Rețeaua citărilor fictive. Un universitar ieșean și-a crescut reputația academică plantându-și fraudulos lucrările în bibliografiile a circa 200 de articole științifice

Emilia Şercan

Corupție

03/03/2025

Timp de cinci ani, conferențiarul universitar Dan Lupu, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași, a pus la cale una dintre cele mai mari fraude din mediul universitar românesc.

Acesta a introdus 280 de citări fictive ale unor lucrări proprii sau semnate în co-autorat, în aproape 200 de articole științifice, semnate de universitari din 22 țări, fără știrea acestora. 

Operațiunea clandestină s-a derulat între 2020 și 2024, și s-a petrecut în bucătăria revistei academice Journal of Public Administration, Finance and Law (JOPAFL), unde Lupu avea rolul de editor administrativ.

Aproape întreaga echipă administrativă a jurnalului este formată din angajați ai Facultății de Economie şi Administrarea Afacerilor (FEAA), unde Lupu este conferențiar titular și predă managementul financiar al instituțiilor publice și dreptul afacerilor. 

În perioada în care s-a desfășurat frauda, JOPAFL era condus de profesoara Mihaela Onofrei (redactor-șef) și de fostul rector al UAIC, profesorul Tudorel Toader (editor-șef). Prorector al UAIC în mandatul de rector al lui Toader, Onofrei a condus de facto universitatea între 2017 și 2019, cât timp acesta a fost ministru al Justiției.

Printre coautorii cu care Dan Lupu a semnat articole pe care le-a citat fraudulos se numără inclusiv Mihaela Onofrei, dar și actualul rector al UAIC, profesorul Liviu George Maha, sau secretarul de stat pentru învățământ superior din Ministerul Educației, Gigel Paraschiv. 

Mai mult, după ce un autor nigerian a descoperit că două lucrări ale lui Lupu au fost introduse în mod ilicit în bibliografia unui articol al său, publicat în JOPAFL la finalul anului 2024, Lupu a încercat să mușamalizeze frauda și să șteargă urmele din mediul online. 

30 de autori – nigerieni, sud-africani, americani, români sau moldoveni – pe care i-am contactat în ultimele săptămâni, au declarat pentru PressOne că nu au știut că în articolele lor, apărute în JOPAFL, au fost introduse referințe bibliografice pe care nu le-au autorizat. 

Confruntat cu dimensiunea fraudei, Dan Lupu o recunoaște, dar pretinde că nu i-a adus niciun beneficiul. „Am făcut-o din orgoliu” și „din prostie”, afirmă conferențiarul de la UAIC. 

Cu doar câteva săptămâni înainte ca frauda să fie semnalată de autorul nigerian, Dan Lupu a fost votat membru al Comisiei de etică a UAIC. După descoperirea fraudei, rectorul UAIC, a precizat, într-un punct de vedere transmis PressOne, că a sesizat Comisia de etică universitară „pentru analiza în detaliu a situației identificate”. 

Mecanismul fraudei

Potrivit propriului CV, Dan Lupu a fost editor administrativ al revistei științifice JOPAFL încă din 2012, pe vremea când era doar colaborator la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor (FEAA) - UAIC. 

La acel moment, Lupu era avocat legitimat în Baroul Vaslui, fiind și absolvent de Drept. Anterior obținerii diplomei de licență în Drept, Lupu a absolvit FEAA, facultatea unde astăzi este angajat. A devenit asistent universitar în 2015, lector în 2018, iar din 2022 este conferențiar universitar. 

Ca editor administrativ al JOPAFL, Lupu se ocupa de formatarea articolelor înainte de publicare, potrivit propriilor declarații, procedură despre care spune că dura o săptămână pentru fiecare număr de revistă. 

Dan Lupu avea, practic, acces privilegiat la conținutul tuturor lucrărilor înainte de publicare, având posibilitatea să modifice bibliografiile fără ca autorii sau altcineva să știe lucrul ăsta.  

JOPAFL este o revistă indexată în baze de date internaționale (BDI) - de tipul Google Scholar, EBSCO, ProQuest sau CEEOL -, dar nu este clasificată ISI (Web of Science), ceea ce înseamnă că nu are factor de impact (un indicator academic internațional), și nu trece printr-un proces riguros de selecție a articolelor.

