„Occidentul atacă Biserica și valorile tradiționale”: Operațiune rusă masivă de destabilizare în Moldova, prin „metoda Călin Georgescu”

Alina Zibrițchi

În ultimele luni, Republica Moldova a devenit, din nou, o scenă centrală pentru campaniile de dezinformare orchestrate de Federația Rusă. Pe măsură ce Chișinăul își reafirmă opțiunea proeuropeană și se apropie de alegerile parlamentare din toamna acestui an, intensitatea și rafinamentul propagandei ruse ating un nou nivel. Ținta este clară: subminarea parcursului european, decredibilizarea guvernului actual și cultivarea unei stări de neîncredere profundă în instituțiile democratice.

Mecanismele prin care propaganda rusă pătrunde în spațiul informațional moldovenesc sunt multiple și bine calibrate. Nu mai vorbim doar de canale clasice de televiziune sau articole de presă. Acum, mesajele sunt distribuite prin canale de Telegram, conturi pe TikTok sau Facebook și influenceri locali racolați pentru a transmite „vocea poporului”. De la „vedete”,  la tineri din mediul rural care se prezintă apolitici, toți pot deveni, fără să înțeleagă, parte din propaganda rusă. Pe alocuri, această strategie ne amintește de campania electorală a lui Georgescu la prezidențialele din 2024.

Republica Moldova, stat aspirant la integrarea în Uniunea Europeană, este azi teatrul unei operațiuni hibride de influență care vine dinspre Est și care are toate caracteristicile unui război informațional modern. Specialiștii o numesc „operațiune de destabilizare”. Pentru oamenii de rând, însă, ea se manifestă printr-un val constant de conținut online, protestatari plătiți și un șir de narațiuni false care au acaparat spațiul informațional moldovenesc. 

Propaganda rusă s-a reinventat

Una dintre cele mai notabile caracteristici ale propagandei ruse în Republica Moldova este capacitatea sa de a se adapta. În ultimii ani, autoritățile au adoptat măsuri legale fără precedent împotriva propagandei ruse, suspendând licențele și blocând canal după canal. Totuși, efectul real a fost de reconfigurare a rețelei, nu de eliminare.

În decembrie 2022, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a suspendat licențele de emisie pentru șase posturi de televiziune:

Motivul invocat de autoritățile de peste Prut este că aceste posturi promovau informații false și manipulau opinia publică. Majoritatea acestor televiziuni retransmiteau programe rusești cu conținut politic sau analitic, interzise în Moldova. 

Pe de altă parte, în 2023, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) din Moldova a blocat accesul la peste 20 de site-uri media din Rusia, inclusiv Russia Today (RT), VGTRK și TASS, considerate parte a războiului informațional. Această decizie a inclus și portaluri online precum rt.com, rtr‑planeta.com, vesti.ru sau ren.tv, care au devenit inaccesibile după ordinele transmise de autorități furnizorilor de internet. 

Totuși, restricțiile statului au fost rapid urmate de soluțiile alternative ale propagandei. După blocarea oficială a Sputnik.md, au apărut clone ale site-ului. Procedura de blocare DNS s-a dovedit ineficientă, iar unele portaluri încă mai ocolesc restricția prin domenii noi sau VPN-uri.

La începutul verii 2025, autoritățile au blocat aplicația de streaming online „HaiTV”, care difuza canale rusești interzise în Republica Moldova (RTR, Pervîi Kanal), devenită o modalitate de a transmite propaganda ocolind blocajele obișnuite. 

Aceste schimbări arată capacitatea propagandei ruse de a se reinventa. Imediat ce un canal TV este închis, apar site-uri clone. Când un site este blocat, apare o nouă platformă. Astfel, retragerea licențelor nu împiedică canalele de pe Telegram să crească, streamingurile să se dezvolte sau paginile care revin sub nume noi, dar cu același mesaj.

