Parcurile și grădinile istorice din București, precum Herăstrăul sau Cișmigiul, precum și parcurile dintre blocuri ar putea deveni construibile. Foto Lucian Muntean

Parcurile istorice și spațiile verzi dintre blocuri riscă să devină suprafețe construibile în urma unor modificări legislative realizate cu girul PSD și PNL

Proiectul legislativ de modificare a Legii nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților a fost trimis la președintele Klaus Iohannis pentru promulgare, pe 19 octombrie, într-o formă despre care organizațiile de specialitate spun că ar putea avea o serie de efecte grave asupra parcurilor urbane.

Mai precis, ar putea duce la apariția unor construcții în parcurile istorice precum Cișmigiu sau Herăstrău și la construirea pe spațiile verzi dintre blocuri, dacă acestea au fost retrocedate.

Iar asta deși textul legislativ are la bază o cercetare desfășurată în trei mari orașe din România – Timișoara, Cluj și București – ce avea ca scop tocmai identificarea „scăpărilor” din legea inițială. Proiectul a fost realizat de Asociația Peisagiștilor (AsoP) din România, în strânsă colaborare cu mai multe organizații specialiste în domeniu.

Cum s-a ajuns însă la o formă care ar putea afecta parcurilor din orașe?

Am încercat să aflăm cum poate dăuna această lege spațiilor verzi urbane de la Alex Ciobota, reprezentantul AsoP care a coordonat întreaga cercetare de la baza legii și a urmărit procesul legislativ din 2018, de când a fost aprobat de Senat, până în prezent când a fost trimis la promulgare de Camera Deputaților prin voturile PNL și PSD.

De partea cealaltă, deputatul PSD Petre Florin Manole, unul dintre inițiatorii legii despre care Ciobota spune că s-a implicat activ în promovarea și bunul mers al procesului legislativ, a explicat pentru PressOne cum este posibil ca o lege care pleacă la promulgare să conțină „erori materiale” și care sunt motivele pentru care, chiar și în această formă, legea a trecut de Camera Deputaților și riscă acum să intre în vigoare.


Alex Ciobota: „Am notificat inițiatorii de îndată ce a ieșit de la raportul final, spunându-le că legea are acum o formă cu greșeli grave” 

R: Unde s-a greșit în tot procesul ăsta și cum s-a ajuns la o formă care trebuie modificată? 

Alex Ciobota: În primul rând trebuie menționat că procesul a fost până aproape de final unul onest. Noi am accesat un grant în 2015 – Swiss Romanian Cooperation Program și am făcut o cercetare pe tema spațiilor verzi și a problematicii legislative.

Adică am vrut să vedem care sunt scăpările în lege și unde – cum ar fi tăierea în coroană, reducerea spațiilor verzi urbane, de ce parcurile nou înființate arată mai rău decât înainte, și așa mai departe. Am făcut cercetarea cu filialele Asociației Peisagiștilor din România, am ales trei orașe mari – Timișoara, Cluj și București și așa a apărut primul text de lege. Aici am avut și parteneri – Active Watch, Ordinul Arhitecților, două universități, adică a fost ceva foarte consistent. 

După ce-am finalizat cercetarea asta și am scris textul de lege, în 2017 am găsit susținere politică și am pornit în procesul legislativ, iar în 2018 a fost adoptată de Senat și a ajuns la Camera Deputaților. 

S-a mai făcut un grup de lucru din care a rezultat un text de lege și mai bun și am ajuns anul acesta în septembrie la raportul final, raportul comun al Comisiei Juridice, Comisiei de Mediu și al celei de Administrație publică și amenajarea teritoriului. 

Abia în ședința asta au apărut două amendamente ale deputatului Vlad Varga, care au fost respinse de grupul de lucru pentru că erau foarte ambigue și nu aveau sens, iar legea era la momentul respectiv într-o formă foarte clară, nu lăsa loc de interpretare. Până la urmă ele au fost respinse și de Comisii. 

Numai că pe lângă aceste două amendamente care au ieșit, acolo la ultimul raport comun, forma asta logică a legii la care ajunsesem anterior a fost alterată. 

Cum?

