Urgia la Academia de Poliție (XII): Un rector. Două doctorate. Două plagiate.

Emilia Şercan

Știri

15/03/2021

David Nicolae Ungureanu, noul rector al Academiei de Poliție, a plagiat în cele două teze de doctorat care i-au adus, la interval de patru ani, un dublu titlu de doctor – în Științe militare și în Drept. 

Cea din 2013 este plagiată aproape în întregime, iar în cealaltă – susținută în 2009 – am descoperit 44 de pagini copiate din alte surse în doar prima jumătate a lucrării. 

Teza susținută în 2013 la Academia de Poliție a făcut obiectul unor verificări interne cu softul antiplagiat de două ori, în 2016 și 2018, și a fost identificată cu indici de similitudine mult peste pragurile de alertă stabilite de instituție.

În această teză, Ungureanu plagiază 50 de pagini dintr-o lucrare semnată de Ion Dragoman, coordonatorul primei sale teze de doctorat, susținută în 2009 la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP). 

În privința primei teze, cea din 2009, Ungureanu plagiază șase pagini din lucrarea de doctorat a fostului rector al Academiei de Poliție, Adrian Iacob, căruia i-a fost retras titlul pentru plagiat. În aprilie 2020, prin verdictul său, CNATDCU a confirmat dezvăluirea pe care am făcut-o în premieră în articolul „Rectorul Academiei de Poliţie a plagiat peste două treimi din teza sa de doctorat”.

Pe lângă plagiatele din ambele teze de doctorat, Ungureanu practică reciclarea masivă de conținut în cărțile pe care le semnează: am descoperit conținut plagiat sau reciclat, care corespunde parțial cu cel din teza din 2013, în alte trei volume și într-un capitol de carte – toate publicate anterior susținerii doctoratului. 

David Ungureanu a fost împuternicit să conducă Academia de Poliție în data de 4 martie, când ministrul de Interne Lucian Bode a semnat ordinul prin care l-a numit la comanda instituției. 

Cel care l-a recomandat pe Ungureanu ministrului de Interne pentru a prelua conducerea Academiei este actualul director de cabinet al lui Lucian Bode, Marius Florin Mihăilă, fost șef al Comisiei de Etică din Academie și responsabil de girarea mai multor situații de plagiat sau încălcare a eticii academice.

Context

Într-o instituție zguduită de scandaluri de plagiat din 2016 încoace, cu un fost rector acuzat de plagiat și demis după ce a fost pus sub acuzare de DNA în dosarul în care am fost amenințată cu moartea, la conducerea instituției ajunge un nou rector care are nu una, ci două teze de doctorat plagiate.

La finalul anului trecut, Academia de Poliție a rămas fără acreditarea celor două școli doctorale – cea de Drept și cea de Ordine Publică și Siguranță Națională – după ce fostul ministru al Educației Monica Anisie a semnat ordinele de retragere la propunerea Consiliului de Etică și Management Universitar (CEMU). Decizia e o premieră istorică – în România nu a mai fost închisă niciodată o școală doctorală.

Pe lângă închiderea școlilor doctorale, fostul ministru a aplicat Academiei de Poliție încă patru sancțiuni. Printre ele este și verificarea anti-plagiat – de către Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) – a tuturor tezelor de doctorat susținute de cadrele didactice care au relații contractuale cu Academia de Poliție și care au obținut titlul de doctor începând cu anul 2011.

Și, totuși, deși aproape jumătate din teza lui David Ungureanu din 2013 a fost pusă sub semnul întrebării în două verificări succesive cu softul antiplagiat, ministrul de Interne Lucian Bode l-a numit pe acesta în funcția de rector al Academiei de Poliție.

Contextul acestei numiri este unul care trebuie analizat cu atenție. 

Conjunctura numirii lui Ungureanu

Înainte să ajungă la conducerea Academiei de Poliție, conferențiarul universitar David Ungureanu era directorul Departamentului de Drept public și Administrație publică din cadrul Facultății de Științe Juridice și Administrative. 

Nesperata șansă de a deveni rector al Academiei de Poliție a apărut după ce Marius Florin Mihăilă, fostul președinte al Comisiei de Etică din Academie – și rector pentru șase zile în vara anului trecut – a fost numit pe 9 februarie director de cabinet al ministrului de Interne Lucian Bode. 

