Chestorul Benone Matei a fost numit șef al Poliției Române în mai 2021 de ministrul de Interne Lucian Bode (dreapta). În stânga imaginii, secretarul de stat Bogdan Despescu. Plagiatul acestuia, dezvăluit în 2020 de PressOne, nu a fost nici până astăzi analizat de CNATDCU. FOTO: GEORGE CĂLIN / Inquam Photos
  • „Să știți că noi nu ne jucăm aici, doamna Șercan!”. Cu aceste cuvinte chestorul Benone Matei, șeful Poliției Române, mi-a prezentat la 21 februarie o presupusă analiză tehnică din care reieșea că o captură de ecran, devenită originea operațiunii de kompromat împotriva mea, a apărut înainte ca eu s-o predau Poliției pe un site înregistrat în Islanda, patrianoastra.com;
  • Dintr-o expertiză independentă pe care am solicitat-o companiei Bitdefender reiese că imaginile presupus publicate în zorii zilei de 17 februarie apar a fi încărcate sau reîncărcate pe acest site pe 18 februarie;
  • Operațiunea de încărcare a fotografiilor pe patrianoastra.com a avut loc la doar două ore după ce i-am comunicat ministrului Lucian Bode că proba pe care am depus-o la dosar cu o zi înainte a fost scursă de Poliție și publicată pe un site din Republica Moldova, „sursa zero” a campaniei de kompromat;
  • Site-ul din Republica Moldova, realitateadinmoldova.md, este deținut de fugarul Cristian Rizea, condamnat la 4 ani și 8 luni de închisoare, a cărui extrădare este tergiversată din 2019;
  • Ipoteza pe care șeful Poliției mi-a sugerat-o, că telefonul mi-ar fi fost spionat, este infirmată de trei expertize independente pe care le-am solicitat unor reputate instituții internaționale specializate în securitate cibernetică.

E luni, 21 februarie, ora 15:30. Întru în sediul Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) de pe strada Mihai Vodă, la nr. 6. Ofițerul de serviciu mă întreabă la cine vreau să merg și apoi îmi cere buletinul. Îmi trece datele într-un registru, apoi formează un număr pe telefonul fix. 

„Doamna Șercan pentru domnul inspector general”, spune bărbatul în receptor. „Haideți să mergem, vă așteaptă”, îmi transmite ofițerul după ce încheie scurta conversație telefonică. 

Urcăm repede scările îmbrăcate într-o mochetă groasă, de culoare roșie, apoi ne îndreptăm spre holul central de la etajul întâi. 

Drumul mi-e cunoscut pentru că vineri, pe 18 februarie, fusesem în această clădire, unde-l cunoscusem pe chestorului Benone Matei, șeful Poliției Române – o întâlnire pe care mi-o facilitase ministrul de Interne, Lucian Bode. 

Ușa de la cabinetul șefului Poliției Române este deschisă. 

Bărbatul din anticameră, îmbrăcat în civil, se ridică de la birou și îmi cere să las telefonul în caseta cu cheie fixată pe un perete. Scot telefonul din buzunar, însă chiar în acel moment apare șeful Poliției, care îmi spune că îl pot păstra și mă invită în biroul său.

Chestorul Benone Matei e îmbrăcat în uniformă de polițist și are o expresie  gravă. 

Mă așez la masa de ședință de lângă intrare, pe același scaun pe care am stat cu trei zile mai devreme. 

Îl întreb pe chestorul Matei care este rezultatul anchetei interne pe care vineri, 18 februarie, mi-a spus că o va cere pentru a afla circumstanțele în care o probă pe care o dădusem pe 17 februarie unei polițiste de la Secția de Investigații Criminale din Poliția București s-a scurs în mediul online în aceeași zi. 

Proba reprezenta o captură de ecran a unui mesaj primit de la un necunoscut, care certifica faptul că respectivul individ deținea cinci fotografii personale ale mele, realizate cu 20 de ani în urmă. După primirea acelui mesaj am descoperit, șocată, că cele cinci fotografii fuseseră încărcate pe mai multe site-uri cu conținut pentru adulți. 

În dimineața zilei de 18 februarie, după ce am găsit o alertă Google pe email, am făcut o nouă descoperire uluitoare: proba pe care o dădusem poliției și cele cinci fotografii personale ale mele fuseseră publicate cu o zi înainte, pe 17 februarie, la numai 40 de minute după ce am părăsit Secția de Investigații Criminale, pe site-ul realitateadinmoldova.md, înregistrat în Republica Moldova. 

Cum acea captură de ecran se afla doar în două locuri – în telefonul meu și cel al polițistei – am realizat instantaneu că singurul mod în care putea să ajungă în presă era ca cineva din Poliție să o fi scurs în mod intenționat. 

În ultimii ani mi-am făcut destul de mulți inamici în Ministerul de Interne și în Poliția Română după ce am scris despre plagiatele mai multor chestori sau ofițeri superiori, unii dintre ei aflați în prezent la conducerea sistemului de ordine publică și siguranță națională, dar și despre impostura generalizată și plagiatele scoase pe bandă rulantă de la Academia de Poliție, care au dus la închiderea definitivă a celor două școli doctorale în vara anului trecut. 

