Academia de Poliție, instituția care formează viitori ofițeri de poliție, este condusă în mod ilegal de zece ani, mai exact după intrarea în vigoare, în 2011, a Legii Educației. 

Ilegalitatea este generată Ministerul de Interne – în subordinea căruia se află Academia –,  care după 2011 a aplicat exclusiv Legea privind Statutul Polițistului pentru a împuternici rectorul instituției atunci când postul a devenit vacant, deși desemnarea rectorului interimar este reglementată de Legea Educației, care „prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative”.  

Potrivit legislației, în toate universitățile, civile sau militare, rectorul interimar este numit de Senatul universitar.

În universitățile militare, conducerea executivă este asigurată de un rector-comandant, funcția având două componente distincte: 

  • una didactică, de rector, care este desemnat conform Legii Educației; 
  • una militară, de comandant, pentru care numirea este făcută de ministerul/instituția de resort. 

În cazul Academiei de Poliție, Ministerul de Interne – care are dreptul de a face doar numirea comandantului – și-a arogat dreptul de a desemna prin împuternicire, în baza Legii privind Statutul Polițistului, și rectorul. 

Practica s-a extins și la alte funcții didactice de conducere și a devenit regulă în Academia de Poliție. Astfel, rectorul împuternicește pe cine vrea el la vacantarea poziției de decan, deși desemnarea decanului interimar este atributul Consiliului facultății. 

În mod ironic, deși are zeci de profesori universitari specializați în drept, ba chiar a avut o Școală doctorală în Drept care a acordat circa 300 de titluri de doctor, Academia de Poliție încalcă metodic legislația care îi asigură funcționarea. 

Împuternicirile 

În acest moment, întreaga structură de conducere didactică a Academiei de Poliție este numită în mod ilegal. 

Cele mai importante funcții didactice de conducere din Academia de Poliție – rector, decani și director al Consiliului Studiilor Universitare de Doctorat – sunt ocupate prin împuternicire în baza Legii privind Statutul Polițistului. 

Captură de ecran din site-ul Academiei de Poliție. Toate funcțiile didactice de conducere sunt ocupate prin împuternicire (semnalată prin litera „Δ). Începând cu martie 2021, când a avut loc o nouă rundă de împuterniciri, Academia nu a mai postat fotografiile și CV-urilor rectorului, prorectorilor și decanilor

Împuternicirea este un artificiu existent în Legea privind Statutul Polițistului, care permite desemnarea unor persoane în funcții de conducere la nivelul Ministerului de Interne, fără organizarea unui concurs, iar acest artificiu a fost aplicat sistematic și în Academia de Poliție în ultimii zece ani.

Totuși, activitatea tuturor universităților – inclusiv a celor de învățământ militar – este reglementată de Legea Educației, care la art. 5, alin. 1 prevede că dispozițiile acestei legi „prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative”, și că, în caz de conflict între prevederi, se aplică dispozițiile din Legea Educației. 

Și tot Legea educației precizează că „structurile și funcțiile de conducere din instituțiile de învățământ militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională sunt aceleași ca și cele din instituțiile civile de învățământ superior și se ocupă în aceleași condiții ca și acestea” (art. 177, alin. 2). 

În ciuda acestor prevederi clare, la Academia de Poliție a fost aplicată constant  împuternicirea pentru funcțiile de conducere didactică.

***

Împuternicirea la Academia de Poliție a fost aplicată doar atunci când funcțiile de conducere didactică au devenit vacante, deși modalitatea de ocupare a unei funcții cu titlu interimar este stipulată de Carta universitară, document care reglementează „aspectele fundamentale ale autonomiei universitare”.

Carta universitară a Academiei de Poliție stipulează că atunci când rectorul este revocat din funcție, Senatul universitar desemnează ca interimar un prorector pentru a reprezenta Academia și pentru a deveni ordonator de credite.

Această prevedere este inclusă și în Regulamentul de organizare și funcționare al Academiei de Poliție, unde se spune că, în cazul revocării din funcție a rectorului, până la confirmarea unui nou rector de către ministrul Educației, „prorectorul desemnat de Senatul Academiei reprezintă Academia și preia atribuțiile ordonatorului terțiar de credite, în condițiile legii” (art. 17, alin. 2). 