Numirea lui Mihăilă a coincis cu expirarea termenului pentru care fusese împuternicit ca rector Cătălin Andruș, cel care a condus Academia după ce noul șef de cabinet al lui Bode a pierdut funcția de rector.

Marius Mihăilă a decis, practic, cine să ocupe funcția de rector al Academiei de Poliție, iar ministrul Bode doar a îndeplinit o formalitate, prin semnarea ordinului de împuternicire, dându-i credit total șefului său de cabinet în alegerea făcută. 

Cine este David Ungureanu

David Ungureanu, noul rector al Academiei de Poliție, a absolvit în 2003 Facultatea de Drept din instituția pe care acum o conduce.

Imediat după ce a terminat facultatea, Ungureanu a rămas în Academia de Poliție pe postul de comandant de pluton, iar începând cu 2008 s-a titularizat ca asistent universitar la Facultatea de Științe Juridice și Administrative. 

Ungureanu a fost asistent universitar timp de opt ani, până în februarie 2016, când a ajuns lector universitar. 

După numai cinci luni, în iulie 2016, Ungureanu a susținut din nou concurs, de data asta pentru funcția didactică de conferențiar, pe care o ocupă efectiv începând cu octombrie 2016. 

Înainte să fie numit rector, David Ungureanu era director al Departamentului de Drept public și Administrație publică din cadrul Facultății de Științe Juridice și Administrative. 

Rapoartele de similitudine 

Plagiatul, frauda academică și actele de impostură comise de unii dintre profesorii Academiei de Poliție reprezintă mai degrabă regula decât excepția în instituția care pregătește și instruiește viitorii „oameni ai legii”.

Două verificări distincte cu softul anti-plagiat a unor teze de doctorat, făcute în 2016, respectiv 2018, indică faptul că lucrările științifice a cel puțin 20 de cadre didactice din instituție depășesc coeficienții de similitudine stabiliți de Academie. 

Totuși, trebuie spus că în cele două procese de verificare a tezelor de doctorat au intrat doar câteva lucrări ale profesorilor din Academia de Poliție. 

Teza din 2013 a noului rector David Ungureanu a depășit pragurile de alertă stabilite de Academie la ambele verificări interne cu softul antiplagiat.

La prima verificare, de exemplu, lucrarea lui David Ungureanu a ieșit cu un coeficient de similitudine 1 de 41,2% și cu un coeficient de similitudine 2 de 16,6%, iar la cea de-a doua verificare a avut coeficientul de similitudine 1 de 49%, iar pe cel de-al doilea de „treizeci și ceva”, potrivit rectorului Academiei de Poliție. 

Într-o discuție telefonică avută ieri cu Ungureanu acesta susține că teza sa a fost verificată de către Comisia de Etică a Academiei de Poliție, care a emis un punct de vedere de neplagiat transmis ulterior Școlii Doctorale. 

Întrebat când a emis Comisia de Etică respectivul punct de vedere, Ungureanu a precizat că în 2018 sau 2019. Președintele Comisie de Etică în acea perioadă era Marius Mihăilă, care a ocupat această funcție între septembrie 2017 și mai 2020. 

Activitatea administrativă a Comisiei de Etică, dar și a școlilor doctorale din Academia de Poliție, a fost verificată de Corpul de Control al ministrului de Interne în 2019. 

Ulterior, Corpul de Control a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1 pentru patru infracțiuni constatate la Academia de Poliție: abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals și neglijență în serviciu. 

Acuzațiile îl vizează în mod direct pe Marius Mihăilă, dar și pe Remus Tamaș, secretarul Școlii Doctorale, și pe Cătălin Doroș, șeful structurii informatice din Academia de Poliție.

Doctoratul din 2013

David Ungureanu a obținut cel de-al doilea titlu de doctor, în Drept, la Academia de Poliție. 

Teza de doctorat are titlul Drept internațional umanitar aplicabil în noile tipuri de conflicte armate și a fost susținută în aprilie 2013 sub coordonarea profesorului Dumitru Mazilu. 

Comisia care a validat acordarea titlului de doctor – alături de conducătorul Dumitru Mazilu – a fost formată din Constanța Călinoiu de la Universitatea „Hyperion”, Nicoleta Diaconu de la Academia de Poliție și Alexandru Boroi de la Universitatea „Titu Maiorescu”. 

În iunie, cu puțin timp înainte ca titlul să îi fie confirmat de CNATDCU, Ungureanu își publică teza cu exact același titlu, la Editura Sitech din Craiova, în regim de autopublicare. 

