șase luni. Țupulan (51 de ani) îndeplinește condițiile de pensionare, însă funcțiile de director de departament pe sau de decan pe care le-a ocupat în ultimele luni sunt plătite mai puțin decât cea de director general adjunct într-o direcție generală a Ministerului. 

Director al școlilor doctorale a rămas tot fostul ofițer „Doi ș-un sfert” fără doctorat și fără grad didactic Mihai Gheorghe. 

Decanul Facultății de Poliție

După marea reorganizare, în Academia de Poliție au rămas doar două facultăți: cea de Poliție și cea de Pompieri, pentru care nu a existat niciodată o bătălie aprigă, având în vedere că aceasta scoate doar 50 de ingineri, iar criteriile de admitere sunt diferite, bazate în principal pe matematică. 

În schimb, după contopirea facultăților de Poliție de Frontieră, de Jandarmi și de Științe Juridice și Administrative cu cea de Poliție, mizele s-au învârtit în jurul ocupării funcției de decan. 

Pe 17 iunie, rectorul David Ungureanu l-a împuternicit decan al Facultății de Poliție pe Marian Gabriel Crețu, care nu este cadru didactic și care a fost adus în Academie înainte de reorganizare și împuternicit decan la Facultatea de Poliție de Frontieră. 

Doar că la nici două zile după împuternicirea lui Crețu ca decan al proaspăt reorganizatei Facultăți de Poliție, acestuia i-a venit decizia de numire pe postul de director general adjunct la Inspectoratul General de Imigrări. 

Pe funcția rămasă vacantă a fost numit lectorul universitar Roberto Gabriel Madotto, care este  profesor de sport și care nu are nicio pregătire juridică sau de specialitate în ordine și siguranță publică. 

Funcții de conducere fără doctorat și fără condiția de a fi cadru didactic

 „În urma adoptării hotărârii de guvern de reorganizare se reduc, practic, o serie de funcţii de conducere, de exemplu 4 funcţii de decan”, declara ministrul Bode în conferința de presă de după ședința de guvern în care s-a decis reorganizarea Academiei de Poliție. 

E adevărat că au dispărut 4 funcții de decan, dar au fost înființate altele: trei funcții noi de prodecan și una de director general adjunct administrativ, care înainte nu existau. 

Toate aceste funcții au fost introduse în noua Cartă universitară a Academiei de Poliție, document care reglementează „aspectele fundamentale ale autonomiei universitare”. 

Noua Cartă a fost adoptată și apoi modificată anul acesta prin nu mai puțin de trei hotărâri ale Senatului Universitar:  nr. 139/2021, nr.145/2021 și HSU nr. 150/2021. 

Surse multiple susțin că grupul de lucru numit de ministrul Bode pentru a contribui la reorganizarea Academiei a făcut mai multe propuneri și recomandări conducerii instituției pentru corecta unele încălcări ale legislației Educației strecurate în vechea Cartă. 

Cele mai importante propuneri și recomandări ale grupului de lucru ministerial au fost respinse de conducerea Academiei de Poliție. 

De departe, cea mai importantă recomandare de care nu s-a ținut cont la Academia de Poliție viza introducerea în Carta universitară a unei prevederi care menționa faptul că posturile de conducere didactică trebuie ocupate de cadre didactice deținătoare a titlului de doctor. 

Această prevedere a fost propusă de grupul de lucru tocmai pentru a împiedica în mod explicit anomaliile precum cea de la fosta Facultate de Poliție de Frontieră, unde actuala conducere a Academiei a împuternicit o persoană care nu avea calitatea de cadru didactic, pe Marian Gabriel Crețu. 

Legea Educației precizează, de altfel, faptul că funcția de decan „reprezintă funcție în domeniul didactic” (art. 207 alin. 2 ind. 1), iar Carta universitară a Academiei în vigoare când Crețu a fost împuternicit preciza faptul că funcția de decan este o „funcție de conducere academică” (art. 132, lit. c).