În 2020, în primul an al pandemiei, Lupu a inserat în trei articole – scrise de două doctorande de la FEAA și de un autor polonez – trei citări ale unei lucrări pe care o semnase împreună cu fostul prorector Mihaela Onofrei, redactor-șef al jurnalului, și Dumitru-Nicușor Cărăușu, colaborator al facultății. E vorba despre numărul 17/2020 al JOPAFL. 

Acesta a fost începutul operațiunii clandestine, care s-a întins pe cinci ani. 

Mecanismul fraudei era unul simplu și destul de greu sesizabil: Lupu strecura în lista de referințe, cunoscută și sub denumirea de bibliografie, lucrările de-ale sale – semnate singur sau împreună cu alți autori. 

Citările frauduloase au fost indexate automat de Google Scholar, contribuind la creșterea indicelui Hirsch al lui Dan Lupu, care, în prezent, a urcat la 19, un indice foarte mare. Hirsch-ul măsoară impactul unui cercetător pe baza numărului de citări primite pentru lucrările sale.

În numărul următor al jurnalului – 18/2020 – Lupu a crescut la 8 numărul citărilor strecurate în bibliografiile altor autori. De la număr la număr, acesta a prins curaj și a crescut progresiv numărul citărilor fictive, ajungând la un vârf de 41 de mențiuni frauduloase strecurate într-un singur număr din 2023. 

În cele 15 numere JOPAFL publicate în ultimii cinci ani, Lupu a introdus clandestin un total de 280 de citări către articole semnate ca autor individual sau în co-autorat. 

Universitarul și-a crescut în mod fraudulos citările indexate de Google Scholar pentru 32 de articole, semnate singur sau împreună cu alți 22 de coautori. 

Cei mai mulți dintre cei 22 de coautori ai lui Lupu sunt colegi de-ai săi din cadrul FEAA, printre aceștia fiind Liviu George Maha, actualul rector al UAIC. 

Trei articole semnate și de rectorul Maha au fost citate clandestin de 46 de ori. De altfel, două dintre aceste articole se află în top 5 citări pe Google Scholar pentru Liviu Maha, unul pe locul 2, cu un total de 50 de citări, celălalt pe locul 4, cu un total de 38 de citări. 

Maha, care este profesor, are un indice Hirsch 14 și 683 de citări, în timp ce Lupu, care este conferențiar, a ajuns la un Hirsch 19 și 1.227 de citări, aproape un sfert dintre acestea fiind rezultatul direct al inserărilor frauduloase.   

Impactul fraudei 

Majoritatea autorilor de care a profitat conferențiarul Dan Lupu provin din țări unde există un control mai lax asupra calității publicațiilor academice. 

Cei mai mulți sunt autori din țări africane, precum Nigeria, Africa de Sud, Gambia, Namibia, Etiopia, Algeria, sau din state asiatice, precum Indonezia sau Bangladesh. O parte importantă este, de asemenea, reprezentată de autori din România, în special doctoranzi de la FEAA – UAIC. 

În ultimele două săptămâni am luat legătura cu cel puțin jumătate din autorii celor 184 de articole afectate de frauda lui Dan Lupu. 

Din cei circa 100 de autori contactați, 30 au răspuns prompt solicitării PressOne de a oferi un punct de vedere. 

Toți au negat că ar fi fost informați despre citările introduse fraudulos în articolele lor, iar unii au furnizat manuscrisele originale pentru a demonstra acest lucru. 

Dintre cei 30 de autori, șase ne-au pus la dispoziție variantele inițiale ale articolelor lor, care demonstrează fără dubiu că lucrările lui Dan Lupu nu figurau în bibliografia inițială.

Alți autori au furnizat documente suplimentare care confirmă frauda, inclusiv Declarația privind respectarea drepturilor de autor și a eticii academice, depusă la JOPAFL în momentul transmiterii articolelor. Unii ne-au trimis și capturi de ecran ale corespondenței lor cu revista, doar ca să demonstreze că nu au fost niciodată informați despre modificări.

Dintre cei 30 de autori cu care am corespondat, nouă au cerut ca declarațiile lor să fie protejate de anonimat.  

„Nu am fost conștienți sau preinformați de echipa editorială cu privire la includerea autorului menționat în articolul nostru”, au declarat, într-un mesaj comun pentru PressOne, Paulina Eleojo Apeh și Joseph Ayi Otu, ambii autori nigerieni, profesori la Universitatea din Abuja.

