Maria Tufan

Ce înseamnă să fii femeie în cercetarea românească? Cum pornești la drum, cum continui și mai ales cum reușești să-ți creezi un mediu în care să poți face cercetare la un nivel înalt? Am stat de vorbă cu patru cercetătoare din România pentru a primi răspunsuri la aceste câteva întrebări.

Locuitorii din Petrești de Dâmbovița respiră de aproape un an funinginea și fumul negru și des pe care fabrica din mijlocul satului lor îl elimină pe unul dintre coșurile nou construite. Am mers în Petrești pentru a înțelege cum se ajunge la situații în care oamenii de rând se plâng că de luni bune le sunt afectate vizibil viețile, iar autoritățile le răspund că nu există, de fapt, nicio problemă. Și am descoperit, în urma unui șir mai lung de întrebări și solicitări, că fabrica din mijlocul satului funcționează, cu complicitatea mai multor instituții ale statului, fără autorizație de mediu încă din aprilie 2019. Fabrica din mijlocului satului Petrești este însă o mostră a realității industriale din România care ne arată că, ani la rând, echilibrul dintre câștigurile aduse la economia locală și grija față de sănătatea populației a fost o problemă care a lipsit cu desăvârșire de pe radarul autorităților. Astăzi, problema riscă să pună în pericol locurile de muncă a mii de angajați români, activități de producție care contribuie la bugetul statului și sănătatea cetățenilor dintr-o Românie deja mult prea sufocată.

De la incendieri a tone de gunoaie și a kilometri pătrați de vegetație, la șantiere pentru care regulile de protecție a mediului sunt doar pe hârtie și mașini vechi care poluează de cinci ori mai mult decât unele cu filtru de particule activ - acestea sunt doar câteva ingrediente dintr-un cocktail nociv pe care ni-l pun pe tavă autoritățile indiferente.

Rucsacul de cutremur îți poate face viața mult mai ușoară după ce ai supraviețuit unui cutremur. Ruscacul te scutește de lupta pentru apă și alimente strict necesare în condițiile colapsului autorităților, dar îi poate ajuta și pe alții

Poluarea aerului din București și din alte orașe din România este cauzată, în bună parte, de gropile de gunoi legale și ilegale, precum și de o întreagă mafie care le sprijină pe cele din urmă.

Eliminarea sălilor de sport de pe listele potențialelor centre de vaccinare a produs atât haos în organizarea vaccinării, cât și conflicte politice în coaliția PNL și USR PLUS din Sectorul 2.

Peste 40 de ONG-uri din București i-au transmis săptămâna trecută primarului Capitalei, Nicușor Dan, o scrisoare deschisă prin care îi reamintesc de promisiunea făcută în campanie - aceea că va colabora cu societatea civilă și că va folosi expertiza foștilor săi colegi de breaslă pentru a ajuta comunitatea. Alina Kasprovschi, directorul executiv al Fundației Comunitare București, povestește care e atmosfera cu privire la activitatea lui Nicușor Dan de la instalare și până în prezent, cum s-ar putea concretiza sprijinul și expertiza ONG-urilor într-o colaborare cu PMB și, mai ales, ce formă ar lua cea mai mare dezamăgire a ONG-iștilor venită de la noul primar.

Despre maldărele de gunoaie adunate zilele astea pe trotuarele din Sectorul 1 s-a tot discutat. S-au adus în discuție cifre și contracte, s-au încercat explicații complicate, însă la sfârșitul zilei puțini locuitori ai sectorului au înțeles cu adevărat cum de au ajuns să sară peste mormane de deșeuri în descompunere, în mijlocul unei crize sanitare.

În lupta acuzațiilor dinspre parlament spre Guvern și dinspre prim-ministru spre lideri de partide, PressOne își propune să răspundă la trei întrebări simple pentru a elucida, de fapt, misterul pensiilor speciale.

Sâmbătă seara, pe 20 noiembrie, Dan byron are concert live pe Facebook. Este al șaptelea pe care îl susține online din martie, de când pandemia ne-a închis în case, și până în prezent. Numai că, de data asta, va fi cu atât mai special cu cât își lansează și un nou album solo - Long story short.

În curtea Parlamentului, pe latura dinspre Calea 13 Septembrie și intrarea principală în Senatul României, se lucrează deja de zor la plantarea a ceea ce va lua, până în vara lui 2021, forma unei întinse grădini de palat. Este vorba de “Grădinile Senatului - Memorial Uranus”, un proiect de reamenajare a unei părți din curtea Palatului Parlamentului, aflată pe teritoriul fostului cartier Uranus. Ce viață au avut înainte cele trei hectare de pământ pe care încep deja să se întindă viitoarele grădini ale Senatului, pe ce străzi s-ar fi plimbat bucureștenii dacă Nicolae Ceaușescu nu ar fi decis să demoleze în ultimii ani ai dictaturii sale zeci de case și de blocuri, ce valoare arhitecturală avea cartierul  și ce înseamnă pentru o comunitate izgonirea din propriile locuințe au explicat, într-un interviu pentru PressOne, arhitectul peisagist Bogdan Nicolae, cel care se ocupă acum de amenajarea grădinilor, și arhitectul specializat în monumente istorice Dan D. Ionescu, cu ajutorul căruia s-au fixat reperele istorice ale locului. 

Pe 23 septembrie 2020 bucureștenii ar fi trebuit să se bucure la inaugurarea celui de-al doilea mare proiect de infrastructură promis de fostul primar general Gabriela Firea. Pasajul Doamna Ghica a avut un termen oficial de execuție de 12 luni - cel puțin, așa declara fosta administrație a Municipiului București, pe 23 septembrie 2019, odată cu semnarea autorizației de construcție. 

Parcurile istorice și spațiile verzi dintre blocuri ar putea deveni construibile din cauza unei legi trimise la promulgare către președintele Klaus Iohannis pe 19 octombrie. Legea privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților a fost trimisă într-o formă despre care organizațiile de specialitate spun că ar putea avea o serie de efecte grave asupra parcurilor.

Într-un interviu pentru PressOne, Diana Culescu, președinta Asociației Peisagiștilor din România, explică în ce constă exact meseria de peisagist, de ce e importantă pentru oraș și cum e ea diferită de cea a unui arhitect sau a unui urbanist. În plus, aceasta povestește care sunt problemele cu care se confruntă acum Bucureștiul și ce soluții există pentru ele.

Radu Mihaiu, candidatul alianței USR-PLUS susținut de PNL pentru Primăria Sectorului 2, a fost printre câștigătorii clari și fără emoție ai alegerilor locale din București. Cu aproximativ o săptămână înainte de ziua votului, l-am scos pe teren pentru a afla ce anume își propune să schimbe în Sectorul 2 și care ar fi un top trei al locurilor relevante din sector pentru mandatul său.