Kompromat cu autor necunoscut (I): Șase dosare. Șase procurori. Șase investigații. Zero suspecți. Cum a mușamalizat justiția campania de discreditare inițiată în interiorul Poliției Române împotriva unui jurnalist

Astăzi se împlinește un an de când – pe 17 februarie 2022 – am reclamat la Poliția Română furtul a cinci fotografii personale făcute în urmă cu 20 de ani și încărcarea lor pe mai multe site-uri cu conținut pentru adulți. 

O captură de ecran cu un mesaj primit pe Facebook de la un necunoscut, care conținea fotografiile mele – și pe care ulterior le-am descoperit pe 34 de site-uri cu conținut pentru adulți –, a reprezentat proba pe care am dat-o Poliției pentru a dovedi că acele poze se aflau în posesia unei persoane necunoscute mie. 

Captura de ecran, pe care o aveam doar eu și polițista căreia i-am încredințat-o, a fost scursă chiar în timp ce eu mă aflam în sediul Poliției Române și depuneam plângere penală pentru furtul fotografiilor și violarea vieții private. 

Descoperirea că o probă a fost scursă din Poliția Română am făcut-o a doua zi dimineață, pe 18 februarie 2022, la ora 07:15 minute, printr-o alertă Google. 

Astfel am aflat că proba furnizată Poliției Române a fost publicată pe un site din Republica Moldova, deținut de infractorul condamnat definitiv de justiția din România la 4 ani și 8 luni de închisoare, Cristian Rizea. 

Reconstituind momentul apariției capturii de ecran pe site-ul lui Rizea, am constatat că aceasta a fost publicată pe 17 februarie 2022, la ora 14:51. Eu plecasem din sediul Serviciului de Investigații Criminale din cadrul Poliției București cu doar 40 de minute mai devreme. 

De pe site-ul lui Rizea, materialul cu proba scursă dintr-un dosar penal și fotografiile personale a fost redistribuit în doar câteva ore de alte 74 de site-uri – 58 dintre ele parte din grupul Realitatea Plus, deținut de familia omului de afaceri Maricel Păcuraru, condamnat la închisoare în dosarul „Poșta Română”. 

Imediat după ce am descoperit scurgerea probei dintr-un dosar penal instrumentat de o structură considerată de elită a Poliției Române, l-am sunat pe ministrul de Interne Lucian Bode pentru a-i reclama această situație extrem de gravă. 

Ministrul Bode m-a asigurat că va cere o anchetă internă și m-a îndrumat să iau legătura cu șeful Poliției Române, chestorul Benone Matei.

Am depus plângere penală pentru divulgarea unor informații secrete de serviciu sau nepublice, dar și pentru violarea vieții private, la Direcția de Control Intern din cadrul Poliției Române, acolo unde am fost direcționată de către chestorul Matei.

Momentul în care i-am reclamat ministrului de Interne Lucian Bode scurgerea unei probe dintr-un dosar penal cu scopul de a fi discreditată corespunde cu începutul unei ample operațiuni de mușamalizare a implicării Poliției Române într-o operațiune de kompromat la adresa mea. 

Această operațiune continuă și azi prin faptul că autoritățile statului român, de această dată structurile Parchetului General, refuză să direcționeze ancheta acolo unde duc toate evidențele: o persoană sau persoane din Poliția Română, instituție aflată în subordinea unui om politic – Lucian Bode –, a scurs către infractorul fugar Cristian Rizea o probă, dar și informația că fotografiile mele persoanele sunt încărcate pe site-uri cu conținut pentru adulți, cu evidentul scop de a mă compromite prin publicarea și distribuirea repetată a acelor imagini pe internet. 

Mai mult, Rizea s-a lăudat public, într-o intervenție la postul de televiziune Realitatea Plus, dar și într-o serie de transmisiuni live pe Facebook, că el este cel care a publicat fotografiile mele personale „în exclusivitate”.

De ce refuză structurile Parchetului General să deruleze cu celeritate și profesionalism această investigație, așa cum s-a angajat public prin comunicate și declarații de presă? 

O posibilă explicație ar putea fi dată de faptul că rezultatul investigației ar pune statul român într-o situație extrem de stânjenitoare prin certificarea scurgerii unei probe din Poliția Română, cu evidentul scop de a discredita și reduce la tăcere jurnalistul care cu o lună mai devreme scrisese că premierul României plagiase în teza de doctorat – și care, în ultimii ani, scrisese despre plagiatele mai multor persoane aflate la conducerea Ministerului de Interne, a Poliției Române și a Academiei de Poliție. 