Noi am vrut prin legea asta să definim foarte clar ce e spațiul verde, ce suprafețe intră în categoria asta de spațiu verde și am reușit să obținem această definiție. La art. 4 avem niște categorii de spații verzi care intră sub incidența legii, apoi legea în corpul ei dezbate pe anumite categorii mai speciale. Deci el e un articol foarte important, e coloana vertebrală a legii.

La raportul comun, când a ieșit legea, am observat ca parcul și grădina istorică au dispărut și au mai dispărut scuarul sau pocket parcurile, parcurile de buzunar. Deci astea nu mai intră sub incidența legii. De ce e important? Una are valoare culturală, iar a doua reprezintă una dintre cele mai largi categorii de spații verzi – scuarul. Nu sunt suprafețe ample cu funcție complexă, dar sunt cele mai des întâlnite în oraș, iar ele acum nu mai apar în lege, categoria nu mai e nici măcar definită. 

Foto Lucian Muntean

De ce s-a modificat? 

Sunt multe ipoteze, nu m-aș hazarda. Încercăm și noi să înțelegem. Acest raport comun a fost condus mai mult de deputatul Florin Roman (PNL) care a fost foarte abrupt în ședință, a fost o nebunie acolo. În raport se discută și se votează, dar acolo era un haos general, probabil din cauza asta. Nu știu. Era grăbit, intervenea, nu lăsa colegii să vorbească… Deși până acolo a mers foarte bine legea, am avut parteneri de discuție foarte ok. 

Mai există și alte modificări în lege în afară de scoaterea acestor categorii din definiție? 

Da, noi mai avem un articol 11 în care spunem că pe spațiile verzi e interdicție de construire, cu excepția unor lucrări de utilitate publică de interes național – deci ceva foarte important, de tipul autostradă sau aeroport – altfel nu mai poți interveni acolo să reduci spațiul verde. 

Dar spune însă că pe suprafața spațiilor verzi ai voie să amplasezi construcții care au rol de a facilita calitatea spațiului verde – adică alei, bănci, pavilioane etc., dar în limita indicatorilor procentuali prevăzuți în Anexa 6.

Anexă 6 care ia acele categorii definite la art. 4 și zice, foarte tehnic, cât ai voie procentual să construiești pe fiecare suprafață verde în parte. Ei, anexa asta 6 a dispărut de tot din forma finală a legii.

Deci avem un articol care face trimitere la ea, dar ea nu există, a fost respinsă. Deci s-a golit de sens acel articol, iar reglementarea pentru construirea pe spațiile verzi nu mai există. 

S-a zis în ședință da, o punem și cineva, nu știu, nu a transmis, nu a scris-o, nu îmi dau seama, noi i-am spus eroare materială, pentru că nu poți să nu te bazezi pe onestitatea oamenilor care lucrează la lege. Mi-au zis oameni că nu e posibil să iasă de la raport o lege în mod greșit.

Uitându-mă la întreg procesul legislativ, la întreg tabloul acesta de trei ani încoace nu s-a întâmplat nimic, au apărut niște bruiaje abia acum la 98% din lege, când era pe final, aproape gata.

Care ar fi miza acestor articole și acestor modificări? De ce sunt ele grave?

Știm că în București, mai ales, sunt foarte multe retrocedări pe spațiile verzi. Nu vreau să speculez, dar cred că miza mare e la dezvoltatorii imobiliari, altfel e o lege care nu contează. În rest, nu-mi dau seama. Nu am de unde să știm sigur, dar e clar că asta poate să fie o miză. 

Încă o dată zic, legea a fost lucrată cu specialiști, avea o claritate, asta e una dintre premisele unei legi. În momentul în care tu vii cu articole ambigue, faci ca legea să fie interpretabilă. 

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României. Vrei să ne ajuți?

Susține PressOne

Mai sunt alte articole interpretabile?

Da, după ce a ieșit de la raport cu greșelile astea, noi am notificat inițiatorii, le-am zis că sunt greșeli grave în lege. Și au zis că au încercat să o întoarcă la comisie, dar că nu s-a mai putut. 

Deci, ce s-a modificat în legea asta și e grav? 

E rău că nu mai intră sub incidența legii parcurile și grădinile istorice, practic aceste suprafețe nu se mai supun interdicției de construcție și altor articole dedicate. Aici să zicem că o salvare ar mai fi Legea 422 a monumentelor istorice. Dar e o problemă că nu sunt clarificate chiar în legea despre spații verzi.