În mod bizar, pe coperta interioară a cărții figurează drept coordonator al lucrării Ion Dragoman, care i-a îndrumat prima teză de doctorat, susținută în 2009 la UNAP.

Publicarea unei tezei de doctorat în coautorat cu o altă persoană este de neacceptat, având în vedere că o lucrare de doctorat reprezintă o cercetare științifică originală a unui doctorand. 

Singura explicație care poate fi dată menționării drept coordonator a unei persoane care, teoretic, nu a avut nimic de-a face cu teza este faptul că Ungureanu a vrut să îi recunoască acestuia paternitatea pentru o parte din conținutul lucrării. 

De altfel, 50 de pagini din teza lui Ungureanu sunt plagiate dintr-o carte publicată în 1999, ca unic autor, de Ion Dragoman. 

Sursele

44 din cele 50 de pagini preluate din volumul semnat de primul său conducător de doctorat, Ion Dragoman, sunt plagiate în mod compact, fiind vorba despre pagini consecutive. 

Toate provin din volumul Drept internațional umanitar, apărut în 1999 la Editura Fundației „Andrei Șaguna” din Constanța.  

Paginile din cartea lui Dragoman din 1999 sunt plagiate de David Ungureanu și în capitolul unei cărți pe care o semnează împreună cu Andreea Cârciumaru în lucrarea Relații Internaționale și programe europene, Vol. II, ediția a II-a, coordonată de Nicoleta Diaconu și apărută în anul 2011 la Editura Sitech.  

Acest capitol, care are 45 de pagini, este intitulat „Protecția umanitară în timp de conflict”. 

***

Paginile din cartea semnată de Ion Dragoman în 1999 se regăsesc și în alte lucrări semnate de acesta alături de David Ungureanu – sau alături de Ungureanu, dar și de alte persoane. 

Ungureanu și Dragoman semnează împreună mai multe cărți care au conținut identic, iar parte din acest conținut, publicat înainte de anul susținerii tezei de doctorat a noului rector de la Academia de Poliție, a fost inclus și în teza acestuia din 2013. 

Prima lucrare semnată de David Ungureanu și Ion Dragoman, alături de Nicolae Purdă, este Drept internațional umanitar, apărută în 2010 la Editura Sitech. 

Cartea păstrează titlul volumului publicat de Dragoman ca unic autor în 1999 și preia, în ea, și cele 50 de pagini pe care ulterior le-am regăsit și în teza lui Ungureanu. 

În acest caz Ungureanu și Purdă comit plagiat, iar Dragoman, autoplagiat. 

Un an mai târziu, în 2011, Ion Dragoman, David Ungureanu, Viorel Velișcu și Cătălin Stănculescu publică la Editura Sitech Manual de drept internațional umanitar pentru forțele de ordine și siguranță națională. 

Cartea Manual de drept internațional umanitar pentru forțele de ordine și siguranță națională (2011) are cea mai mare partea a conținutului preluat din Drept internațional umanitar (2010). 

Nicolae Purdă nu se mai regăsește, de această dată, printre autorii noii cărți, care o copiază pe cea din 2010. 

David Ungureanu și Ion Dragoman mai publică împreună o nouă carte în 2012, tot la Editura Sitech, intitulată Drept internațional umanitar. Acest nou volum este cvasi-identic cu Drept internațional umanitar din 2010 și cu Manual de drept internațional umanitar pentru forțele de ordine și siguranță națională. 

Deși și această carte preia conținutul volumului din 2010, semnat de Dragoman și Ungureanu împreună cu Purdă, acesta din urmă nu se mai regăsește drept coautor în această lucrare. 

Și Ungureanu, și Dragoman comit autoplagiat în această situație.

În final, verificarea tezei arată că în peste 70% dintre cele 245 pagini din teză, mai exact în 170 de pagini, Ungureanu a comis plagiat și autoplagiat.

De ce reciclarea înseamnă fraudă academică

Parte din conținutul celor trei cărți publicate împreună cu Ion Dragoman înainte de susținerea tezei de doctorat de la Academia de Poliție este inclus în lucrarea care i-a adus lui Ungureanu în 2013 titlul de doctor în Drept. 

Cum contribuția lui Dragoman, Purdă și Ungureanu în lucrarea din 2010 – cea care stă la baza celorlalte două cărți, apărute în 2011 și 2012 – nu este individualizată, nu se știe cât anume din ceea ce a muncit efectiv Ungureanu a fost inclus în teza acestuia din 2013. 