Mai mult, Legea Educației nr. 1/2011 prevede faptul că la concursul pentru postul de decan pot participa „persoane din cadrul universității sau din orice facultate de profil din țară ori din străinătate care, pe baza audierii în plenul consiliului facultății, au primit avizul acestuia de participare la concurs” (207, alin. 5, lit. b). Acest articol de lege arată clar faptul că funcția de decan nu poate fi ocupată de o persoană care nu deține un grad didactic. 

Actuala Cartă a păstrat, totuși, articolul care enumeră funcțiile de conducere academică: rectorul, prorectorul, directorul consiliului pentru studii universitare de doctorat, decanul, prodecanul, directorul Colegiului Național de Afaceri Interne și directorul de departament.  Astfel, funcțiile rămân unele academice, dar ele pot fi ocupate de persoane non-academice, fără teze de doctorat și fără grade didactice. 

***

Esența acestei schimbări, care elimină obligativitatea ca posturile de conducere didactică să fie ocupate de cadre didactice deținătoare a titlului de doctor, se regăsește într-un set de reguli gândite și elaborate de o Comisie de analiză a posturilor, numită de rectorul David Ungureanu începutul lunii mai. 

Șeful Comisiei a fost desemnat liderul de facto al Academiei de Poliție, prorectorul Bogdan Țonea. 

Scopul Comisiei de analiză a posturilor a fost de a modifica fișele de post pentru funcțiile de conducere din Academia de Poliție astfel încât, după preconizata reorganizare a Academiei și mai ales după o eventuală verificare a tezelor de doctorat ale profesorilor, funcțiile și privilegiile celor care conduc acum Academia să nu fie afectate.  

Modificările la fișele de post s-au făcut la grămadă atât pentru funcțiile de conducere academică (rector, prorectori, decani, șefi de departament  etc.), cât și pentru cele administrative (directorul general administrativ, șefi de serviciu sau de birou). 

Documentul de care s-a ținut cont pentru modificările operate la fișele de post a fost Ordinul de ministru nr. 140/2016 privind activitatea de management și resurse umane în unitățile de poliție ale Ministerului de Interne, deși ele privesc mai ales funcții de conducere academică, reglementate prin Legea educației. 

Activitatea tuturor universităților – inclusiv a celor de învățământ militar – este reglementată de Legea Educației, care la art. 5, alin. 1 prevede fără echivoc că dispozițiile acestei legi „prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative”, și că, în caz de conflict între prevederi, se aplică dispozițiile din Legea Educației. 

Construirea fișelor de post în funcție de prevederile Ordinului de ministru nr. 140/2016 este ilegală, având în vedere că elimină criteriile din Legea Educației care se referă la cadrele didactice. 

Astfel, de la obligația de studii s-a scos condiția de a avea doctorat, dar și masterat. Cursurile de masterat sunt incluse la capitolul „pregătire de specialitate”, alături de cursuri de management de nivel strategic, cursuri de comandanți de companie, modulul psihopedagogic, sau cursuri postuniversitare. 

Documentul redactat de Comisia de analiză a posturilor prevede foarte clar faptul că condițiile necesare ocupării funcțiilor de conducere sunt adaptate la Legea 360/2001 privind statutul polițistului, care prevede doar „studii postuniversitare sau studii universitare de master în management sau în specialitatea funcției de bază”.  

În același document sunt incluse, de exemplu, condițiile de vechime în muncă, deși Legea Educației nu prevede nicio obligație cu privire la acest lucru. Astfel, funcția de rector a fost asimilată celei de inspector general în aparatul central al Ministerului de Interne, pentru care există obligația unei vechimi de 7 ani de la terminarea facultății și de 4 ani în funcții de conducere. 

De altfel, Comisia de analiză a posturilor a introdus condiții de vechime în studii și în funcții de conducere pentru toate funcțiile de conducere academică, ceea ce Legea Educației nu cere!