Din momentul în care am văzut captura de ecran pe site-ul din Moldova, mi-a fost clar că cineva din Poliție sau Ministerul de Interne a orchestrat o acțiune de kompromat împotriva mea. 

Am denunțat public operațiunea de kompromat în data de 4 aprilie, pe PressOne

***

Mă aflu în biroul șefului Poliției Române și aștept cu înfrigurare să aflu rezultatul anchetei interne.

Chestorul Benone Matei îmi spune, în schimb, că vrea să îmi arate rezultatul unei analize făcute de către „cei mai buni specialiști pe care îi are Poliția Română” în legătură cu modul în care captura de ecran a apărut pe internet. 

Îmi împinge în față o mapă albă, cu o siglă mare a Poliției Române pe ea. 

Deschid dosarul și încep să răsfoiesc câteva pagini pe care era imprimat un material care avea aparența unui articol de presă, în care apăreau fotografiile mele, dar și captura de ecran devenită probă într-un dosar penal în data de 17 februarie, la ora 10:29, atunci când i-am transmis-o unei polițiste de la Serviciul de Investigații Criminale. 

Materialul din fața mea e printat de pe site-ul patrianoastra.com

„Uitați-vă cu atenție la data și ora care apar pe metadate”, mă îndeamnă șeful Poliției Române. 

Data și ora asupra cărora îmi atrage atenția chestorul Benone Matei sunt colorate galben-lămâie atât pe material, cât și pe metadate. Marcajele indică 17 februarie 2022, ora 05:45. 

Îl întreb pe șeful Poliției Române dacă este vorba despre antemeridian sau postmeridian, iar acesta îmi spune că e vorba despre ora 05:45 dimineața.  

„Vreți să spuneți că proba și fotografiile au apărut prima dată pe site-ul Patria Noastră la ora 05:45, adică înainte ca eu să i le fi dat doamnei polițist?”, întreb nedumerită. 

„Așa indică analiza! Am folosit cei mai buni experți, echilibrați emoțional, am fost atenți la toate aspectele. Să știți că noi nu ne jucăm aici, doamna Șercan!”, spune apăsat chestorul Benone Matei. 

Analiza pe care o realizasem eu indica site-ul realitateadinmoldova.md ca fiind cel care a publicat prima dată proba și fotografiile mele, în data de 17 februarie 2022, la ora 14:51. 

Într-un interval de patru ore, acel material fusese citat, cu link, de alte 74 de site-uri, majoritatea înregistrate în România, însă niciunul dintre aceste zeci de site-uri nu cita sau nu făcea trimitere către patrianoastra.com

„Dacă acest material a apărut la ora 05:45, atunci înseamnă că cineva mi-a sustras captura de ecran din telefon? Insinuați că am fost spionată? Dacă am fost spionată, domnule Matei, este la fel de grav ca atunci când cineva din poliție ar fi scurs fotografia”

Chestorul Benone Matei, șeful Poliției Române, ridică din umerii masivi. 

„În condițiile astea, aștept ca Poliția Română să facă tot ce poate să descopere cine m-a spionat!”, îi spun chestorului Matei. 

În urmă cu trei zile, același chestor Matei mă asigurase că Poliția va face tot posibilul pentru a clarifica ce s-a întâmplat și cine este responsabil de scurgere. 

Astăzi, în fața propriei sale ipoteze – aceea că telefonul mi-a fost spionat – ridica din umeri.

Chestorul Matei mă conduce până la ieșirea din clădire, timp în care îmi spune că Poliția Română nu are tocmai cei mai buni specialiști în investigații cibernetice pentru că cei interesați să lucreze pentru stat sunt prea puțin motivați de salariile mici comparativ cu cele din privat. 

Plec confuză din sediul Poliției Române după circa 40 de minute. 

Afară, câteva raze de soare dau o senzație de primăvară timpurie. 

Scot telefonul din geantă și o sun pe Mona Dîrțu, editoarea mea. E ora 16:23. 

Primele indicii ale mușamalizării

Am rugat-o pe Mona Dîrțu, cu care lucrez din 2019, să relateze, din propria sa perspectivă, ce s-a întâmplat în după-amiaza zilei de 21 februarie, după ce am părăsit biroul șefului Poliției Române.

Mai jos, relatarea sa:

„Primul lucru pe care Emilia mi l-a spus, la ieșirea din sediul IGPR, a fost că șeful Poliției i-a arătat niște materiale din care reieșea că «sursa zero» a operațiunii de kompromat împotriva sa nu ar fi fost realitateadinmoldova.md, ci un alt site: patrianoastra.com

Acest ultim site, indicau paginile din analiza pe care o consultase, ar fi publicat în zorii zilei de 17 februarie, la ora 05:45, captura de ecran făcută de Emilia cu o seară înainte.