Practica reciclării de conținut este una derulată masiv și pe scară largă în Academia de Poliție. 

Tehnica reciclării este folosită pentru a îndeplini rapid și fără efort criteriile cerute de Legea Educației, dar și pentru a obține punctajul cerut de aceeași lege cu scopul de a avansa în grade didactice universitare.  

Conferențiarul Emanuel Socaciu, directorul Centrului de Etică Aplicată al Universității din București, spune că reciclarea este condamnabilă și o asimilează infracțiunii de înșelăciune. 

„Publicarea a două cărți aproape identice, dar cu titluri diferite, și care după aceea sunt prezentate (în cv-ul academic sau în dosarul pentru ocuparea unei poziții universitare) ca fiind lucrări distincte, este profund problematică. Natura imoralității aici nu este similară furtului, așa cum se argumentează adesea când vine vorba de plagiat, ci mai curând [ține] de tipul înșelăciunii: te prezinți ca având o operă mai vastă decât ai de fapt”, declara Socaciu cu un an în urmă. 

Directorul Centrului de Etică Aplicată al Universității din București mai afirma că reciclarea este profund problematică atunci când e folosită pentru a eluda condițiile de eligibilitate pentru concursuri didactice.

„Să spunem că, pentru a deveni profesor, una dintre condițiile formale este de a fi publicat trei cărți. Un cercetător onest, care a publicat doar două, nu se va prezenta la concurs, în timp ce altul, cu o singură lucrare publicată sub trei titluri, nu va avea aceste scrupule. Și va ajunge în poziția de a decide inclusiv cu privire la carierele celor onești, ceea ce generează o serie de consecințe dezastruoase și ușor de anticipat pe termen lung pentru universitatea sau departamentul în cauză”.

Socaciu mai atrage atenția că membrii comisiilor de concurs ar trebui să evalueze dosare nu în stil contabil – dacă este îndeplinit numărul de cărți cerute – ci să verifice inclusiv conținutul acestora. 

David Ungureanu a inclus și punctat cele trei cărți enumerate mai sus în dosarul pentru postul de conferențiar. 

Mai mult, acesta s-a folosit de circa 120 de pagini de conținut reciclat pentru a obține titlul de doctor în Drept și de 22 de pagini de conținut reciclat pentru a obține titlul de doctor în Științe militare. 

Doctoratul din 2009

David Ungureanu a obținut primul titlu de doctor în Științe militare la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP). 

Teza de doctorat are titlul Participarea structurilor Ministerului Administrației și Internelor la misiuni internaționale și a fost susținută în aprilie 2009 sub coordonarea profesorului Ion Dragoman de la UNAP. 

O lună mai târziu, în mai 2009, Ungureanu a publicat teza la controversata Editură Sitech din Craiova, preferată pe scară largă de cadrele didactice din Academia de Poliție, fără să aștepte ca titlul de doctor să îi fie confirmat de CNATDCU. 

Sitech și-a făcut un renume în anumite cercuri universitare sau preuniversitare ca acceptând spre publicare cărți care nu trec printr-o procedură de verificare. De altfel, editura publică manuscrisele pe care le primește ca atare, fără să le treacă prin niciun fel de filtru, nici măcar prin cel al corecturii. 

Cărțile publicate de Sitech apar în regim de autopublicare, adică autorul achită costurile de tipărire ale unei cărți și tot el decide cât de mare este tirajul. Surse din Academia de Poliție susțin că de cele mai multe ori, cadrele didactice din instituție optează pentru un tiraj limitat, de câteva zeci de exemplare, suficient cât lucrările comandate să poată contribui la bifarea criteriilor academice pentru avansare universitară.

Comisia de referenți care a validat teza de doctorat a lui David Ungureanu a fost formată, pe lângă conducător, din Constantin Iordache, Țuțu Pișleag și Gheorghe Onișoru. 

Constantin Iordache, fost profesor la UNAP, acum profesor titular la Universitatea „Spiru Haret” și conducător de doctorate la UNAP, este cel care i-a coordonat teza de doctorat plagiată a șefului Autorității Electorale Permanente, Constantin-Florin Mitulețu-Buică, despre care am scris în octombrie 2020 că este plagiată. 