Lista persoanelor care dețineau funcții de conducere în Ministerului de Interne, Poliția Română și Academia de Poliție în momentul în care am scris că au plagiat în tezele de doctorat poate fi citită la finalul articolului. 

Plecând de la respectivele fotografii, compromiterea și hărțuirea mea au continuat și după ce am depus plângerile penale și am denunțat public implicarea autorităților statului în acțiunea de kompromat. 

După ce am reușit ștergerea pozelor de pe site-urile cu conținut pentru adulți și de pe cel al infractorului condamnat Cristian Rizea, acestea au fost republicate de site-ul acestuia și pe un altul din grupul Realitatea Plus, fiind ulterior redistribuite pe alte zeci de platforme din același grup de presă. Prin urmare, am depus și alte plângeri penale. 

De la cele două plângeri penale depuse în zilele de 17 și 18 februarie, în baza cărora s-au deschis două dosare penale, s-a ajuns ca în acest moment structurile Parchetului General să aibă în lucru șase dosare penale. 

În niciunul dintre acestea nu există un suspect, iar urmărirea penală se face in rem, adică este investigată doar fapta, nu și autorul – necunoscut până în prezent.

În decembrie 2022, publicația online Context făcea un inventar al dosarelor deschise ca urmare a plângerilor penale depuse de mine. Structurile Parchetului General au confirmat pentru Context că a început urmărirea penală in rem în trei dintre cele șase dosare. 

În realitate, urmărirea penală a început în toate cele șase dosare.

Și Libertatea a scris, tot în decembrie, că procurorii nu au avansat, în decurs de zece luni, în niciunul dintre cazuri.  

Iată situația la zi a celor șase dosare. 

DOSARUL NR. 1

Numărul dosarului: 1319/P/2022

Data depunerii plângerii: 17 februarie 2022

Unitatea de parchet: Parchetul de pe lângă Tribunalul Municipiului București (PTMB)

Procuror de caz: Elena Ciulin 

Stadiul anchetei: Cazul este anchetat in rem și nicio persoană nu a fost pusă sub acuzare

Infracțiunile pentru care s-a început urmărirea penală: acces ilegal la un sistem informatic (art. 360 alin. 1 Cod penal) și violarea vieții private (226 alin. 2 Cod penal).

Evoluția dosarului

În dimineața zilei de 17 februarie 2022 am depus o plângere penală la Serviciul de Investigații Criminale din cadrul Poliției București pentru furtul a cinci fotografii personale și pentru violarea vieții private, având în vedere că acele fotografii fuseseră încărcate pe 34 de site-uri cu conținut pentru adulți. 

Inițial dosarul a avut numărul 991/P/2022 și a fost deschis sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 4 (PJS4), ajungând în cele din urmă la Parchetul de pe lângă Tribunalul Municipiului București (PTMB). 

Urmărirea penală in rem pentru violarea vieții private a fost începută chiar pe 17 februarie 2022, însă nu și cea pentru furtul fotografiilor, deși violarea vieții private era o consecință directă a furtului fotografiilor. 

Neînceperea urmăririi penale pentru furtul fotografiilor, pe care le aveam stocate pe un suport electronic, făcea ca parchetul competent să investigheze cazul – mai exact doar violarea vieții private – să fie Parchetul Judecătoriei Sector 4.

În mediul judiciar, este de notorietate relația apropiată dintre ofițerii din structurile de poliție și procurorii de la parchetele de pe lângă judecătorii, având în vedere că dosarele penale sunt investigate în mod efectiv de polițiști, sub coordonarea unui procuror. 

Deși nu există dovezi certe, neînceperea urmăririi penale și pentru furtul fotografiilor indică faptul că Poliția Română și Parchetul Judecătoriei Sector 4 au decis să țină dosarul într-o zonă în care exercitau un relativ control. 

Abia trei săptămâni mai târziu, în data de 10 martie 2022, după un memoriu transmis cu o zi mai devreme procurorului general Gabriela Scutea – în care am reclamat o serie de nereguli cu privire la instrumentarea cazului – a fost extinsă urmărirea penală și pentru infracțiunea de acces ilegal la un sistem informatic. 

Tot în acest dosar s-a început urmărirea penală in rem pentru o a doua faptă de violare a vieții private, după ce pe 19 februarie 2022 am depus o nouă plângere penală pentru publicarea și distribuirea fotografiilor private pe un număr de 66 de site-uri, listă completată ulterior cu alte 10 site-uri. 

Dosarul deschis ca urmare a acestei plângeri penale a primit numărul 1035/P/2022, fiind reunit la data de 28 februarie 2022 cu dosarul 991/P/2022. 