Deci cu aproape 5 ore înainte ca ea s-o trimită prin WhatsApp, la 10:29, polițistei care investiga alte mesaje de amenințare primite de Emilia și să devină oficial o probă. 

Am intrat, chiar în timpul conversației telefonice cu Emilia, pe patrianoastra.com

Prima mea constatare: la categoria GENERAL apăreau două materiale datate 17 februarie: unul cu «dezvăluirile explozive» despre Emilia Șercan (care includeau captura de ecran), și celălalt intitulat «Rusia a dat americanilor răspunsul în legătură cu garanțiile de securitate în Europa. Site-ul MAE rus a picat imediat după aceea». Anterior, de la începutul lui 2022, patrianoastra.com mai postase doar două materiale, ambele cu subiecte externe: unul la 7 februarie și unul la 3 ianuarie.

Primul meu gând: un site cu o productivitate de 1 material / lună publică, subit, două materiale într-o singură zi – ambele înainte de 06:00 dimineața. 

Deschid, chiar în timp ce vorbeam cu Emilia, materialul care anunța «dezvăluirile explozive». Data și ora afișate pe site: 17 februarie 2022, ora 05:45. Pagina avea un singur paragraf, care începea cu o minciună – «din pozele deținute și puse la dispoziție de către Emilia Șercan…» – după care urmau, una sub cealaltă, 5 fotografii personale care-i fuseseră furate, plus captura de ecran care, în acea dimineață, exista doar în propriul său telefon. 

Deschid, apoi, materialul despre Rusia. Data și ora afișate sub titlu: 17 februarie 2022, ora 05:35. În aparență, acest material fusese publicat cu doar 10 minute înaintea celui indicat de șeful Poliției drept «sursa zero». Încep să-l citesc. Îmi dau seama, chiar în timpul discuției, că materialul a fost antedatat.

Doar în intro-ul textului – pretins a fi publicat în zorii zilei de joi – erau menționate trei evenimente care încă nu se petrecuseră la acea oră.  

Îi spun Emiliei bănuiala mea: că ambele materiale datate 17 februarie de pe patrianoastra.com – cel cu captura sa de ecran și cel despre Rusia – sunt antedatate.  

O rog să-mi dea puțin timp să reconstitui cronologia evenimentelor externe și să caut dovezi privind orele la care au avut loc. Încheiem convorbirea telefonică începută la 16:23, conform log-ulului meu telefonic, după 15 minute și 56 de secunde. Convenim să o sun când am dovezile. 

Verificările nu-mi iau foarte mult timp. Utilizatorul «Patriot», numele sub care sunt postate majoritatea materialelor de pe patrianoastra.com, nu putea alege un subiect cu o cronologie mai ușor de reconstituit.

Ziua de joi, 17 februarie 2022, a fost una tensionată. Era cu exact o săptămână înainte de declanșarea invaziei din Ucraina și în acea zi s-au petrecut mai multe evenimente consemnate nu doar de zeci de jurnaliști străini, ci și anunțate de site-uri oficiale și conturi de social media ale unor instituții precum Ministerul de Externe al Federației Ruse ori Departamentul de Stat al SUA. 

Mai jos, în coloana din stânga, fragmente din materialul patrianoastra.com care fac referire la evenimente care s-au petrecut la 17 februarie 2022, dar după 05:35, presupusa oră a publicării. În coloana din dreapta, orele la care s-au produs în realitate evenimentele:

Toate aceste probe arată, fără putință de tăgadă, că materialul patrianoastra.com nu putea fi publicat decât după ce diplomatul american fusese expulzat, ministrul rus de Externe își susținuse conferința de presă, documentul amintit fusese publicat pe site-ul MAE al Rusiei. În niciun caz la 05:35 dimineața – și în niciun caz înainte de ora 17:00. 

O dovadă suplimentară: sub materialul de pe patrianoastra.com apare precizarea «Sursa: Digi24». Linkul duce către un articol Digi24.ro identic, până la ultima virgulă, cu cel postat pe patrianoastra.com. Data și ora afișate pe textul Digi24.ro: «17.02.2022 17:30»

Prin urmare, utilizatorul «Patriot» a copiat cuvânt cu cuvânt, inclusiv fotografiile, articolul pe care Digi24.ro l-a publicat în după-amiaza zilei de 17 februarie, la 17:30, și l-a postat pe patrianoastra.com, după care a modificat ora publicării în 05:35 dimineața. 

O sun pe Emilia. Îi spun ce am descoperit: că materialul despre Rusia este, cu certitudine, antedatat – și că avem 5-6 dovezi prin care putem proba asta.

Schimbarea datei și a orei de publicare a unui material pe o platformă WordPress, cum e cea folosită de patrianoastra.com, e o operațiune simplă, care însă presupune intenție. Trebuie să schimbi cifrele din câmpurile asociate datei inițiale a publicării și apoi să salvezi modificările.