Atunci când un decan nu își mai poate exercita funcția, Consiliului facultății numește un prodecan să reprezinte facultatea cu titlu interimar până la desemnarea unui nou decan de către rector.

Totuși, în Academia de Poliție prevederile propriei Carte universitare au fost respectate o singură dată, în 2019, atunci când rectorul Adrian Iacob și prorectorul Mihail Marcoci au fost puși sub acuzare de DNA și au demisionat, iar Senatul a numit-o rector interimar pe Veronica Stoica – la acea dată prorector. 

Legislația a fost aplicată corect în acest caz deoarece ministrul de Interne Carmen Dan a vrut ca teza de doctorat a lui Stoica să fie verificată mai întâi pentru a se constata dacă este originală sau plagiată. Despre acest episod am relatat, în exclusivitate, pe PressOne

Totuși, ulterior, ministrul de Interne Carmen Dan a împuternicit-o pe Veronica Stoica la conducerea Academiei pentru o perioadă foarte scurtă înainte ca Stoica să fie aleasă în funcția de rector.

8 miniștri semnează 13 împuterniciri

Cele 13 împuterniciri pentru funcția de rector al Academiei de Poliție, semnate din 2011 încoace de opt miniștri de Interne, au fost făcute atunci când s-a vacantat o poziție de conducere în domeniul didactic. 

Termenul folosit în ordinul de împuternicire este cel de rector, componenta didactică a funcției de conducere, și nu cel de comandant, componentă asupra căreia Ministerul de Interne are prerogative. 

În mod similar, și comunicatele de presă prin care Ministerul de Interne anunță împuternicirea unei noi conduceri folosesc tot termenul rector

Mai mult, acele împuterniciri de rector au fost făcute în baza Legii privind Statutul Polițistului, deși funcția de rector nu poate fi ocupată decât în baza prevederilor Legii Educației.  

Potrivit Cartei universitare a Academiei de Poliție, în situația vacantării poziției de rector, Senatul instituției trebuia să desemneze un prorector pentru a exercita funcția de rector „până la confirmarea unui nou rector de către ministrul Educației” (art. 146, lit. f).

Întrebat de ce Senatul Universitar nu a împuternicit un prorector să exercite funcția de rector atunci când aceasta a devenit vacantă, președintele Senatului Academiei de Poliție, Andrei Dragoș Ignat, a declarat că nu comentează situația și a indicat Biroul de Presă al instituției ca fiind competent să răspundă la această întrebare. 

Surse din cadrul Academiei de Poliție susțin că după ce ministrul de Interne împuternicea un rector în funcție, Senatul universitar valida persoana respectivă. 

Aceleași surse indică faptul că așa s-a procedat în cazul tuturor împuterniciților în funcția de rector din Academie din 2011 încoace. 

„Întotdeauna a fost așteptată decizia ministrului cu privire la împuternicire, iar Senatul doar a confirmat acea persoană în funcție”, susține o altă sursă din instituție, care explică faptul că nu-și amintește ca Senatul să fi desemnat vreodată un prorector care să exercite funcția de rector până la organizarea de alegeri. 

Cum stau lucrurile la UNAP și Academia SRI

Surse din Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP) – care, asemeni Academiei de Poliție, are dublă subordonare – ne-au declarat că și în această universitate a existat, la un moment dat, tentația de a se folosi împuternicirea în funcțiile de conducere didactică. 

Aceleași surse susțin faptul că toate tentativele s-au izbit de refuzul categoric al Direcției Juridice a Ministerului Apărării, care a argumentat clar faptul că Legea Educației este prioritară în cazul UNAP și că celelalte prevederi militare sunt secundare când vine vorba despre funcțiile de conducere didactică, nicidecum prioritare în aplicare.  

După 2015 la UNAP au existat două momente când funcția de rector s-a vacantat, iar până la desemnarea unui alt rector, Senatul universității a numit un prorector care să exercite atribuțiile de rector și care s-a ocupat de conducerea academică a universității. Suplimentar, Ministerul Apărării a desemnat un comandant interimar, care s-a ocupat de conducerea unității militare. 

În cazul UNAP, Carta universitară face distincție între componenta didactică și cea militară a funcției, precizând explicit faptul că „statutul de comandat este condiționat de obținerea prealabilă a statutului de rector”, care este reglementat de Legea Educației.