Ca urmare a extinderii urmăririi penale și pentru acces ilegal la un sistem informatic, Dosarul 991/P/2022 a fost declinat către Parchetul Tribunalului București pe 14 martie 2022, unde a fost înregistrat cu nr. 1319/P/2022. 

În acest dosar nu s-a stabilit încă cine mi-a furat cele cinci fotografii personale și cine le-a încărcat pe site-urile pentru adulți. 

DOSARUL NR. 2

Numărul dosarului: 421/P/2022

Data depunerii plângerii: 18 februarie 2022

Unitatea de parchet: Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București (PCAB)

Procuror de caz: Nicoleta Rotaru

Stadiul anchetei: Cazul este anchetat in rem și nicio persoană nu a fost pusă sub acuzare

Infracțiunile pentru care s-a început urmărirea penală: fals informatic (art. 325 Cod penal), abuz în serviciu (art. 297 alin. 1 Cod penal), divulgarea informațiilor de serviciu sau nepublice (art. 304, alin. 1 Cod penal) și violarea vieții private (226 alin. 2 Cod penal)

Evoluția dosarului

În dimineața de 18 februarie 2022, la ora 07:15, am descoperit pe telefon o alertă Google care îmi semnala publicarea unor articole care includeau numele meu.

Alerta indica mai multe texte, toate identice, publicate de site-uri din grupul Realitatea Plus, care făceau trimitere la un material apărut pe site-ul realitateadinmoldova[.]md, deținut de infractorul fugar Cristian Rizea, fost parlamentar PSD, condamnat definitiv la 4 ani și 8 luni de închisoare.

Pe site-ul lui Rizea erau publicate cele cinci fotografii pe care le reclamasem furate cu o zi înainte, dar și captura foto pe care o pusesem la dispoziție polițistei care mi-a înregistrat plângerea penală. Acea captură de ecran devenise probă într-un dosar penal începând cu 17 februarie 2022, ora 10:29.

Am înțeles instantaneu că cineva din Poliția Română a scurs proba și informația că niște poze personale erau încărcate pe site-uri pentru adulți, cu scopul de a fi discreditată.

În jurul orei 8:00 l-am sunat pe ministrul de Interne Lucian Bode, al cărui număr de telefon îl aveam în calitate de jurnalist, pentru a-i reclama situația.

Acesta s-a declarat indignat, mi-a spus că va cere o anchetă internă și că va reveni în cursul zilei cu un telefon. 

M-a sunat în jurul orei 12:30 și mi-a indicat să iau legătura cu șeful Poliției Române, chestorul Benone Matei, atunci când l-am întrebat dacă a dispus începerea anchetei interne.

În aceeași zi – 18 februarie 2022 – am depus plângere penală pentru divulgarea unor informații secrete de serviciu sau nepublice dintr-un dosar penal, dar și pentru violarea vieții private, la Direcția de Control Intern, după ce anterior am avut o lungă discuție cu șeful Poliției Române, Benone Matei, iar acesta m-a direcționat către această structură aflată în subordinea sa.

Direcția de Control Intern din subordinea Poliției Române nu a trimis imediat plângerea penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 4 (PJS4), așa cum prevede procedura penală, ci a cerut mai întâi de la Unitatea Centrală de Analiză a Informațiilor (UCAI), o structură internă, o analiză privind apariția în mediul online a fotografiilor pe care le reclamasem furate.  

Pe 21 februarie 2022, șeful Poliției Române mi-a prezentat analiza UCAI din care reieșea că fotografiile și proba fuseseră publicate prima dată pe un site fantomă, patrianoastra[.]com, în dimineața zilei de 17 februarie 2022, la ora 05:45, adică cu 4 ore și 44 de minute mai devreme ca eu să pun proba la dispoziția polițistei de caz. 

Acea presupusă analiză, făcută de experții UCAI prin căutări pe Google și Bing, exonera practic Poliția Română de orice vină, concluzionând în mod oficial că proba era deja publicată pe internet când eu o încredințasem polițistei de caz. 

Direcția de Control Intern a trimis plângerea mea penală la PJS4 abia pe 22 februarie 2022. La plângerea a atașat și nota UCAI, realizată strict în baza unor căutări pe Google și pe Bing, care disculpa Poliția Română. 

Documentele nu au fost trimise conform cutumei prin care dosarele sunt trimise de la poliție la parchet, ci cu Poşta Militară, aflată în subordinea SRI, deși plângerea mea nu era document secret. Așa se face că plângerea a fost înregistrată la PJS4 abia 8 zile mai târziu, pe 2 martie 2022, devenind Dosarul nr. 1267/P/2022. 

La fel ca în Dosarul nr. 1319/P/2022, în care PJS4 a început urmărirea penală doar pentru infracțiunea secundară (violarea vieții private), care a decurs din comiterea unei infracțiuni principale (furtul pozelor), și în Dosarul 1267/P/2022 s-a repetat exact același tipar. 