Țuțu Pișleag a coordonat și el un doctorat plagiat care i-a adus notorietate: pe cel al fostului ministru al Educației Liviu Pop, pe care l-am demascat ca fiind plagiat chiar în timpul susținerii de la Academia de Poliție. 

Sursele

Verificarea tezei de doctorat am făcut-o la Biblioteca Națională, unde am analizat versiunea publicată a tezei, care are același titlu ca lucrarea științifică – Participarea structurilor Ministerului Administrației și Internelor la misiuni internaționale – și a fost publicată în 2009 la Editura Sitech. 

Cel puțin 44 de pagini din primele 150 de pagini ale lucrării sunt plagiate din diverse surse, adică un procent de 20%.

Cel mai compact calup preluat în teza sa de către actualul rector provine dintr-o carte apărută în 2008 tot la Editura Sitech, unde David Ungureanu figurează drept coautor alături de fostul rector al Academiei de Poliție, Adrian Iacob. Lucrarea este coordonată de Luca Iamandi, și el fost rector al instituției. 

Volumul se numește Activități polițienești în operații multinaționale. 

Normele academice nu interzic preluarea în teza de doctorat a unor texte de autor publicate anterior. Ba chiar este obligatoriu ca studentul doctorand să aibă activitate de cercetare pe parcursul studiilor doctorale și să publice rezultatele acestor cercetări. 

Totuși, atunci când conținutul publicat în perioada studiilor doctorale este inclus în teză, doctoranzii trebuie să menționeze acest lucru în Introducerea lucrării, astfel încât modul de realizare a lucrării finale să fie cunoscut atât de referenții evaluatori, cât și de publicul interesat de conținutul acesteia. 

Ungureanu nu menționează nicăieri faptul că a inclus în teză conținut publicat anterior. 

Problema intervine atunci când lucrările preluate în teză au și alți coautori, iar contribuția individuală a fiecărui coautor nu este cunoscută. 

Din acest motiv, Ungureanu trebuia să menționeze cu atât mai mult în Introducerea tezei dacă porțiunea inclusă a fost scrisă de el. 

Conferențiarul Emanuel Socaciu, directorului Centrului de Etică Aplicată din cadrul Universității din București, declara anul trecut, pentru un alt articol în care indicam o situație similară, că includerea în teza de doctorat a unor fragmente sau capitole publicate anterior devine condamnabilă dacă nu se menționează explicit în teză faptul că o parte din conținut a fost publicat anterior. 

***

Cel puțin șase pagini din teza lui David Ungureanu au fost plagiate din teza lui Adrian Iacob – Criminalitatea organizată și cooperarea polițienească între state – susținută în 2007 la Academia de Poliție, despre care am scris în urmă cu doi ani că este plagiată. 

Parte din conținutul plagiat de Ungureanu de la Iacob este plagiat de către Iacob, la rândul lui, din două volume: Terorismul internațional, semnat de Gheorghe Carp și apărut în 2005 Editura MAI, și Cooperarea polițienească internațională în România, semnat de Mihai Stoica și Cristian Cătuți și apărut în 2006 la Editura Paper Print Invest din București. 

CNATDCU i-a retras lui Iacob titlul de doctor anul trecut în mod definitiv și irevocabil.  

Ce spune Ungureanu

Emilia Șercan: Domnule Ungureanu, v-am sunat pentru a vă cere o declarație referitoare la tezele dumneavoastră de doctorat.

David Ungureanu: Eu mă așteptam să o faceți înainte, mai ales că aveați numărul meu.

E.Ș.: O fac înainte să public. Mâine urmează să public o anchetă referitoare la faptul că amândouă tezele dumneavoastră au conținut plagiat și vă sun înainte.

D.U.: Amândouă, la care amândouă vă referiți?

E.Ș.: Amândouă tezele de doctorat. Aveți două teze?

D.U.: Nu, eu am una singură.

E.Ș.: Nu vorbesc cu domnul David Ungureanu, rectorul Academiei de Poliție?

D.U.: Ba da.

E.Ș.: Păi și dumneavoastră, domnule Ungureanu, aveți două teze de doctorat.

D.U.: Nu, eu am una singură. Am două rapoarte de similitudine, într-adevăr.

E.Ș.: Nu, eu mă refer inclusiv la teza dumneavoastră de la UNAP, pe care ați susținut-o în anul 2009 și care v-a fost coordonată de domnul Ion Dragoman.