Aceeași practică, de aplicare cu prioritate a Legii Educației, este valabilă și în Academia Națională de Informații a SRI, au explicat surse din instituție. 

Ca și în cazul UNAP, Academia SRI face distincție între cele două componente ale funcției, folosind în Carta universitară termenul rector-comandant și precizând că reglementările SRI se aplică doar pentru ocuparea funcției de comandant.

În cazul Academiei de Poliție, nici Carta universitară și nici HG nr. 294/2007 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Poliţie nu menționează termenul comandant.

Ironic este faptul că derapajele de la respectarea legii se produc într-o universitate care are zeci de profesori de drept și care, pe lângă cursurile de licență, organizează și cursuri specializate de masterat, ba chiar și de doctorat în științe juridice. 

Rectorul-comandant devine comandant-rector

La 21 mai 2020, Guvernul a adoptat Ordonanța de urgență nr. 79/2020 care modifică Legea Educației, prin care sunt aduse mai multe modificări învățământului militar preuniversitar și universitar.

Poate cea mai importantă modificare se referă la conducerea universităților militare. Începând cu mai 2020, acestea vor fi conduse de un comandant, care are și calitatea de rector. 

Surse din mediul academic susțin că această modificare a Legii Educației s-a făcut în urma lobby-ului făcut de o serie de decidenți din Ministerul Apărării Naționale și din SRI, instituții care și-au dorit să aibă un mai bun control asupra selectării rectorilor din universitățile pe care le au în subordine. 

De acum înainte comandantul universităților militare va da concurs în conformitate cu reglementările statutul cadrelor militare, de informații sau de poliție. 

La Academia de Poliție, funcția de comandant se va ocupa prin concurs în conformitate cu Legea privind Statutul Polițistului, iar confirmarea ca rector se va realiza prin ordin al ministrului Educației. 

Chiar și după această modificare, în caz de vacantare a funcției de comandant-rector, ministrul de Interne va putea să împuternicească doar pentru componenta militarizată a Academiei – comandantul –, pe când pentru componenta academică – rectorul –, desemnarea va rămâne atributul Senatului universitar, așa cum prevede legislația actuală. 

Totuși, după 21 mai 2020, când a fost adoptată această ordonanță care introduce pentru prima dată în Legea Educației termenul de „comandant”, ministrul de Interne Marcel Vela a împuternicit doi rectori cu titlu interimar, iar ministrul de Interne Lucian Bode, unul. 

Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu susține că, în caz de vacantare a funcției de rector, desemnarea acestuia este atributul Ministerului de Interne, care decurge din modificarea adusă Legii Educației prin OUG 79/2020, dar și din HG nr. 294/2007 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Poliţie, deși legislația actuală arată altceva. 

Așa cum am arătat deja, niciunul dintre miniștrii de Interne de după 2011 nu a împuternicit la Academia de Poliție un comandant pentru a asigura „coordonarea funcţională a Academiei”, ci toți au împuternicit în funcție rectori, în condițiile în care validarea funcției de rector este exclusiv atributul ministrului Educației. 

Teama față de Ministerul de Interne

Împuternicirile în funcțiile de didactice de conducere sunt și ele parte a unei culturi instituționale în Academia de Poliție, așa cum s-a întâmplat și în cazul plagiatului? 

Cel mai probabil, da, dacă analizăm modul în care a fost perpetuată încălcarea Legii Educației. 

Împuternicirea de către ministrul de Interne a rectorului din Academia de Poliție a făcut ca această funcție să fie întotdeauna dependentă de puterea politică reprezentată de ministru. 

Prin împuternicire, puterea ministrului politic s-a transferat asupra rectorului, care și-a consolidat la rândul lui propria putere, însă toate aceste lucruri au slăbit autonomia universitară prevăzută de Cartă, iar mediul academic a devenit dependent de factorul politic.

Mai mult, Senatul universitar, care este principala structură de conducere a unei universități, a devenit un organism de paie, care validează la foc automat deciziile ministrului de Interne sau ale rectorului împuterncit, fără a-și mai exercita propriile atribuții. 

„Nimeni nu e interesat să respecte Legea Educației”, susține cu resemnare una dintre sursele cu care am discutat.  

Întrebată de ce nu s-au aplicat prevederile din Carta universitară pentru asigurarea interimatului funcției de rector, o altă sursă a explicat faptul că exista riscul ca ministrul de Interne să împuternicească un rector, iar Senatul un altul.