Prin analiza UCAI, realizată strict din date adunate de pe motoare de căutare Google sau Bing, Poliția Română a convins procurorii de la PJS4 că pozele mele au fost publicate anterior momentului în care am depus plângerea, deci fapta de divulgare de informații de serviciu sau nepublice nu a existat. 

Astfel, la PJS4 s-a început urmărirea penală in rem doar pentru violarea vieții mele private prin publicarea și distribuirea fotografiilor mele de către mai multe publicații online, însă nu și pentru divulgarea de informații de serviciu sau nepublice care au generat violarea vieții private.

Astfel, două zile mai târziu, pe 4 martie 2022, PJS4 a trimis dosarul pentru a fi investigat de polițiștii de la Secția 16, unde a fost înregistrat pe 8 martie 2022. 

Începerea urmăririi penale pentru divulgarea de informații de serviciu sau nepublice s-a făcut tot în data de 10 martie 2022, la fel ca în Dosarul nr. 1319/P/2022, și tot după ce, cu o zi mai devreme, am înaintat un memoriu procurorului general Gabriela Scutea în care reclamam o serie de nereguli mai mult decât evidente. 

Printre neregulile reclamate era faptul că PJS4 refuzase să îmi comunice, în ciuda cererilor repetate, numărul de înregistrare al dosarului care viza scurgerea unei probe din poliție, dar și să îmi înregistreze o serie de probe, adunate tot din date deschise, precum făcuse UCAI, în care arătam că articolul care exonera poliția de orice culpă privind scurgerea de date, publicat pe site-ul fantomă patrianoastra[.]com, a fost antedatat.

Ulterior, am depus la dosar două expertize independente care au ajuns, distinct, la aceeași concluzie: fotografiile de pe patrianoastra[.]com au fost încărcate pe site, în realitate, la 18.02.2022, și nu în dimineața zilei de 17.02.2022, cum susțineau experții Poliției Române.

În documentul prin care a început urmărirea penală in rem pentru divulgarea de informații de serviciu sau nepublice Secția 16 Poliție și-a declinat competența de soluționare a Dosarului nr. 1267/P/2022 în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul București (PTMB).

PTMB și-a declinat la rândul său competența în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București (PCAB), pe 18 martie 2022, având în vedere că această unitate este competentă în cauzele în care există suspiciunea comiterii unor infracțiuni de către ofițeri de poliție judiciară.

La PCAB, dosarul a primit nr. 421/P/2022, iar procurorul de caz a întocmit primul document la 4 aprilie 2022, adică exact în ziua în care am denunțat public faptul că autoritățile statului au organizat o operațiune de kompromat împotriva mea, pe care ulterior au încercat să o mușamalizeze. 

În acest dosar am depus mai multe plângeri penale completatoare: 

Plângerile din 20 mai 2022, 20 iunie 2022, 20 iulie 2022 și 6 septembrie 2022 au fost disjunse din Dosarul 421/P/2022 și fac obiectul altor trei dosare distincte, deși ultimele trei plângeri – cele din 20 iunie 2022, 20 iulie 2022 și 6 septembrie 2022 – au o strânsă legătură cu acest dosar. 

Probe relevante pentru cauză 

Dincolo de aceste plângeri completatoare, în acest dosar am cerut instrumentarea mai multor probe relevante pentru soluționarea cauzei. 

Cele mai multe au avut rolul de a arăta că site-ul lui Cristian Rizea e cel care a publicat prima dată proba din dosar, având în vedere că într-o analiză a Poliției Române, realizată prin căutări pe Google și Bing, era indicat patrianoastra[.com] ca fiind primul. 

În prima probă a antedatării am demonstrat că site-ul patrianoastra[.]com a antedatat, în mod inexplicabil, și un alt material, publicat cu doar zece minute înainte de cel în care erau incluse fotografiile care mi-au fost sustrase. Acel material, cu ora afișată 05:35, era copia unui text despre evenimente care încă nu avuseseră loc la acea oră, publicat de digi24[.]ro 12 ore mai târziu. Despre asta am scris aici. 

Alte două probe sunt reprezentate de expertizele făcute de compania de securitate cibernetică Bitdefender, despre care am scris aici, și de departamentul Digital Forensic Investigations al fundației Qurium, din Suedia, despre care am scris aici. Ambele arată antedatarea operată de site-ul patrianoastra[.]com.