Iată, de pildă, cum data materialului despre plagiatul premierului Nicolae Ciucă poate fi schimbată din 18 ianuarie 2022, ora 05:25 dimineața, în 17 februarie 2022, ora 05:45 dimineața:

Întrebarea-cheie: cu ce scop a antedatat utilizatorul «Patriot» un material despre Rusia, astfel încât să pară a fi publicat cu cel puțin 12 ore înainte? 

Singurul scenariu plauzibil: antedatarea materialului a fost făcută de utilizatorul «Patriot» cu scopul de a camufla o altă antedatare – cea a materialului despre Emilia.

Ne rămâneau, astfel, două ipoteze:

IPOTEZA 1. Dacă patrianoastra.com publicase într-adevăr captura de ecran în zorii zilei de 17 februarie, cum susținea șeful Poliției că ar certifica analiza tehnică făcută de «cei mai buni experți» ai Poliției, însemna că cineva a spionat telefonul Emiliei în intervalul de nouă ore scurs între seara de 16 februarie, ora 20:45, când ea a făcut screenshot-ul, și dimineața de 17 februarie, ora 05:45. 

  • Această ipoteză, convenabilă pentru Poliție, ar fi infirmat suspiciunea că acea captură de ecran, care a devenit probă într-un dosar penal în cursul zilei de 17 februarie, a fost scursă din interiorul Poliției și publicată, la doar 40 de minute după ce Emilia a părăsit sediul Serviciului de Investigații Criminale, de realitateadinmoldova.md
  • Ipoteza nu explica însă cum a fost posibil ca niciun alt site să nu facă trimitere, cu link, către patrianoastra.com, presupusa «sursă zero». Pentru context: site-ul pe care noi îl consideram «sursa zero», realitateadinmoldova.md, a publicat captura de ecran la 17 februarie, ora 14:51, și a fost citat, cu link inclus, de alte 74 de site-uri într-un interval de patru ore.

IPOTEZA 2. Dacă patrianoastra.com a publicat materialul după realitateadinmoldova.md și apoi l-a antedatat, însemna că șeful Poliției Române i-a prezentat Emiliei Șercan, pe post de analiză tehnică a modului în care s-au răspândit fotografiile pe internet, o fabricație. 

Fabricația prezenta, însă, un mare avantaj: îndepărta suspiciunea de scurgere a probei dintr-un dosar penal. Prin asta, îndepărta suspiciunea că autoritățile statului român sunt la originea unei operațiuni de kompromat împotriva unui jurnalist de investigație. 

Și, în plus, îi punea la adăpost atât pe angajatul Poliției care a scurs proba din dosar, cât și pe complicii acestuia care au pus-o în curculație pe internet. Potrivit Codului Penal, divulgarea unor informaţii secrete de serviciu sau nedestinate publicităţii se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

I-am scris Emiliei pe WhatsApp, concluzia la care am ajuns la doar o oră și 20 de minute după ce ea a părăsit sediul Poliției:

Era 17:37. Devenise tot mai clar, în acel moment, că operațiunea de kompromat fusese inițiată de cineva din interiorul Poliției Române, care a avut acces la captura de ecran, și că documentele pe care șeful Poliției i le prezentase Emiliei cu două ore înainte, drept «analiză tehnică», erau o fabricație”.

Al cui e site-ul patrianoastra.com?

Datele disponibile online pentru site-ul patrianoastra.com arată că acesta a fost înregistrat în Reykjavik, Islanda – țară care nu este membră UE -, în data de 3 aprilie 2020 și are licență de funcționare valabilă până pe 03 aprilie 2023. 

Ultimul update înregistrat pentru acest site figurează din data de 4 martie 2022. 

Datele despre persoana, firma sau organizația care deține acest site, dar și adresa de email înregistrată sunt protejate public prin serviciul online Withheld for Privacy, care înlocuiește datele reale de contact ale clienților săi cu informații generate automat de acest serviciu. 

Site-ul patrianoastra.com, care avea aparența unei platforme de știri, a publicat în total, în aproape trei ani, doar 47 de materiale. Pentru comparație, site-urile autentice de știri din România – precum Digi24, Libertatea.ro ori Hotnews.ro – publică peste 100 materiale/într-o singură zi. 

Ce indică o analiză a arhivei, realizată înainte de 10 martie 2022, dată la care site-ul a fost șters:

  • Toate materialele, cu excepția celui în care sunt incluse fotografiile care mi-au fost furate și captura de ecran din dosarul penal, sunt copiate ad litteram de pe site-uri legitime de presă, în principal Digi24.ro și Agerpres.ro. 
  • Toate materialele sunt semnate de utilizatorul „Patriot”. Pe site nu există, ca în cazul publicațiilor legitime, informații despre echipa redacțională ori date de contact. Apare însă, în meniul cu pictograme social media, și Google+, defuncta platformă de social media a Google, închisă în aprilie 2019 – cu exact un an înainte ca patrianoastra.com să publice primul material.
Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios
  • În total, site-ul patrianoastra.com a publicat 22 materiale în 2020, 13 materiale în 2021 și 12 materiale în 2022. 
  • Dintre cele 12 materiale din 2022, 10 apar ca fiind postate în intervalul 17-26 februarie, cel în care Poliția a susținut că acest site ar fi „sursa zero” a operațiunii de kompromat împotriva mea. 
  • Activitatea pe site a încetat complet la 27 februarie 2022. Între 27 februarie și 10 martie, data dezactivării, site-ul nu a mai publicat niciun material. 