Toate aceste modificări sunt făcute cu un singur scop, explică sursele consultate: concursurile pentru funcțiile de conducere ce urmează să fie ocupate în viitor să fie organizate pe Legea 360/2001 privind statutul polițistului și nu pe Legea nr. 1/2011 a educației naționale. 

***

O anomalie din vechea Cartă, păstrată și în actuala, îl plasează pe directorul general administrativ în categoria funcțiilor de conducere academică. 

O altă recomandare a grupului ministerial de lucru făcea referire la eliminarea din Cartă a mențiunii că decanul prezidează Consiliul facultății (art. 119, alin. 1), dar și a celei care prevede că „decanul este președintele Consiliului facultății” (art. 158, alin. 3). 

Această dispoziție este împotriva Legii Educației nr. 1/2011, care precizează că una dintre atribuțiile Consiliului Facultății este de controla activitatea decanului și de a aproba rapoartele anuale de activitate (art. 213, alin. 10.)

O altă recomandare a grupului ministerial de lucru, respinsă de actuala conducere, se referea la ocuparea funcției de decan în situația vacantării poziției. Cutuma la Academia de Poliție a fost întotdeauna ca la vacantarea unei funcții de conducere, rectorul să împuternicească pe cine dorea ea, în baza Legii nr. 360/2001 a statutului polițistului, deși acest lucru este ilegal din perspectiva Legii Educației nr. 1/2011.

Grupul de lucru recomandase ca, în cazul vacantării funcției de decan, atribuțiile acestuia să fie preluate interimar de un prodecan ales de Consiliul facultății, până la desemnarea noului decan.

O altă prevedere care a rămas în actuala Cartă, deși recomandarea a fost de eliminare a ei, este cea referitoare la existența unor membri de onoare ai Senatului Universitar. 

***

Una dintre cele cinci sancțiuni aplicate în octombrie 2020 Academiei de Poliție la recomandarea Consiliului de Etică și Management Universitar (CEMU) de către ministrul Educației Monica Anisie prevederea introducerea instituției în procedură specială de monitorizare a Ministerului Educației. 

Această procedură de monitorizare a activității Academiei a fost considerată necesară de către CEMU din cauza continuității „încălcărilor legislației de resort”, dar și a derapajelor manageriale și a nerespectării normelor de etică universitară. 

O echipă de control a Ministerului Educației a făcut deja o serie de verificări la Academia de Poliție tocmai pentru a stabili modul în care instituția corectează derapajele pentru care a fost sancționată. 

Monitorizarea implică verificarea respectării de către Academia de Poliție a reglementărilor privind organizarea și funcționarea instituției, cercetarea universitară, managementul financiar, etica universitară și asigurarea calității. 

Raportul consemnează faptul că prin noua organigramă au fost corectate o serie de nereguli, unele constatate de Minister încă din 2019: 

Obligația înființării Centrului de orientare și constituire în carieră din cadrul Direcției Coordonare Formare Continuă  a reprezentat o altă oportunitate pentru actuala conducere să împartă funcțiile fidelilor. 

Rectorul David Ungureanu a împuternicit-o în funcția de șef al Centrului pe  Andreea Rurela Cârciumaru, care a fost adjuncta lui Marius Florin Mihăila la Comisia de Etică în perioada în care au fost emise cele mai scandaloase decizii de neplagiat. 

Cu Mihăilă și Cârciumaru la cârma Comisiei de Etică, aceasta le-a dat decizii de neplagiat fostului rector al Academiei, Adrian Iacob, și fostului șef al Direcției Generale Anticorupție din Ministerul de Interne, chestor Cătălin Ioniță, ambii având titlurile de doctor retrase ulterior de către CNATDCU pentru plagiat. 

Surse convergente susțin că, recent, prorectorul Bogdan Țonea a încercat să tragă sfori prin Ministerul de Interne cu ajutorul lui Mihăilă astfel încât Direcția Coordonare Formare Continuă să fie ridicată ca importanță, iar conducerea acesteia să fie prevăzută cu grad de chestor. 

Episoadele anterioare ale seriei