Victor Ushahemba Ijirshar, tot din Nigeria, a publicat nu mai puțin de șapte articole în JOPAFL, împreună cu diferiți coautori. În toate cele șapte articole au fost strecurate, în lista finală de referințe, de la una până la trei mențiuni ale unor articole semnate de Lupu. „Nu am autorizat și nici nu am fost consultat cu privire la nicio modificare a referințelor manuscrisului nostru”, a transmis Ijirshar prin email. 

Un alt autor, Baneng Naape, din Africa de Sud, susține că articolul semnat de el și Bekithemba Qeqe, apărut în 2022 în JOPAFL, a fost publicat „fără acordul nostru”. 

Naape spune că articolul în cauză - How Does Financial Market Stress Respond To Shocks In Global Economic Activity And Exchange Rate Stability? A Structural Var Approach – fusese publicat în 2022 de jurnalul Eurasian Journal of Social Sciences. „Ne-am dat seama abia după două luni”, afirmă acesta, precizând că a încercat să contacteze conducerea JOPAFL, dar „fără succes”.

„Nu am primit nicio comunicare din partea echipei editoriale cu privire la modificarea listei de referințe din lucrarea noastră”, spune un alt autor nigerian, care a dorit să rămână anonim. 

Majoritatea autorilor au aflat despre fraudă abia după ce au fost contactați de PressOne și și-au verificat articolele publicate.

Soliu Adegboyega este, de asemenea, nigerian. El e unul dintre cei care ne-au pus la dispoziție manuscrisul original. Acesta afirmă că nu a observat includerea articolului „în lucrarea noastră” și mai spune că după ce i-a fost solicitat punctul de vedere, a contactat editorul JOPAFL, însă „în zadar”. 

Monde Ephraim Faku este din Africa de Sud și spune, de asemenea, că a verificat articolul abia după ce a fost sesizat prin emailul PressOne. „Nu am avut cunoștință de nicio referință suplimentară în articolul nostru”, a precizat acesta, adăugând că „am observat aceste modificări doar după ce mi le-ați adus la cunoștință”. 

Mușamalizarea 

Journal of Public Administration, Finance and Law (JOPAFL) este prezentată pe site-ul propriu ca o revistă care „prezintă o abordare interdisciplinară în administrația publică, finanțe și drept, pe diferite linii de analiză, urmând filosofia revistelor interdisciplinare internaționale”.

Întreaga structură de coordonare a revistei este formată din angajați ai FEAA – UAIC, cu o singură excepție notabilă: Tudorel Toader, fost ministru al justiției, fost judecător al Curții Constituționale și fost rector al UAIC, care provine de la Facultatea de Drept. 

Toader a figurat pe site-ul JOPAFL ca editor-șef începând cu numărul 5 al revistei, din 2014, și până zilele trecute. Numele lui a dispărut brusc de pe site luni, 25 februarie, la scurt timp după ce unul dintre autorii străini a semnalat frauda printr-un email, trimis jurnalului. 

„Eu, personal, nu m-am ocupat de această revistă sub nicio formă, nici de consiliere, nici de a face ceva concret și nici nu există vreun accept scris, vreo formalizare a acestei poziții ale mele în boardul revistei”, a declarat fostul rector Tudorel Toader. 

Acesta a mai precizat că nu a fost anunțat despre situația de la revistă, despre care spuse că a aflat cu ocazia discuției cu PressOne, și că nimeni nu i-a comunicat că numele său urmează să fie șters de pe site. 

Odată cu numele lui Toader, de pe site-ul jurnalului a dispărut și numele Mihaelei Onofrei, care deținea poziția de redactor-șef încă de la primul număr, din 2012. Aceasta a fost prorector al UAIC în mandatele de rector ale lui Tudorel Toader (2016 - 2024) și i-a ținut acestuia locul la conducerea universității cât a fost ministru al Justiției. 

Mihaela Onofrei nu a răspuns la apelurile telefonice și nici la mesajul prin care i-am cerut un punct de vedere, luând în considerare calitatea sa de redactor-șef al revistei. 

Surse din cadrul UAIC susțin că aceasta și-a dat demisia din poziția de coordonare a revistei după ce dimensiunea fraudei a ieșit la iveală. 