Pe scurt, propaganda rusă nu s-a retras după interdicții, ci a recurs la domenii noi, aplicații alternative, clonări media și canale necentralizate pentru a menține un flux informațional constant, adaptat din mers. Restricțiile statului au oprit transmisia oficială, dar nu mesajul care continuă să circule intens pe trasee noi și mai greu de monitorizat. 

Autorii propagandei ruse din Republica Moldova s-au inspirat din campania electorală a lui Călin Georgescu. Astfel, în ultimele luni, s-a observat o implicare tot mai activă a influencerilor din Republica Moldova în diseminarea informațiilor convenabile Kremlinului. Aceștia au participat la „Campionate Mondiale” desfășurate în Rusia, au fost în excursii organizate sub sloganul „Mândria Moldovei” și au difuzat constant mesaje propagandistice pe conturile lor, orientate, în mare parte, către publicul tânăr obișnuit să consume conținut amuzant de la acești influenceri. 

O altă modalitate prin care propaganda rusească ajunge la cetățenii Republicii Moldova, în special la cei de la sate, sunt „formatorii de opinie” locali. Mai exact, vorbim de persoane afiliate partidelor proruse care se ocupă de „mobilizarea” oamenilor pentru protestele și mitingurile (plătite) organizate de opoziție. Pe această cale este alimentată ideea de dezamăgire a populației în vârstă de guvernarea proeuropeană de la Chișinău.

Risipa banului public în transportul public din Cluj: Polițe RCA plătite pentru autobuze necirculabile, în plină criză financiară

Compania de Transport Public Cluj-Napoca S.A aflată în subordinea Primăriei Cluj-Napoca a susținut din bani publici polițele de asigurări obligatorii (RCA) pentru mai multe autovehicule din parcul auto, chiar dacă ITP-ul (inspecția tehnică periodică) lor era expirat de luni de zile, deci nu mai aveau dreptul legal de a circula.

Tineri români și basarabeni coordonați din Rusia hărțuiesc și produc conținut în care-i spală pe Stalin și Kim Jong-un. Atmosferă de sectă: „Nu ești om până nu ești în colectiv”

PressOne a documentat activitățile „anti-woke” ale cercului marxist „Comunism Științific”, organizație coordonată din Rusia care racolează tineri din România și Republica Moldova în vederea construirii unui nou Partid Comunist.

Narațiunile preferate: frică, dispreț și dezgust

Propaganda rusă promovează în Moldova nu sunt doar mesaje antieuropene. Ele sunt orientate să stârnească frică și să activeze emoții negative: furie, repulsie, rușine. Una dintre cele mai răspândite narațiuni este că Uniunea Europeană ar dori „să impună valorile LGBT” în Moldova, ceea ce ar duce la distrugerea familiei tradiționale. Se folosește un limbaj emoțional, dar simplist: „copiii noștri vor fi învățați să fie gay”.

Alte mesaje susțin că limba rusă este „interzisă” în Moldova sau că Biserica Ortodoxă Rusă este persecutată. Se vehiculează ideea că autoritățile vor să elimine ortodoxia din școli și să impună moldovenilor stilul de viață străin. Europa apare nu ca un spațiu al libertăților, ci ca un proiect imperialist, care vrea să dizolve identitatea națională moldovenească și să transforme țara într-un „stat‑colonie”.

Diseminarea narațiunilor anti‑UE a implicat și teoriile privind Președinta Maia Sandu. Videoclipurile din rețeaua „Matrioșka” afirmau că Sandu „face parte din comunitatea LGBT” și că sub guvernarea ei „valorile netradiționale” le vor înlocui pe cele tradiționale. Acestea susțin, de asemenea, „intenția” guvernului de a subordona Biserica Ortodoxă Rusă și de a impune o identitate românească occidentală în școli. 