Cine este Benone Matei

Chestorul Benone Matei se află la conducerea Poliției Române din mai 2021, fiind propus pentru preluarea funcției de ministrul Afacerilor Interne Lucian Bode. 

La scurt după numirea sa, Bode declara, citat de Agerpres, că Matei este printre cei mai buni polițiști români în activitate.

Chestorul de poliţie Benone Marian Matei are 24 de ani de carieră în poliţie, absolvent al Academiei de Poliţie ‘A. I. Cuza’, promoţia 1997, 15 ani experienţă managerială. 

Este unul dintre cei mai buni polițiști pe care îi are Poliţia Română astăzi, cu rezultate bune în activitate, un polițist dedicat, inteligent, bun organizator, foarte respectat în sistem și recunoscut drept un caracter integru. Acestea sunt lucrurile care, cred eu, l-au recomandat pe dl. chestor de poliție Benone Marian Matei să fie numit șeful IGPR cu rang de secretar de stat”. 

Înainte să ajungă șeful Poliției Române, Benone Matei a fost șeful Direcției de Operațiuni Speciale (DOS), structura Poliției Române care se ocupă de filaje și interceptări după ce Serviciul Român de Informații a fost decuplat, printr-o decizie a Curții Constituționale, de la activitățile de urmărire penală. 

Într-un portret realizat acum un an de site-ul Europa Liberă cu ajutorul unor surse din Poliție, Matei este descris ca fiind un bun profesionist, care a fost însă propulsat de la Bacău la București de o serie de relații avute cu persoane influente din justiție și serviciile secrete. 

A venit la București susținut de procurorul Codruț Olaru și de șeful Serviciului de Informații Externe, Gabriel Vlase. A fost adjunct la Crimă Organizată, apoi director plin. Ulterior, a fost mutat la DOS ca director”, potrivit unei surse citate de jurnalistul Virgil Burlă.

Expertizele independente

A doua zi după ce am avut primele indicii că cele două materialele de pe site-ul patrianoastra.com au fost antedatate pentru a mușamaliza scurgerea probei din Poliția Română, am cerut unor specialiști în securitate cibernetică cu reputație globală două expertize distincte: 

  • cea a telefonului meu, pentru a afla dacă am fost spionată;
  • ​​cea a materialului de pe patrianoastra.com, site indicat de șeful Poliției drept „sursa zero”, respectiv a materialului de pe realitateadinmoldova.md, site pe care eu îl consideram „sursa zero”. Ambele site-uri publicaseră proba din dosarul penal în care reclamam furtul fotografiilor și violarea vieții private.

Primul rezultat concret l-am primit în data de 3 martie 2022 de la compania Bitdefender, unul dintre liderii globali în materie de securitate cibernetică.

Specialiștii Bitdefender au analizat orele la care au fost încărcate în online imaginile din cele două materiale, adică acea captură de ecran – proba-cheie din dosarul penal – și cele cinci fotografii personale ale mele. 

Iar concluziile experților Bitdefender pe baza metadatelor asociate imaginilor arată că data la care sunt urcate pe patrianoastra.com este 18 februarie, ora 10:14, deși articolul este datat 17 februarie, ora 5:45.

Concluziile experților Bitdefender

Compania Bitdefender a elaborat o expertiză independentă pe care urmează să o depun, în mod oficial, ca probă la dosarul de anchetă înregistrat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București care vizează scurgerea de informații. 

Concluziile expertizei independente sunt următoarele: 

  • imaginile de pe ambele site-uri web au aceleași nume de fișiere sau aceleași nume de fișiere moștenite în cazul rezoluțiilor mai mici, ceea ce sugerează (1) fie o potențială conexiune între cele două site-uri; (2) fie faptul că au au fost obținute din aceeași sursă sau unul de la celălalt;
  • articolul de pe www.patrianoastra.com se presupune că ar fi fost publicat la 17-02-2022, ora 05:45 și actualizat la 17-02-2022, ora 05:48 – ora de publicare a unui material poate fi modificată manual;
  • articolul de pe www.realitateadinmoldova.md se presupune că ar fi fost publicat la 17-02-2022, ora 14:51 și actualizat la 17-02-2022, ora 15:53 – ora de publicare a unui material poate fi modificată manual;
  • toate imaginile de pe materialul din www.patrianoastra.com, potrivit câmpului „dată:modificare” (date:modify în limba engleză), au fost încărcate la data de 18-02-2022 între 10:14 și 10:15, ora serverului;
  • toate imaginile de pe materialul din www.realitateadinmoldova.md, potrivit câmpului „dată:modificare”, au fost încărcate la data de 17-02-2022, între 14:49 și 15:52, ora serverului;
  • se poate observa că în cazul www.realitateadinmoldova.md câmpul „dată:modificare” al imaginilor corespunde cu data publicării, în timp ce în cazul www.patrianoastra.com, data publicării materialului este anterioară cu 24 de ore față de data încărcării imaginilor pe site;
  • singurul articol de pe www.patrianoastra.com unde au fost descoperite diferențe de peste 24 de ore între ora publicării și ora de încărcare a imaginilor este cel în care au fost publicate captura de ecran și cele cinci fotografii furate;  
  • având în vedere că imaginile au aceleași hash-uri MD5 atât pe www.patrianoastra.com, cât și pe www.realitateadinmoldova.md, există două scenarii potențiale: (1) data publicării de pe www.patrianoastra.com a fost editată manual pentru a figura 17-02-2022 sau (2) imaginile de pe www.patrianoastra.com au fost reîncărcate pe data de 18-02-2022. 