La două săptămâni după ce am început documentarea subiectului, când încă prelucram sutele de date din cele 15 numere ale jurnalului în care am descoperit citări adăugate fraudulos, pe site-ul JOPAFL au început să apară modificări, urmele fraudei comise de Lupu fiind îndepărtate rând pe rând. 

Pe data de 17 februarie, toate numerele din anii 2023 și 2024 au dispărut subit de pe site. Tot atunci, numele lui Dan Lupu a fost șters din secțiunea Editorial Board, unde era menționat ca editor administrativ. 

Trei zile mai târziu, pe 20 februarie, de pe site-ul jurnalului au dispărut și celelalte numere în care se aflau dovezile fraudei comise de Dan Lupu, din anii 2020, 2021 și 2022. 

Tot atunci, de pe site a fost îndepărtat numele lui Tudorel Toader, din poziția de editor-șef, dar și cel al Mihaelei Onofrei, redactor-șef. 

Luni, 24 februarie, toate numerele jurnalului șterse în ultima săptămână au fost urcate la loc. Din ele fuseseră radiate urmele celor 280 de citări frauduloase din articolele semnate de Dan Lupu singur sau alături de alți 22 de autori. 

Ce măsuri a luat universitatea 

Lupu a operat mușamalizarea fără a-l informa pe rectorul UAIC, Liviu Maha, care, dincolo de funcția de conducere, este și coautor al lui Lupu pentru trei articole citate fraudulos de 46 de ori. 

Rectorul Maha a declarat într-o discuție cu PressOne că a aflat despre fraudă abia când i-am cerut un punct de vedere. 

Aceasta s-a declarat consternat că numele său a fost atras în această poveste și a precizat că la el nu a ajuns nicio sesizare a vreunui autor afectat de fraudă, nici pe adresa rectoratului și nici pe adresa sa instituțională de email. 

Liviu Maha a cerut un răgaz pentru a se informa despre situație și pentru a transmite un punct de vedere instituțional. 

Într-o declarație scrisă, transmisă PressOne, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a confirmat existența unor practici academice frauduloase, „neloiale și străine de etică și deontologia universitară”, în cadrul revistei Journal of Public Administration, Finance and Law. 

De asemenea, universitatea recunoaște că Dan Lupu, editorul administrativ al revistei, a alterat conținutul unor articole, inserând referințe către propriile lucrări fără acordul autorilor și susține că dispus aducerea articolelor la „forma finală transmisă de autori”, dar și reluarea procesului de indexare a articolelor în bazele de date. 

UAIC a dispus, de asemenea, sesizarea Comisiei de etică „pentru analiza în detaliu a situației identificate”.

Articole publicate fără evaluare academică 

Declarațiile mai multor autori cu care am corespondat pe acest subiect scot la iveală o altă problemă majoră de la JOPAFL: jurnalul nu avea un sistem real de revizuire a lucrărilor primite. 

Articolele publicate nu treceau printr-un proces de peer-review, adică evaluarea colegială, prin care specialiștii în domeniu analizează și avizează un  articol înainte de publicare.  În mod normal, acest proces colectiv de revizuire poate duce la acceptarea lucrării, la respingerea ei sau la solicitarea unor modificări, fie minore, fie structurale. 

Unul dintre autorii care au dorit păstrarea anonimatului spune că articolul său a fost publicat fără nicio revizuire. „După trimiterea lucrării, mă așteptam la un proces de revizuire. Totuși, nu a existat niciunul și, brusc, lucrarea a fost publicată așa cum era, singura modificare fiind a listei de referințe”.

Nigerianul Soliu Adegboyega ne-a pus la dispoziție lucrarea sa originală, trimisă jurnalului, iar în răspunsul către PressOne a atras atenția tocmai asupra faptului că textul său nu a suferit nicio modificare. 

Monde Ephraim Faku, din Africa de Sud, spune că un proces de revizuire „de încredere” ar fi asigurat o reflectare „corectă” a articolului său. Lucrul acesta nu s-a întâmplat, după cum atrage atenția și Victor Ushahemba Ijirshar, din Nigeria, care afirmă că nu a fost contactat pentru vreo modificare a textului. 

Această deficiență gravă depistată la JOPAFL va intra în analiza conducerii UAIC, susține rectorul Liviu Maha. Acesta a declarat că intenționează să solicite un audit al tuturor revistelor editate de universitate în încercarea de a ridica standardele, dar și de a recâștiga încrederea comunității academice. 