„Ar fi fost o situație imposibilă dacă ne trezeam că avem doi rectori”, mai susține sursa. 

„Dacă Senatul era puternic și corect, ar fi reușit să se impună, însă întotdeauna a existat o teamă față de Ministerul de Interne”, mai spune cu deznădejde o altă sursă. 

Oamenii din Academia de Poliție cu care am discutat au preferat să rămână anonimi. 

Decanii 

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Practica împuternicirii s-a transferat în Academia de Poliție și la funcțiile de decan. 

În caz de vacantare, cele șase funcții de decan din Academia de Poliție sunt ocupate, la rândul lor, prin împuternicire semnată de către rector. 

Potrivit unor Dispoziții ale rectorului Academiei de Poliție pentru împuternicirea într-o funcție de decan – documente pe care le-am consultat – reiese că rectorul Academiei „împuternicește să exercite cu caracter temporar atribuțiile funcției de decan” în baza prevederilor din Legea privind Statutul Polițistului. 

Totuși, Carta universitară a Academiei de Poliție prevede că atunci când funcția de decan devine vacantă, Consiliul facultății desemnează un decan interimar până la organizarea de alegeri parțiale sau de concurs public în maxim trei luni. 

În două răspunsuri districte primite de la Academia de Poliție în 2019 și 2021 în baza Legii liberului acces la informațiile de interes public se precizează că funcțiile de decani interimari au fost ocupate prin împuternicire și nu prin desemnare de către Consiliul facultății. 

Împuternicirile de decan au fost girate de toți rectorii Academiei de Poliție din 2011 încoace.

O sursă susține că dependența de decizia rectorului în cazul numirii decanilor a fost una nocivă pentru instituție.  

„Împuternicirile au funcționat ca o formă de șantaj. Dacă cei care erau împuterniciți făceau ce spunea rectorul, atunci puteau să mai rămână în funcție”. 

Precizări oficiale ignorate

Un schimb de corespondență instituțională realizat în 2016 între Academia de Poliție și Ministerul de Interne pe de-o parte și Ministerul Educației de partea cealaltă, arată fără echivoc că ambele structuri guvernamentale au transmis Academiei de Poliție faptul că pentru alegerea decanilor se aplică prevederile Legii Educației.

Din documentele consultate reiese clar că ambele ministere indică prevederile Legii Educației ca fiind aplicabile cu prioritate. 

Într-o adresă trimisă Academiei în noiembrie 2016 de către Direcția Generală de Învățământ Superior din Ministerul Educației, semnată de directorul general Constantin Mitruț, este subliniat caracterul exclusiv al aplicării Legii Educației. 

„Selectarea decanilor facultăților din structura Academiei de Poliție «Alexandru Ioan Cuza» din București trebuie să se facă exclusiv în conformitate cu prevederile Legii educației naționale nr. 1, cu modificările și completările ulterioare”.

De partea cealaltă, Direcția Generală Management Resurse Umane din Ministerul de Interne trimite Academiei o adresă semnată de directorul general Laurențiu Cristian Bălteanu prin care precizează că pentru funcțiile de conducere din Academie nu se aplică prevederile Legii privind Statutul Polițistului. 

„În ceea ce privește funcțiile de conducere din instituțiile de învățământ militar, de informații, de ordine publică și securitate națională, se observă faptul că acestora nu le poate fi aplicat același regim juridic cu cel aplicabil funcțiilor de conducere astfel cum sunt acestea reglementate de Legea nr. 360/2002 cu modificările și completările ulterioare, și de actele normative interne”. 

Întrebat dacă legislația educației este respectată în privința împuternicirii decanilor la Academia de Poliție, ministrul Sorin Cîmpeanu mi-a trasmis că „Dacă este vorba de o solicitare concretă, care privește nerespectarea legii, puteți sesiza asta și se va verifica conform legii”. 

Facultatea de Poliție

Începând cu 2015, Academia de Poliție este reorganizată, iar din trei facultăți – de Poliție, de Pompieri și Arhivistică – au fost înființate șase: de Poliție, de Științe Juridice și Administrative, de Poliție de Frontieră, de Jandarmi, de Pompieri și de Arhivistică. 