În limbaj IT, MD5 (Message Digest Algorithm 5) este o funcție criptografică de tip hash unidirecțional și reprezintă o componentă în unele scheme de semnătură electronică. De asemenea, hash-urile MD5 ajută pentru a stabili integritatea fișierelor online. 

***

Traduse în cuvinte simple, concluziile specialiștilor de la Bitdefender spun câteva lucruri esențiale:

  • în cazul realitateadinmoldova.md, pe care eu îl consider „sursa zero”, imaginile au fost încărcate, conform orei serverului, pe 17 februarie, în intervalul 14:49 – 15:52, adică după ce eu am predat captura de ecran Poliției;
  • în cazul site-ului patrianoastra.com, pe care șeful Poliției mi l-a indicat drept „sursă zero”, imaginile au fost încărcate în realitate, conform orei serverului, pe 18 februarie, în intervalul 10:14 – 10:15 – și nu în ziua anterioară, la 05:45, oră de publicare afișată pe site.
  • reîncărcarea imaginilor pe site-ul patrianoastra.com pe data de 18 februarie, în intervalul 10:14 – 10:15, după ce s-ar presupune că ele au fost încărcate prima dată pe 17 februarie, este nu numai improbabilă, dar și lipsită de orice logică.  
Toate fotografiile analizate de pe www.patrianoastra.com apar ca fiind încărcate la 18 februarie 2022, potrivit expertizei Bitdefender

Neconcordanța, în cazul patrianoastra.com poate avea două explicații, spun experții Bitdefender: fie data și ora de publicare, afișate pe site, au fost modificate manual pentru data de 17 februarie, fie fotografiile au fost încărcate pe 18 februarie.

Indiferent care scenariu e cel corect, concluzia este aceeași: captura de ecran care apare pe patrianoastra.com – proba din dosarul penal – a fost în mod cert încărcată pe site la 24 de ore după ce am trimis-o, prin WhatsApp, subcomisarei de poliție. 

Expertiza Bitdefender arată, implicit, că patrianoastra.com nu este „sursa zero” a operațiunii de compromat, așa cum mi-a indicat șeful Poliției Române.

Ce s-a întâmplat pe 18 februarie?

Diferența dintre data de publicare a materialului de pe site-ul patrianoastra.com și data de încărcare a imaginilor poate fi explicată printr-o serie de evenimente care s-au întâmplat în dimineața zilei de 18 februarie 2022.  

Vineri, 18 februarie 2022, ora 07:15. Găsesc pe email o alertă Google care mă avertizează că numele meu apare în patru materiale online. 

E primul semn că, la nici 24 de ore după ce am depus la Poliție o plângere în care reclamam furtul unor fotografii personale, plângerea mea devenise punctul de plecare al unei operațiuni de kompromat.

Toate cele patru materiale din alerta Google conțineau un link către un site înregistrat în Republica Moldova, unde era publicată captura de ecran pe care i-o dădusem cu o zi înainte subcomisarei de la Secția de Investigații Criminale a Poliției București, dar și cele cinci fotografii care îmi fuseseră furate. 

Site-ul este realitateadinmoldova.md, deținut în prezent de fostul deputat PSD Cristian Rizea, condamnat definitiv în martie 2019 la 4 ani și 8 luni de închisoare și fugit înainte de pronunțarea sentinței în Republica Moldova. 

Captura de ecran publicată pe site-ul fugarului Rizea la 40 de minute după ce am părăsit sediul Poliției este, indubitabil, cea făcut de mine în seara de 16 februarie, deoarece include atât ora la care am realizat-o, cât și datele de rețea ale telefonului meu personal. 

Imediat ce constat acest lucru, decid să îl sun pe ministrul de Interne, Lucian Bode – al cărui număr de telefon îl am pentru că am discutat cu acesta, de mai multe ori, despre situația de la Academia de Poliție – pentru a-l informa despre scurgerea probei din dosar. 