Dan Lupu: „Mi-am dat demisia din Comisia de etică după mesajul de la dumneavoastră”

În luna ianuarie 2025, Dan Lupu a fost votat membru în Comisia de etică de către Senatul universitar al UAIC. 

Prezența lui în acest organism a fost considerată potrivită, susțin surse din universitate, datorită pregătirii sale juridice. 

Pentru că nu a răspuns la telefon, în cursul zilei de luni, 24 februarie, i-am transmis lui Dan Lupu un mesaj scris, în care i-am descris pe scurt situația pentru care îi solicitam un punct de vedere oficial. 

A revenit el cu un telefon, după aproape o oră. 

„Mi-am dat demisia din Comisia de etică după mesajul de la dumneavoastră”, a fost primul lucru pe care a ținut să îl precizeze.

„Îmi asum treaba asta, mi-am dat seama că probabil o să urmeze un articol și am zis că, totuși, nu-i corect față de colegii mei. Oricum, mie îmi pare rău și îmi cer și scuze pentru toată situația creată”, a mai declarat universitarul ieșean. 

Dan Lupu spune că se așteaptă să fie cercetat de foștii colegi din Comisia de etică, din care a demisionat la doar o lună după ce a primit calitatea de membru, prin votul senatului UAIC.

Emilia Șercan: Considerați că ce ați făcut este o încălcare practicilor care țin de etica și integritatea academică? 

Dan Lupu: Da, într-adevăr, este. Și îmi pare rău de treaba asta. 

E.Ș.: V-ați anunțat colegii despre ce ați făcut? 

D.L.: Dar asta am făcut-o singur. 

E.Ș.: Dar le va apărea numele [în articolul PressOne]. 

D.L.: Asta într-adevăr. Și ar fi nedrept față de ei. Dacă am făcut eu o prostie, eu să fiu răspunzător. Ei s-au trezit acolo fără vreo vină. 

E.Ș.: Și cum credeți că ar trebui să fiți răspunzător de chestiunea asta? 

D.L.: Păi mi-am dat demisia din absolut toate părțile.

E.Ș.: Și credeți că asta rezolvă greșeala pe care ați făcut-o?

D.L.: Doamnă, la revista nu mai sunt, gândiți-vă că este munca mea de 12 ani, eu am fost acolo de la început. Mi-am dat demisia de la Comisia de etică și probabil o să accept măsurile care vor fi luate de universitate. 

E.Ș.: Vă așteptați să fie pus cazul în discuția Comisiei de etică?

D.L.: Normal. 

***

Dan Lupu spune că și-a dat demisia și din poziția de editor administrativ al JOPAFL, dar și că „am modificat absolut toate articolele care cuprindeau citările mele și le-am trimis înapoi la revistă pentru a fi încărcate pe site și modificate”. 

Dan Lupu consideră absolut firească ștergerea urmelor fraudei sale. „Eu între timp am și modificat toate articolele și am scos toate referințele”, a mai precizat acesta. 

Întrebat dacă a făcut chiar el toate modificările, acesta a confirmat. 

Totuși, Lupu a devenit ezitant în răspunsuri când a fost întrebat cine i-a dat aprobarea să opereze respectivele modificări pe site-ul revistei. Când l-am întrebat prima oară dacă Mihaela Onofrei, redactorul-șef al JOPAFL, a știu despre modificări, Dan Lupu a spus clar că nu. „Doamna Onofrei nu a știut”, a afirmat acesta. 

Când i-am prezentat argumentul că Mihaela Onofrei era redactor-șef și că ea era prima persoană care trebuia anunțată, Lupu și-a nuanțat declarația și că a spus că, de fapt, a discutat cu aceasta. 

„M-am oferit eu (pentru modificarea numerelor în care apăreau citările frauduloase – n.a.)”, a mai susținut Lupu. 

Acesta spune că nu știe cine a radiat numele său, al Mihaelei Onofrei și al lui Tudorel Toader de pe pagina echipei editoriale de pe site-ul revistei, invocând faptul că și-a dat demisia din funcția de editor administrativ. 