O altă probă e reprezentată de mărturia infractorului fugar Cristian Rizea, care s-a lăudat într-o intervenție live la postul Realitatea Plus și în câteva transmisii live pe Facebook că el e cel care a publicat fotografiile mele „în exclusivitate” și a afirmat textual că „toate [imaginile] au apărut la mine” – adică pe site-ul realitateadinmoldova[.]md – deci și proba scursă din Poliția Română, dar și că „toate acele fotografii” au fost preluate mai apoi de „toată presa din România”. 

Tot în acele transmisiuni live, Rizea a afirmat că a pus la punct operațiunea de discreditare a mea cu scopul de a-l apăra pe Nicolae Ciucă: „l-am salvat pe primul-ministru al României” și „am îngropat-o definitiv pe Emilia Șercan”, a afirmat acesta.

În aceste declarații publice, procurorii au nu doar o mărturie, ci și un mobil pentru comiterea infracțiunilor pe care le investighează.

DOSARUL NR. 3

Numărul dosarului: 5822/P/2022

Data depunerii plângerii: 20 iunie 2022 și 20 iulie 2022 

Unitatea de parchet: Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București (PJS1)

Procuror de caz: Dragoș Olteanu 

Stadiul anchetei: Cazul este anchetat in rem și nicio persoană nu a fost pusă sub acuzare

Infracțiunile pentru care s-a început urmărirea penală: violarea vieții private (226 alin. 2 Cod penal), amenințare (art. 206, alin. 1 Cod penal) și șantaj (art. 207 alin. 2 Cod penal)

Evoluția dosarului

În seara de 19 iunie 2022, într-un interviu pe care i l-am acordat jurnalistei Sorina Matei la postul de televiziune Aleph News, am declarat că fotografiile publicate pe 17 februarie 2022 pe site-ul fugarului Cristian Rizea, realitateadinmoldova[.]md, au fost șterse la începutul lunii mai. 

De pe patrianoastra[.]com dispăruseră odată cu dezactivarea completă a site-ului în jurul datei de 10 martie 2022, adică în jurul datei în care am trimis autorităților un memoriu în care reclamam mușamalizarea unei scurgeri de informații din interiorul Poliției Române. 

Ștergerea imaginilor de pe site-ul lui Rizea a fost rezultatul efortului de peste două luni depus de o organizație non-guvernamentală din Statele Unite ale Americii, care militează pentru securitate în spațiul online și care oferă asistență în situații de încălcare a drepturilor civile pe internet, în special jurnaliștilor și militanților civici. 

La mai puțin de 12 ore după ce am făcut această declarație, pe 20 iunie 2022, fotografiile pe care le declarasem furate au fost publicate din nou pe realitateadinmoldova[.]md, de această dată fără a mai include și captura de ecran scursă din Poliția Română. 

În aceeași zi am depus o plângere penală la Parchetul General, în care am reclamat din nou violarea vieții mele private prin republicarea fotografiilor pe site-ul realitateadinmoldova[.]md. 

Plângerea a fost direcționată către Parchetul de lângă Judecătoria Sector 1 (PJS1), unde a fost înregistrată ca Dosarul nr. 5822/P/2022. 

Pe 27 iunie 2022, procurorul de caz din Dosarul 421/P/2022 de la Parchetul Curții de Apel București, Nicoleta Rotaru, a emis o ordonanță prin care a reunit Dosarul nr. 5822/P/2022 de la Parchetul Judecătoriei Sector 1 cu 421/P/2022.

O lună mai târziu, pe 27 iulie 2022, ordonanța de reunire a celor două dosare a fost infirmată din oficiu de Emilia Ion, noul procuror general al Parchetului Curții de Apel București, numită între timp în această poziție. Ion este începând cu ianuarie 2023 membră în Consiliului Superior al Magistraturii. 

Pe 20 iulie 2022, am depus o plângere completatoare în Dosarul 421/P/2022, de această dată îndreptată împotriva unor persoane care au avut legătură au publicarea fotografiile mele personale pe 17 februarie 2022, pe site-ul realitateadinmoldova[.]md, dar și pe 20 iunie 2022 pe site-urile realitateadinmoldova[.]md și realitateadinmoldova[.]net. 

Prin această plângere completatoare la cea formulată inițial în Dosarul nr. 421/P/2022, am indicat și cine sunt potențialii făptuitori: Cristian Mihai, cunoscut și sub numele de Cristian Rizea, proprietar al site-ului realitateadinmoldova[.]md prin firma Realitatea-PHG SRL, Cosmin Sorin Păcuraru și Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru, proprietari ai site-ului realitateadinmoldova[.]net prin firmele Compactview  M.P. SRL și Prestige Media PHG SRL. 