Este ora 07:30. Ministrul Bode nu îmi răspunde, dar mă sună înapoi câteva minute după ora 08:00. Într-o discuție de circa 20 de minute, îi informez că o probă dintr-un dosar penal înregistrat la poliție, structură aflată în subordinea sa, a fost scursă în presă cu scopul de a fi compromisă. 

Ministrul Bode mă asigură că Poliția Română va efectua o anchetă internă și îmi promite că mă va suna câteva ore mai târziu pentru că se află în drum spre bilanțul Departamentului pentru Situații de Urgență. 

Este ora 10:14. La doar două ore după discuția cu ministrul de Interne Lucian Bode, site-ul www.patriainoastra.com încărca rapid – vineri, 18 februarie, de la 10:14 la 10:15 – captura de ecran făcută de mine, cele cinci fotografii care mi-au fost furate, dar și alte două fotografii ale mele, luate de pe internet, astfel încât acest material să pară diferit de cel de pe realitateadinmoldova.md. Expertiza Bitefender avea să confirme, însă, că imaginile „au aceleași hash-uri MD5 atât pe www.patrianoastra.com, cât și pe www.realitateadinmoldova.md”. 

Luni, 21 februarie, șeful Poliției Române îmi prezenta www.patriainoastra.com drept site-ul care, potrivit experților săi, a publicat captura de ecran înainte ca eu s-o predau Poliției. 

Când a fost șters site-ul patrianoastra.com

Site-ul patrianoastra.com a fost șters cu totul și nu a mai putut fi accesat începând cu data de 10 martie 2022. 

Cum se face că site-ul care, teoretic, exonerează Poliția Română de orice culpă a fost șters? 

Cum se face că a fost „rasă” cu totul de pe Internet presupusa „sursă zero” a operațiunii de kompromat – site-ul care putea susține teza șefului Poliției Române, cea potrivit căreia captura de ecran a apărut pe internet cu 4 ore și 45 de minute înainte ca eu să o dau unei polițiste? 

Explicația este dată de succesiunea unor evenimente care se petrec la începutul lunii martie. 

După trei săptămâni în care, zi după zi, am constatat cum instituțiile statului recurg la un întreg ansamblu de tactici pentru a tergiversa ancheta în care am reclamat scurgerea unei probe dintr-un dosar penal, dar și încercarea șefului Poliției Române de a mă induce în eroare, am trimis o scrisoare către cinci oficiali ai statului: președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă, ministrul Afacerilor Interne Lucian Bode, procurorul general al României Gabriela Scutea și șeful Poliției Române Benone Matei. 

În respectiva scrisoare prezentam datele care, la acel moment, mă determinau să consider că „sursa zero” pe care mi-o prezentase Poliția Română, adică materialul publicat pe site-ul patrianoastra.com, este antedatat. 

La 10 martie, a doua zi după ce am trimis această scrisoare, am constatat că site-ul a fost șters în integralitatea lui. 

Cel mai plauzibil scenariu este că deținătorii site-ului și cei implicați în operațiunea de mușamalizare, după ce au aflat – din scrisoarea deschisă – că am descoperit măsluirea datei de apariție a materialului au dorit să înlăture orice informație analizabilă de pe site-ul patrianoastra.com, care ar fi putut oferi date și mai clare despre antedatare. 

Al cui este realitateadinmoldova.md 

Proprietarul asumat în acest moment al site-ului realitateadinmoldova.md este fostul deputat PSD Cristian Rizea, condamnat definitiv în martie 2019 la 4 ani și 8 luni de închisoare și fugit înainte de pronunțarea sentinței în Republica Moldova. 

În prezent, cererea formulată de statul român din 2019 pentru extrădarea condamnatului Rizea nu a fost încă pusă în aplicare. 

Cristian Rizea în martie 2016, imediat după ce Comisia Juridică a Camerei Deputaților a discutat cererea DNA privind încuviințarea reținerii și arestării preventive. FOTO: GEORGE CĂLIN / Inquam Photos

Rizea și-a schimbat numele pe cale legală în Republica Moldova, astfel că acum apare în toate actele oficiale ca fiind Cristian Mihai. 

O verificare făcută în data de 18 februarie arăta însă că site-ul realitateadinmoldova.md era atunci deținut de firma Realitatea-PHG SRL. 

Această companie îi are ca asociați cu participații egale, de câte 50%, pe Cristian Rizea și pe Iulian Ditcov, care a fost și el condamnat definitiv în 2014 la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare în dosarul „Poșta Română”, în care a fost condamnat și Maricel Păcuraru, tatăl Alexandrei Păcuraru, patroana din acte a televiziunii Realitatea Plus. 

De altfel, 59 dintre cele 74 de site-uri care au preluat pozele și au pus link către site-ul lui Rizea la 17 februarie, într-un interval de patru ore, aparțin Realitatea Media SA, companie care face parte din grupul media care deține și televiziunea Realitatea Plus. 

Administratorul firmei Realitatea-PHG SRL, menționat în acte la începutul lunii aprilie, era Vladimir Dachi, președintele Partidului Politic NOI. 