Orgoliu academic 

Dan Lupu s-a apucat să șteargă urmele operațiunii sale clandestine după ce un autor nigerian, care a solicitat PressOne să-i fie protejată identitatea, a sesizat că în bibliografia unui articol publicat în ultimul număr al JOPAFL (33/2024) se regăsesc două referințe bibliografice care nu îi aparțineau și a transmis un email pe adresa jurnalului. 

Acest email a ajuns chiar la Dan Lupu, autorul fraudei. 

„Acum o săptămână sau zece zile (mijlocul lunii februarie - n.a.), un autor din Africa mi-a trimis un mail în care… a trimis un mail la revistă în care se specifica că la finalul bibliografiei se regăsesc două citări de-ale mele”, explică Lupu cum a aflat că frauda pe care a derulat-o vreme de cinci ani a fost depistată. 

Acesta se contrazice, însă, afirmând că nu el gestiona adresa de email a jurnalului pe care a ajuns reclamația autorului fraudat. 

Dan Lupu insistă că el este singurul responsabil de  inserarea clandestină, vreme de cinci ani, a 280 de citări fictive, în numele a 22 de colegi coautori - inclusiv a rectorului universității - și că nimeni altcineva nu a știu despre acest lucru. „Ceilalți coautori nu au avut nici o legătură”, a declarat universitarul, care mai spune că „singurul lucru comun care rămâne este «Lupu»”. 

Întrebat de ce a comis o fraudă de asemenea proporții, Lupu limitează discuția la propria sa  vanitate academică. 

„Să fiu sincer, dintr-o prostie, din orgoliu. În economie, citările de genul ăsta contează, nu mi-au adus punctaj, nu le-am folosit deloc. Probabil pentru orgoliu, într-adevăr, îmi pare rău că am făcut chestia asta, dar eu nu am avut beneficii. Din orgoliu, asta e, probabil”, a mai declarat Lupu. 

Citatele din revistele BDI nu sunt decisive în criteriile CNATDCU de avansare din domeniul în care activa Lupu, însă acestea pot conta în evaluările interne, anuale, sau pentru gradațiile de merit. 

Surse din universitate susțin că Lupu nu a avut gradație de merit, dar a avut un spor de performanță academică timp de doi ani universitari, în 2020/2021 și 2021/2022. Acest spor înseamnă 10% în plus la salariul de bază, în funcție de punctajul din anul anterior.

Aceleași surse susțin că Lupu nu a mai candidat în anii următori nici pentru gradație de merit, nici pentru spor de performanță academică.

Citări fără legătură cu subiectul articolelor

Modul în care a operat Dan Lupu arată nu doar dezinvoltura sa, ci și încrederea că nu va fi prins. 

Dacă la început a strecurat referințe către cât mai multe articole proprii într-o singură ediție -  de exemplu, 7 articole citate de 31 de ori în numărul 24/2022 sau 8 articole citate de 23 de ori în numărul 26/2022 - în ultimii doi ani și-a schimbat strategia. 

Interesul lui Lupu s-a concentrat pe creșterea rapidă a numărului de citări pentru un număr mai mic de lucrări de-ale sale, publicate recent. Astfel, în numărul 28/2023, a citat fraudulos de 41 de ori aceleași trei articole. 

Lejeritatea cu care Lupu a comis frauda se vede și din faptul că, de la un punct încolo, nu l-a interesat să mențină vreo legătură între conținutul textelor sale și cele în care le introducea în bibliografie. 

Astfel, multe dintre referințe frauduloase introduse în bibliografiile celor 184 de articole nu au nicio legătură cu conținutul acestora. 

De exemplu, în ultimul număr al JOPAFL (33/2023), Lupu a introdus referință către articolul Does education influence COVID-19 vaccination? A global view, semnat împreună cu Ramona Țigănașu, într-un studiu despre hărțuirea sexuală la locul de muncă din Nigeria - The Impact Of Sexual Harassment On Work Attitudes In Tertiary Educational Institutions In Nigeria. Acest articol nu conține nicio referire la vaccinarea anti-COVID. 

Un alt exemplu este introducerea unei referințe către articolul COVID-19 vaccination and governance in the case of low, middle and high-income countries,  semnat de Lupu tot împreună cu Ramona Țigănașu, într-un articol despre corupția din Nigeria - The Calm-Down Effect: Good Governance’s Role In Stemming The Tide Of Corruption In Nigeria. 

Editor: Mona Dîrțu