La Facultatea de Poliție, cea mai importantă și mai mare facultate din cadrul Academiei, doar doi decani și-au exercitat funcția, în ultimii zece ani, în urma unui concurs: Adrian Iacob și Cristian Eduard Ștefan. 

Alte 13 mandate de împuternicire ca decan, în baza Legii privind Statutul Polițistului, au fost primite de șapte persoane în acești ultimi zece ani. 

Facultatea de Științe Juridice și Administrative

La Facultatea de Științe Juridice și Administrative situația e și mai gravă. 

Potrivit Biroului de Presă al Academiei de Poliție, începând cu octombrie 2015 – când este înființată această facultate – rectorul a emis 14 mandate de împuternicire pentru funcția de decan, care au fost exercitate de opt persoane.  

Funcția de decan la Facultatea de Științe Juridice și Administrative a fost ocupată prin concurs un singur an, între 26 iunie 2017 și 4 iulie 2018 de către Veronica Stoica.

Facultatea de Poliție de Frontieră

Și la Facultatea de Poliție de Frontieră – înființată tot începând cu octombrie 2015 – patru persoane au fost împuternicite de opt ori să exercite funcția de decan. 

Sergiu Adrian Vasile este singurul care a ocupat legal funcția din iunie 2017 până în mai 2020. 

Dincolo de toate încălcările de legislație prin împuternicirea în funcții de conducere, la Academia de Poliție se mai petrece un fapt ieșit din comun în mediul academic: actualul rector al instituției, profesor universitar de drept, a împuternicit ca decan la Facultatea de Poliție de Frontieră o persoană care nu este cadru didactic. 

Marian Gabriel Crețu, ofițer de poliție fără grad didactic, a fost împuternicit să conducă o facultate. 

Legea Educației precizează fără echivoc faptul că funcția de decan „reprezintă funcție în domeniul didactic” (art. 207 alin. 2 ind. 1), iar Carta universitară a Academiei precizează faptul că funcția de decan este o „funcție de conducere academică” (art. 132, lit. c). 

Daniela Burghilă, directorul general al Direcției Generale de Învățământ Universitar din Ministerul Educației, a declarat că nu se poate pronunța dacă este legală ocuparea funcției de decan de către un ofițer de poliție care nu este și cadru didactic.  

Aceasta mai susține că problema va fi lămurită în urma unui control început săptămâna trecută la Academia de Poliție de către Ministerul Educației.

Facultatea de Jandarmi

Și la Facultatea de Jandarmi – înființată tot începând cu octombrie 2015 – avem 12 mandate de decani împuterniciți, care au fost exercitate de patru persoane. 

Aici s-a produs o situație cu totul specială. Alexandru Petru Antofie, care a câștigat prin concurs funcția de decan în iunie 2017, a renunțat la ea după numai două luni, astfel că, începând cu 1 septembrie 2017 și până în septembrie 2018, funcția de decan a fost ocupată din nou prin împuternicire de Marin Porojanu. Acesta a câștigat concursul pentru postul de decan în septembrie 2019. 

Facultatea de Pompieri

Poate cea mai mare stabilitate din perspectiva ocupării funcției de decan la Academia de Poliție a fost la Facultatea de Pompieri. 

Aici au fost doar opt mandate de decani împuterniciți în ultimii zece ani, iar timp de șapte ani funcția de decan a fost ocupată prin concurs.  

Din datele primite de la Biroul de Presă al Academiei de Poliție reiese că funcția de decan a fost ocupată prin împuternicire în ultimii zece ani de doar trei ori. 

Concurs pentru prodecan

Acestea nu sunt singurele derapaje de la Academia de Poliție. 

Ani de zile după adoptarea Legii Educației, Senatul universitar a funcționat în subordinea rectorului, deși Senatul universitar este cel mai înalt for de deliberare şi decizie la nivelul Academiei şi reprezintă comunitatea universitară, fiind totodată garantul autonomiei universitare. În plus, este structura care încheie un contract de management cu rectorul, pe care îl poate demite. 

Din documentele consultate reiese că, cel puțin până în 2016, ordinea de zi a Senatului universității era aprobată de rector, iar rectorul era cel care conducea ședințele de Senat.

„În nicio altă universitate din România nu s-a întâmplat asta vreodată”, susține o sursă. 

Un alt fapt nemaivăzut în mediul academic, petrecut totuși la Academia de Poliție, este ocuparea prin concurs a funcției de prodecan. 