D.U.: Îhî... În regulă, cum considerați dumneavoastră, eu știu că am respectat toate standardele în vigoare.

E.Ș.: Eu vă întreb: aveți două teze de doctorat – că mai devreme îmi spuneați că nu aveți?

D.U.: Da, da, am două teze. Dumneavoastră ați spus că am două teze la Academie.

E.Ș.:  Nu, am spus că aveți două teze de doctorat și amândouă au conținut plagiat în ele.

D.U.: Eu neg total acest lucru. Nu are cum să fie așa ceva, am respectat toate standardele în vigoare.

E.Ș.: Ce înseamnă toate standardele în vigoare?

D.U.: Toate recomandările la momentul susținerii, tot ce au recomandat conducătorii de doctorat cu privire la indicare, absolut tot.

E.Ș.: Și dacă există, de exemplu, calupuri întregi de pagini preluate din alți autori fără ghilimele și fără să indicați sursa?

D.U.: Nu are cum să fie așa ceva. Este exclus total, mai ales că e vorba despre lucrări care (sic!) le-am publicat încă din 2006, lucrări care sunt ale mele, lucrări care pot demonstra, sunt publice, sunt publicate cu ISBN încă din anul 2006 și le am pe toate.

E.Ș.: Sunt pagini întregi în tezele dumneavoastră care nu sunt din lucrări care să fie scrise de dumneavoastră. În teza de la Academia de Poliție am găsit 50 de pagini care sunt publicate de domnul Dragoman într-o carte din 1999.

D.U.: Nu cred. Eu am scris cu domnul Dragoman încă din anul 2006.

E.Ș.: Cartea respectivă e din 1999, când dumneavoastră erați student în anul I.

D.U.: Da, dar eu am scris împreună cu dumnealui toate lucrările și pot să demonstrez asta. Tot ce este acolo am publicat înainte de teză și din câte știu, fiind la început de carieră, tot ce am publicat am publicat împreună cu domnul Dragoman. A fost mentorul meu domnul Dragoman.

E.Ș.: Care este contribuția domnului Dragoman la aceste cărți? Pentru că am văzut că domnul Dragoman este prim autor, după care cartea respectivă este publicată și cu alți autori.

D.U.: Nu știu la ce vă referiți.

E.Ș.: La „Drept internațional umanitar” mă refer. E publicată de Dragoman, Purdă, iar dumneavoastră sunteți ultim autor. Care e contribuția primilor doi autori?

D.U.: Fiecare a avut contribuția lui.

E.Ș.: În teza din 2009, de la UNAP, aveți mai multe pagini plagiate din teza de doctorat a lui Adrian Iacob. Știați asta?

D.U.: Nu, exclus așa ceva. Nu i-am văzut niciodată teza, nici nu știu despre ce e vorba. Nici nu știu ce teză are.

***

David Ungureanu este al patrulea din seria de rectori numiți la conducerea Academiei de Poliție după luna mai 2019 – când Adrian Iacob, fostul rector, a fost pus sub acuzare de DNA pentru instigare la șantaj în dosarul în care am fost amenințată cu moartea.  

Explicația deciziei ministrului Lucian Bode de a numi – la conducerea unei instituții măcinate de fraude – un cadru didactic suspectat de plagiat, inclusiv în verificările interne, are legătură cu unul dintre predecesorii lui Ungureanu și cu relația pe care acesta o are cu ministrul de Interne Lucian Bode.

Marius Mihăilă, care începând cu 2017 a condus Comisia de Etică din Academie, implementând politica de acoperire a plagiatelor promovată de fostul rector Adrian Iacob, a devenit în februarie 2021 șeful de cabinet al ministrului Lucian Bode.

În raportul care a stat în octombrie 2020 la baza închiderii celor două școli doctorale din Academie, Consiliului de Etică și Management Universitar (CEMU) subliniază că Marius Mihăilă „a fost unul dintre principalii responsabili ai faptului că tezele de doctorat susținute în cadrul Academiei de Poliție ulterior adoptării Legii educației naționale nr.1/2011 nu au fost verificate”.

Marius Mihăilă este cel care, din noua sa poziție în Ministerul de Interne, i-a propus lui Lucian Bode numirea lui David Ungureanu în funcția de rector. 

Mihăilă a ajuns chiar el la conducerea Academiei de Poliție la finalul lunii mai 2020, după ce Lucian Bode, pe atunci ministru al Transporturilor, a intervenit politic pe lângă fostul ministru de Interne Marcel Vela pentru împuternicirea acestuia.