Rizea, care a fost deputat PSD în Parlamentul României, a candidat anul trecut la alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova din partea Partidului Politic NOI, fără succes însă. 

Luna trecută am depus o plângere penală pentru violarea vieții private și în Republica Moldova, care vizează publicarea fotografiilor mele personale și ale capturii de ecran pe site-ul realitateadinmoldova.md

După acest moment, proprietarul site-ului realitateadinmoldova.md se schimbă, iar Cristian Rizea devine unic deținător al său, iar relația lui cu administratorul firmei Realitatea-PHG SRL, Vladimir Dachi, se strică. 

Mihai Cristian este noul nume al Cristian Rizea, condamnat pentru corupție, în prezent fugar în Republica Moldova

La începutul acestei luni, Dachi l-a acuzat pe Rizea că l-a deposedat de sume importante de bani, iar Rizea l-a acuzat pe Dachi, la rândul său, că l-a amenințat cu moartea. 

Trei expertize care infirmă teza spionajului

Deși dovezile descoperite rapid – la câteva ore după întâlnirea cu șeful Poliției Române – indicau antedatarea site-ului patrianoastra.com, am vrut să am și o expertiză independentă a telefonul meu mobil astfel încât să fie analizată și posibilitatea spionării telefonul meu.  

Cu ajutorul mai multor jurnaliști români și străini, dar și a unor activiști pentru drepturile omului, am intrat în contact cu două instituții internaționale specializate în descoperirea breșelor de securitate informatică, inclusiv a indiciilor de spionaj și hacking

  • Amnesty Tech, o divizie Amnesty International specializată în investigarea atacurilor digitale împotriva reprezentanților societății civile și a presei; 
  • Citizen Lab, laborator specializat în cyber security și drepturile omului de pe lângă Universitatea din Toronto (Canada). 

Potrivit experților celor două instituții, care mi-au analizat datele telefonului în integralitate, nu a fost descoperită nicio dovadă de spyware sau hacking, care ar putea explica faptul că acea captură de ecran mi-ar fi fost sustrasă din dispozitivul electronic în noaptea de 16 spre 17 februarie.

De asemenea, o a treia analiză, a log-urilor telefonului a fost realizată de compania Bitdefender.

Log-ul unui telefon reprezintă o metadată colectată de pe un telefon mobil cu scopul supravegherii sau spionajului. 

Potrivit publicației The Week, metadatele pot include durata apelurilor, numerele de telefon ale părților implicate într-o convorbire, informații de identificare ale telefonului, locația GPS, proximitatea apelului etc.

Nici specialiștii Bitdefender nu au găsit, la data analizei, artefacte care să evidențieze o compromitere a telefonului meu mobil. 

Scurtă cronologie a cazului

19 ianuarie 2022. Am primit un mesaj de amenințare ca urmare a anchetei publicate cu o zi înainte, în care demonstram că premierul Nicolae Ciucă (PNL) a plagiat în teza de doctorat. 

20 ianuarie 2022. Am depus plângere penală referitoare la amenințarea primită la Serviciul de Investigații Criminale (SIC) din cadrul Poliției Municipiului București. 

2 februarie 2022. Am primit o nouă amenințare, pentru care am depus o a doua plângere penală.

16 februarie 2022. Am găsit un mesaj pe Facebook, de la o persoană necunoscută, prin care îmi erau transmise un număr de cinci fotografii personale, realizate în urmă cu aproximativ 20 de ani de logodnicul meu de la acel moment, în apartamentul în care locuiam împreună.  Am descoperit că acele fotografii erau încărcate pe mai multe site-uri cu conținut pentru adulți.

La ora 20:45, în data de 16 februarie, am făcut o captură de ecran a respectivului mesaj pentru a avea dovada că un străin mi-a trimis acele fotografii. 

17 februarie 2022. Am discutat telefonic cu subcomisara de poliție care se ocupa deja de cele două plângeri anterioare pentru a o întreba dacă furtul unor fotografii private și încărcarea lor pe site-uri pentru adulți ține de competența SIC. 

La ora 10:29 i-am transmis subcomisarei pe WhatsApp captura de ecran realizată de mine cu o seară înainte, la ora 20:45, în care apărea și numele persoanei, dar și mesajele și pozele primite de la aceasta.  

18 februarie 2022. Descopăr la ora 07:15 minute printr-o alertă Google că site-ul realitateadinmoldova.md, înregistrat în Republica Moldova, făcea publică atât proba pe care cu o zi înainte i-o dădusem subcomisarei de la SIC, cât și cele cinci fotografii care îmi fuseseră furate. 

19 februarie 2022. Depun o nouă plângere penală împotriva a 64 de site-uri care publică una dintre fotografiile furate, dar și texte ce includ link-uri către site-ul realitateadinmoldova.md

21 februarie 2022. Chestorul Benone Matei, șeful Poliției Române, îmi prezintă o analiză făcută de specialiștii din Poliția Română care indică faptul că nu site-ul realitateadinmoldova.md a publicat prima dată proba din dosarul penal, ci site-ul patrianoastra.com

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.