Procurorul șef al PCAB Emilia Ion a considerat această plângere o completare la cea din 20 iunie 2022 și a direcționat-o către Parchetul Judecătoriei Sector 1, unde a fost înregistrată cu un număr distinct, iar apoi a fost conexată cu Dosarul nr. 5822/P/2022. 

Totuși, acea plângere face referire și la faptele comise în data de 17 februarie 2022. 

Astfel, începând cu 2 august 2022, în Dosarul nr. 5822/P/2022 s-a început urmărirea penală pentru violarea vieții private, iar începând cu 4 august 2022 a fost extinsă pentru violarea vieții private, amenințare și șantaj. 

PCAB nu a trimis către Parchetul Judecătoriei Sector 1, atunci când a declinat cele două plângeri, și o serie de documente pe care le-am indicat ca mijloace de probă. 

Un astfel de document este expertiza realizată de departamentul Digital Forensic Investigations al fundației Qurium, din Suedia, despre care am relatat anterior pe PressOne, care a reconstituit republicarea fotografiilor din 20 iunie 2022 pe site-urile realitateadinmoldova[.]md și realitateadinmoldova[.]net și cine sunt cei care le dețin.

Procurorul de la PJS1 căruia i-a fost distribuit Dosarul nr. 5822/P/2022, Silviu Anton, a dispus un plan de anchetă pe care l-a înaintat polițiștilor de la Secția 2 Poliție, care ar fi trebuit să fie îndeplinit în două luni, până pe 4 octombrie 2022, sub sancțiunile prevăzute de neîndeplinirea în mod nejustificat de către organul de cercetare penală a dispozițiilor scrise ale procurorului, în termenul stabilit de acesta. 

Printre acele măsuri se numărau audierile persoanelor indicate în plângerea mea și alte verificări.

Măsurile dispuse de procurorul Anton nu au fost îndeplinite, iar acesta a fost schimbat din dosar. 

Noul procuror căruia i-a fost repartizat cazul, Dragoș Olteanu, nu a realizat până în prezent niciun act procedural pentru soluționarea dosarului. 

DOSARUL NR. 4

Numărul dosarului: 6328/P/2022

Data depunerii plângerii: 6 septembrie 2022

Unitatea de parchet: Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 (PJS4)

Procuror de caz: Mihaela Vintilă

Stadiul anchetei: Cazul este anchetat in rem și nicio persoană nu a fost pusă sub acuzare

Infracțiunile pentru care s-a început urmărirea penală: mărturie mincinoasă (art. 273, alin. 2, Cod penal)

Evoluția dosarului

Pe 6 septembrie 2022 am depus o plângere penală împotriva lui Cristian Mihai, cunoscut și sub numele de Cristian Rizea, pentru tăinuire (art. 270 Cod penal), obstrucționarea justiției (art. 271 Cod penal) și mărturie mincinoasă (art. 273, alin. 2, Cod penal). 

Comiterea acestor infracțiuni are legătură cu Dosarul nr. 421/P/2022 instrumentat de Parchetul Curții de Apel București în care am reclamat în principal scurgerea unei probe din Poliția Română și publicarea acesteia pe site-ul realitateadinmoldova[.]md, deținut de Rizea. 

Procurorul din Dosarul nr. 421/P/2022 de la Parchetul Curții de Apel București, Nicoleta Rotaru, a cerut audierea lui Rizea printr-o comisie rogatorie în Republica Moldova, acolo unde se sustrage încarcerării din 2019, după condamnarea la 4 ani și 8 luni de închisoare primită în România.

Audierea acestuia a fost necesară pentru clarificarea unor aspecte reclamate de mine în plângerea din 18 februarie 2022, legate de divulgarea unor informații secret de serviciu sau nedestinate publicității dintr-un dosar penal.

În timpul audierii, Rizea a mințit în mod evident în legătură cu momentul în care a primit captura de ecran, devenită probă în dosarul penal deschis pe 17 februarie 2022, în care am reclamat furtul unor fotografii private și violarea vieții private. 

Acesta a afirmat că a primit captura de ecran cu 72 de ore înainte de publicarea ei, ceea ce ar fi însemnat că a primit-o în data de 14 februarie, având în vedere că site-ul său, realitateadinmoldova[.]md a difuzat-o pe 17 februarie 2022, la ora 14:51. 

Doar că captura de eran a fost făcută cu doar 18 ore înainte de publicarea ei, adică în data de 16 februarie 2022, la ora 20:45, fapt care probează în mod indubitabil mărturia mincinoasă făcută de Rizea în Dosarul nr. 421/P/2022. 

Mai mult de atât, mesajul căruia i-am făcut captură fusese primit de mine cu circa 25 de ore mai devreme față de momentul publicării probei pe site-ul realitateadinmoldova[.]md. 