Bode și Mihăilă au fost colegi de clasă în liceu, la Grupul Școlar „Iuliu Maniu” din Șimleul Silvaniei, județul Sălaj.

Tot Bode a intervenit pe lângă Vela, la finalul anului 2019, pentru împuternicirea lui Mihăilă ca șef al Inspectoratului Județean de Poliție (IJP) Sălaj, funcție ocupată între 23 decembrie 2019 și 28 mai 2020.  

După ce am dezvăluit că numirea lui Mihăilă ca rector la Academie a fost ilegală deoarece era cercetat disciplinar – situație care interzice împuternicirea într-o funcție de conducere, potrivit Statutului Polițiștilor – Vela și-a anulat propria decizie, luată cu doar șase zile înainte. 

În perioada care a urmat pierderii funcției de rector, Marius Mihăilă a emis o decizie în numele Comisiei de Etică prin care l-a declarat vinovat de plagiat în teza de doctorat pe adjunctul ministrului Vela, secretarul de stat Bogdan Despescu – despre care dezvăluisem, în exclusivitate pe PressOne, că e plagiată. 

Decizia – luată de Mihăilă la opt luni după dezvăluirea plagiatului – a fost una ilegală, deoarece acesta își pierduse funcția de șef al Comisiei de Etică odată cu instalarea în funcția de rector. Dincolo de războiul mocnit dintre Mihăilă și Despescu, declanșat în vara lui 2020, teza de doctorat a secretarului de stat se află în analiza CNATDCU din ianuarie 2020. 

David Ungureanu, noul rector, este unul dintre cei câțiva profesori din Academia de Poliție care i s-au raliat lui Mihăilă, anul trecut, în războiul pe care acesta l-a deschis cu secretarul de stat Bogdan Despescu după revocarea din funcția de rector. 

Din același grup mai fac parte Bogdan Țonea și Cristian Eduard Ștefan, proaspăt numiți prorectori, dar și Marin-Claudiu Țupulan și Cătălin Vasile, împuterniciți și ei decani la Facultatea de Poliție, respectiv la cea de Jandarmi. Cu toții au probleme de etică academică. 

***

Criza plagiatelor din Academia de Poliție, care datează din 2016, s-a agravat în aceste ultime 22 de luni scurse de la punerea sub acuzare a fostului rector Adrian Iacob. În acești aproape doi ani, niciunul dintre cei doi miniștri de Interne care i-au succedat lui Carmen Dan – Marcel Vela și Lucian Bode – nu a luat vreo măsură de reformare a instituției. 

Academia a acordat 683 de titluri de doctor din 1995 și până în octombrie 2020, mulți dintre beneficiarii titlurilor fiind angajați în instituții cheie ale statului român: legislativ, executiv, justiție, structuri ale Ministerului de Interne.

Până acum, singurele măsuri au fost luate de fostul ministru al Educației, Monica Anisie, care a aplicat toate cele cinci sancțiuni propuse de CEMU – inclusiv închiderea delor două școli doctorale. 

Una dintre sancțiuni prevede reorganizarea instituției, care ar trebui făcută de Ministerul de Interne – și, implicit, implementată de noul rector David Ungureanu. 

Cele cinci sancțiuni reprezintă, în esență, o radiografie teribilă a instituției în care, timp de 25 de ani, s-a dezvoltat, consolidat și perpetuat o cultură a plagiatului și fraudei academice printre profesorii și doctoranzii de la Academia de Poliție, astfel încât copiatul și reciclarea de conținut au devenit standardul în instituția care formează profesional viitorii oameni ai legii.  

Până acum, doar două dintre cele cinci sancțiuni au fost aplicate efectiv: sancțiunea nr. 1 și sancțiunea nr. 5. 

În acest moment nu este clar dacă Ministerul de Interne a demarat procesul de analiză de resursei umane din Academie, cu scopul reorganizării întregii instituții, deoarece nici un oficial al Ministerului nu a putut confirma acest lucru. 

De partea cealaltă, surse din Academia de Poliție susțin că până în acest moment – după cinci luni de la anunțarea sancțiunilor – instituția nu a predat la CNATDCU, pentru verificare, tezele de doctorat susținute de cadre didactice care au relații contractuale cu Academia de Poliție și care au obținut titlul de doctor începând cu anul 2011.

Episoadele anterioare ale seriei