Funcția de prodecan al Facultății de Poliție a fost ocupată în 2014 de către Veronica Stoica printr-un concurs organizat în baza Legii Statutului Polițistului, deși Legea Educației spune clar că prodecanii sunt desemnați de decan, potrivit unor documente consultate.

Împuternicire pentru doctorate 

Nu doar aplicarea greșită a legislației în Academia de Poliție reprezintă o problemă, ci și lipsa de reglementare a unor situații care pot să apară. 

În actuala Cartă universitară se precizează că, în cazul vacantării funcției de decan, Consiliul facultății desemnează un prodecan pentru a exercita atribuțiile de decan până la organizarea unui concurs pentru ocuparea legală a postului. 

Totuși, din cauza numărului mic de posturi didactice din cele șase facultăți, funcția de prodecan nu există. 

În aceste condiții, Academia de Poliție ar fi trebuit să reglementeze o altă modalitate de ocupare cu titlu interimar a funcției, prin preluarea acestei de către persoana cea mai în vârsta din Consiliu, cum se întâmplă în alte facultăți din țară. Lucrul acesta nu s-a făcut tocmai pentru că exista obișnuința împuternicirii a unui decan de către rector.

Nici situația vacantării funcției de director al Consiliul pentru Studiile Universitare de Doctorat (CSUD), structura de conducere a Instituției Organizatoare a Studiilor Universitare de Doctorat (IOSUD) – mai pe scurt a școlilor doctorale din instituție – nu este reglementată în Carta universitară. 

Aflată de șase ani în centrul unor dezvăluiri care vizează teze de doctorat plagiate susținute la cele două școli doctorale, Consiliul pentru Studiile Universitare de Doctorat (CSUD) al Academiei de Poliție este o structură vitală pentru procesul de clarificare a acuzațiilor de plagiat în tezele de doctorat. 

Totuși, și pentru conducerea CSUD s-a folosit artificiul ilegal al împuternicirii de către rector. 

De exemplu, în întreg anul 2018 CSUD a funcționat cu un director împuternicit. 

Anca Lelia Lorincz a fost prima dată împuternicită pentru șase luni în 29 ianuarie 2018. Mandatul i-a fost prelungit succesiv cu câte trei luni de împuternicire până în februarie 2019, când Lorincz a câștigat concursul organizat pentru funcția de director al CSUD. 

Mandatul legal obținut de Lorincz a expirat în iunie 2020, în plină stare de alertă, atunci când au expirat mandatele întregii conduceri a Academiei de Poliție. Surse din Academie susțin că Lorincz, care a fost împuternicită de mai multe ori după ce i-a expirat mandatul obținut legal în iunie 2020, a demisionat recent din funcție.

De ce este CSUD important? 

Cele două etape majore de verificare a tezelor de doctorat susținute la Academia de Poliție, realizate în 2016 și 2018, au fost derulate prin CSUD. 

La verificarea din 2016, despre care am scris în exclusivitate, au fost analizate cu un soft antiplagiat 51 de lucrări de doctorat susținute în intervalul 2007 – 2016, 35 dintre acestea – adică 68,6% –  având indici de similitudine foarte mari. 

La o a doua verificare, din 2018, 74,3% dintre cele 82 de teze susținute în perioada 2011-2016 la Academia de Poliție care au fost trecute prin softul antiplagiat au ieșit cu indici foarte mari de plagiat. 

În urma acestor constatări, directorul CSUD ar fi trebuit să sesizeze Comisia de Etică, lucru care nu s-a întâmplat, potrivit unor multiple surse din Academia de Poliție. 

Cum a fost posibil?

Sunt trei explicații majore pentru derapajele de la Academia de Poliție: 

  • Ministerul de Interne a aplicat sistematic Legea privind Statutul Polițistului în detrimentul Legii Educației, care trebuie să prevaleze, lucru valabil în cazul tuturor universităților militare;
  • Ministerul Educației nu s-a preocupat să verifice legalitatea ocupării funcțiilor didactice de conducere la nivelul Academiei de Poliție;
  • Senatul Academiei de Poliție, garantul respectării Cartei universitare a instituției, a tolerat practica împuternicirii, fără a-și exercita rolul de garant al autonomiei universitare. 

Episoadele anterioare ale seriei

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.