Recent, purtătorul de cuvânt al Guvernului Republicii Moldova a atenționat că propaganda rusă și-a intensificat campaniile de manipulare, în special în mediul online. Oficialul a subliniat că printre cele mai răspândite narațiuni se mai numără:

Ținte precise: rusofoni, nostalgici și tineri din medii defavorabile

Propaganda rusă nu funcționează la întâmplare. Ea își alege cu grijă publicul și modul de adresare. În Republica Moldova, strategiile de comunicare vizează în special persoanele aflate la vârsta a doua care locuiesc în mediul rural sau provin din comunități rusofone. Acestea sunt categoriile sociale unde încrederea în mass-media tradițională este mai scăzută, iar consumul de conținut în limba rusă rămâne ridicat.

Pe aceste platforme, propaganda nu are o față oficială: vine sub forma unui clip sau a unui comentariu indignat din partea unui utilizator aparent neutru (bot). În ultimele săptămâni, postările de pe Facebook ale instituțiilor media independente din Republica Moldova au fost asaltate de sute de comentarii din partea boților care diseminează ideea că guvernarea actuală, în frunte cu Președinta proeuropeană Maia Sandu, vor să implice Republica Moldova în război.

Această strategie este alimentată de o realitate locală: Moldova (încă) este o țară în care neîncrederea în autorități, dezamăgirea față de guvernările precedente și vulnerabilitatea economică rămân factori constanți. Propaganda rusă profită de acești factori și îi transformă în pârghii de influență. 

Reacția Chișinăului: între cenzură, apărare și contraatac

În ultimii doi ani, guvernul moldovean a făcut pași importanți în direcția combaterii propagandei externe. Pe lângă interzicerea canalelor TV cunoscute pentru propagandă și narațiuni false și suspendarea site-urilor proruse, Curtea Constituțională a interzis Partidul Politic Șor (PPȘ), condus de oligarhul fugar Ilan Șor, după ce s-a demonstrat că acesta a orchestrat o rețea de cumpărare de voturi și propagandă rusă online. 

Blocului politic „Victorie”, succesorul (PPȘ), i-a fost respinsă cererea de înregistrare pentru participarea la alegerile parlamentare din septembrie. Totodată, Comisia Electorală Centrală (CEC) a interzis și alte partide asociate cu Șor pentru participarea la parlamentare. 

Un moment de referință a fost și condamnarea, la începutul lunii august, a Evgheniei Guțul, bașcana prorusă a Găgăuziei și aliată apropiată a lui Ilan Șor, la șapte ani de închisoare pentru utilizarea de fonduri ilegale în campaniile electorale din 2023 și 2024. Decizia a fost văzută ca un semnal clar din partea Chișinăului că implicarea politică sponsorizată de Kremlin nu va mai fi tolerată. În replică, Kremlinul a catalogat sentinţa ca fiind motivată politic şi a acuzat Moldova că nu respectă principiile democraţiei. „Vedem cum opoziţia este reprimată în toate modurile posibile”, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov.

În urma alegerilor prezidențiale din 2024, când mii de oameni din Moldova și-au vândut votul, au fost aplicate amenzi cu valoarea totală de aproape 15 milioane de lei moldovenești. În prezent, cei care își vând votul în Republica Moldova sau sunt implicați în acțiuni de corupere electorală, riscă amenzi de până la 37.000 de lei.

Pe fundalul acestor acțiuni dure, guvernul de la Chișinău susține că nu face decât să apere integritatea statului și viitorul democratic al Republicii Moldova. Astfel, în contextul unor alegeri decisive, când miza este orientarea geopolitică a țării pentru următorii ani, întrebarea devine inevitabilă: până unde poate merge un stat în numele securității naționale fără să compromită însăși esența democrației?

Acest text face parte din seria de articole pe care le propune TEFI, un proiect editorial transfrontalier, dezvoltat de unele din cele mai puternice redacții din centrul și Estul Europei: Gazeta Wyborcza (Polonia), Magyar Jeti / 444 (Ungaria), SME (Slovacia), Bellingcat (Olanda), PressOne (România), unite într-un consorțiu finanțat din fonduri europene și care își propune să promoveze teme ce țin de securitatea națională și regională.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€