Aceste date indubitabile arată că Rizea a mințit în cadrul unei anchete penale. 

Plângerea în care am reclamat mărturia mincinoasă, tăinuirea și obstrucționarea justiției de către Rizea a fost direcționată de Parchetul Curții de Apel București la Parchetul Judecătoriei Sector 4, unde a fost înregistrată pe 23 septembrie 2022 ca Dosarul nr. 6328/P/2022. 

Pe 31 octombrie 2022, procurorul de caz din Dosarul nr. 6328/P/2022 de la Parchetul Judecătoriei Sector 4 (PJS4) a dispus declinarea acestuia la Parchetul Curții de Apel București pentru a fi reunit cu Dosarul nr. 421/P/2022. 

Procurorul șef în funcție al Parchetului Curții de Apel București, Emilia Ion, a respins în data de 15 noiembrie 2022 preluarea Dosarului nr. 6328/P/2022 la PCAB, astfel că dosarul a fost restituit la PJS4.

DOSARUL NR. 5

Numărul dosarului: 9331/P/2022

Data depunerii plângerii: 20 mai 2022

Unitatea de parchet: Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 (PJS1)

Procuror de caz: Andrada Rădulescu

Stadiul anchetei: Cazul este anchetat in rem și nicio persoană nu a fost pusă sub acuzare

Infracțiunile pentru care s-a început urmărirea penală: fals informatic (art. 325 Cod penal)

Evoluția dosarului

În a doua parte a lunii mai, mai multe persoane mi-au relatat că pe o serie de grupuri de WhatsApp ale unor angajați din Academia de Poliție, din aparatul central al Ministerului de Interne și diverse structuri din subordinea acestuia, precum și din inspectoratele județene de poliție circulă un text în care au fost incluse fotografiile pe care le reclamasem furate pe 17 februarie 2022 la Serviciul de Investigații Criminale al Poliției Capitalei. 

Pe 20 mai 2022 am depus plângere penală completatoare la Parchetul Curții de Apel București (PCAB), în Dosarul 421/P/2022, în care am reclamat violarea vieții mele private prin distribuirea fotografiilor mele personale. 

În acest caz, procurorul Nicoleta Rotaru de la PCAB a dispus începerea urmăririi penale pentru fals informatic, iar în data de 12 septembrie 2022 a decis disjungerea plângerii penale și declinarea competenței de soluționare în favoarea Parchetului Judecătoriei Sector 1. 

În acest dosar s-a început urmărirea penală pentru fals informatic, deși fapta pe care eu am reclamat-o este cea de violare a vieții private.  

DOSARUL NR. 6

Numărul dosarului:  2822/P/2022

Data depunerii plângerii: 28 iulie 2022, 6 septembrie 2022

Unitatea de parchet: Parchetul General (PG)

Procuror de caz: Mihai Hondor

Stadiul anchetei: Cazul este anchetat in rem și nicio persoană nu a fost pusă sub acuzare

Infracțiunile pentru care s-a început urmărirea penală: abuz în serviciu (art. 297, alin. 1 Cod penal), favorizarea infractorului (art. 269, alin. 1 Cod penal) și omisiunea sesizării (art. 267, alin. 1 Cod penal)

Evoluția dosarului

În dimineața de 18 februarie 2022, după ce am descoperit printr-o alertă Google că site-ul realitateadinmoldova.[.]md. a publicat captura de ecran pe care o încredințasem cu o zi înainte unei polițiste, ca probă într-un dosar penal, l-am sunat pe ministrul de Interne Lucian Bode pentru a-l informa despre aceste fapte de o gravitate extremă. 

Ministrul Bode mi-a spus că va solicita o anchetă internă la nivelul Poliției Române pentru a se descoperi cine a fost responsabil de scurgerea probei respective, dar și a informației că fotografiile mele erau încărcare pe zeci de site-uri pentru adulți. 

La mai puțin de două ore după discuția cu Bode, captura de ecran și cele 5 fotografii personale au fost încărcate pe un alt site, intitulat patrianoastra[.]com, într-un material cu un titlu identic cu cel de pe realitateadinmoldova[.]md – „Dezvăluiri explozive din România. Ce ascunde Emilia Șercan”.

Acest material publicat de patrianoastra[.]com avea afișat ca moment al publicării data de 17 februarie 2022, ora 05:45.

Dincolo de dovezile adunate de mine din surse deschise – despre care am relatat anterior pe PressOne -, o expertiză realizată de compania de securitate cibernetică Bitdefender arată faptul că proba scursă din dosar, dar și cele cinci fotografii personale au fost încărcate pe site-ul patrianoastra[.]com la data de 18 februarie, în interval de două minute, de la ora 10:14 la 10:15.  

O altă expertiză, realizată de departamentul Digital Forensic Investigations al fundației Qurium, din Suedia, a confirmat în mod independent concluzi Bitdefender și a adus dovezi suplimentare referitoare la antedatarea materialului de pe site-ul patrianoastra[.]com.

Faptul că proba scursă din Poliția Română a fost încărcată la două ore după ce am vorbit cu ministrul de Interne pe un site fantomă, care a reprodus în mod identic articolul publicat pe 17 februarie, ora 14:51, pe realitateadinmoldova[.]md, sugerează că Lucian Bode ar putea fi implicat în operațiunea de mușamalizare a scurgerii unei probe din Poliția Română. 

Încărcarea probei și a fotografiilor pe site-ul patrianoastra[.]com și antedatarea textului astfel încât să lase impresia că acesta a apărut înainte ca eu să furnizez proba poliției în mod oficial, iar mai apoi realizarea unei analize de către UCAI, exclusiv pe baza unor căutări pe Google și Bing, și decretarea faptului că niciun polițist nu a fost implicat în vreo acțiune de scurgere a unei probe pentru că aceasta fusese publicată anterior depunerii ei la poliție, sugerează o operațiune de mușamalizare cerută și coordonată la nivel înalt. 

Într-o plângere penală depusă pe numele lui Lucian Bode la Parchetul General am arătat că el este persoana care avea cel mai mare interes pentru mușamalizarea kompromatului, dar și cel care ar fi putut avea influență și puterea de a decide acțiunile ca atare. 

De altfel, nu numai succesiunea evenimentelor – bazată pe datele analizate de Bitdefender și Qurium – mi-a creat suspiciunea că Lucian Bode este implicat în operațiunea de mușamalizare a scurgerii unei probe din Poliție, ci și faptul că acesta nu a cerut realizarea unei anchete interne, deși ca ministru de Interne dispune de un Corp de Control care putea realiza o astfel de verificare. 

Lucian Bode avea o motivație mai mult decât întemeiată să gireze mușamalizarea: evitarea unui scandal public care ar fi putut avea consecințe politice pentru sine – inclusiv pierderea funcției de ministru de Interne, dacă s-ar fi dovedit că persoane din Poliția Română au complotat pentru scurgerea în presă a fotografiilor mele cu scopul de a fi discreditată, în condițiile în care, în ultimii ani, ca jurnalistă de investigație am dezvăluit impostura sistemică din Ministerul Afacerilor Interne.

În plus, discreditarea mea publică la numai o lună după ce am scris despre plagiatul premierului României, șeful pe linie politică a lui Lucian Bode, putea servi acțiunilor demarate de Nicolae Ciucă pentru a se apăra de acuzațiile de plagiat, inclusiv în instanța de judecată. 

Încărcarea capturii de ecran devenită probă într-un dosar penal și a fotografiilor mele pe site-ul patrianoastra[.]com și antedatarea materialului respectiv nu numai că a creat aparențe false cu privire la faptele petrecute în zilele de 17-18 februarie 2022, dar a și îngreunat cercetările într-o cauză penală și tragerea la răspundere a făptuitorilor. 

Luând în considerare toate aceste lucruri, pe 20 iulie 2022, am depus o plângere penală împotriva lui Lucian Bode, care cinci zile mai târziu mi-a fost respinsă de șefa secției de Urmărire Penală și Criminalistică din Parchetul General pe motiv că nu am descris faptele care ar fi fost comise de Bode și mijloacele de probă. 

În data de 28 iulie 2022, am retrimis plângerea penală la Parchetul General, care a fost înregistrată ca Dosarul nr. 2822/P/2022. 

Lista persoanelor din Ministerul de Interne și Academia de Poliție despre care am scris  în ultimii ani că au plagiat 

Lista celor care dețineau funcții de conducere în Ministerului de Interne, Poliția Română și Academia de Poliție în momentul în care am scris că au plagiat în tezele de doctorat sau în alte lucrări științifice: 

Dincolo de aceste persoane care dețineau funcții de conducere în structuri ale Ministerului de Interne, Poliției Române și Academiei de Poliție atunci când am dezvăluit că au plagiat, am mai scris despre alte persoane care au obținut prin fraudă titlul de doctor la Academia de Poliție – precum Robert Negoiță, primar al Sectorului 3 din București, Liviu Marian Pop, fost ministru al Educației sau Lucian Netejoru, inspector-șef al Inspecției Judiciare.  

În plus, în alte articole am arătat gravele probleme de la cele două școli doctorale ale Academiei de Poliție – cea de ordine publică și siguranță națională și cea de drept – care în final a dus la desființarea lor definitivă în vara anului 2021.