Apoi rău mai e că nu mai intră scuarul sau parcul de buzunar, două categorii pe care le avem destul de mult în orașele noastre. Că noi nu avem suficiente parcuri mari, deci avem nevoie să păstrăm scuarurile și parcurile de buzunar, cele dintre blocuri, cele din drumurile noastre, spațiile astea mai mici urbane. 

Deci unele dintre cele mai importante spații verzi nu intră sub protecție pentru că au fost omise din definirea lor în partea în care se înșiră toate categoriile, deci nu sunt considerate spații verzi. 

Asta înseamnă că se poate întâmpla orice cu ele – pot fi asfaltate, pot fi construite, pot fi orice.

Da, exact. 

Și tot la lucruri rele se mai adaugă articolul 14 pe care l-au introdus în ultimul moment la vot, în plenul Camerei Deputaților, care spune că pentru proprietățile intrate în posesia persoanelor fizice și juridice premergător promulgării legii, autoritățile publice pot decide schimbarea destinației urbanistice prin documentare urbanistică.

Adică poți decide schimbarea destinației unui parc printr-un PUZ (Plan Urbanistic Zonal), cu condiția ca o suprafață similară și cu 10% mai mare să fie făcută pe alt amplasament în oraș. 

Deci dacă intenția deputatului Glad Varga, care a și introdus acest amendament, a fost să reglementeze o situație specifică din țară, treaba asta face ca norma să fie excesivă, pentru că nu poți să tratezi o problemă specifică dintr-un anumit loc printr-o lege care poate afecta prin ambiguitatea sa toate spațiile verzi din țară. 

E pur și simplu un articol ambiguu care poate fi descifrat așa: că tu poți construi pe un spațiu verde dacă obții un PUZ și se alocă un alt spațiu cu destinație de a deveni spațiu verde în oraș cu condiția să aibă o suprafață cu 10% mai mare decât cel inițial.

Alex Ciobota
membru al ASOCIAȚIEI PEISAGIȘTILOR DIN ROMÂNIA

Dacă intenția lui a fost asta sau alta, nu știu. Acesta a fost un articol care a picat la toate grupurile de lucru din comisii și introdus la votul din plen. 

Toate partidele au votat pentru, mai puțin USR care s-a abținut. 


Petre Florin Manole (PSD): „Potențialul oamenilor deștepți de a fi uneori proști nu trebuie niciodată subestimat”

R: Explicați-ne puțin cum au apărut modificările care pot avea efecte grave în legea aceasta chiar pe final și, mai ales, de ce nu s-a putut reîntoarce legea la comisii pentru corectarea greșelilor?

Petre Florin Manole: Vreau să contextualizez puțin. Eu sunt membru al Comisiei de muncă, nu al vreunei comisii considerate de specialitate în acest proiect legislativ, însă vorbesc din poziția de inițiator pentru că mereu am încercat să susțin propunerile venite din partea organizațiilor nonguvernamentale. Deci nu mă pot pronunța neapărat tehnic pe ce presupune legea aceasta, că nu sunt cel mai în măsură, dar pot explica ce s-a întâmplat în Parlament până la promulgare. 

Eu n-am făcut decât să gestionez cât mai bine procesul legislativ asigurându-mă că există o colaborare transpartinică, de-aia la inițiatori vedeți și PNL și PSD și USR, deci e un proiect de lege care are toate ingredientele din punct de vedere al pluralismului politic. 

Ce s-a întâmplat în Comisia reunită la raportul final, pentru că înțeleg că acolo s-au produs modificările, până atunci totul era în acord? A existat un deputat cu care a venit cu niște amendamente respinse inițial și ulterior votate în plen.

Există două tipuri de respingere a amendamentelor în Comisiile de specialitate – cele care sunt respinse prin vot și renunță și inițiatorul să le susțină ulterior, că e penibil dacă toți votează să fie respinse și tu insiști în plen, și cele care sunt respinse prin vot, dar inițiatorul lor cere să fie trecute oricum, fără a preciza neapărat dacă vrea sau nu să le susțină mai departe la vot – dar e dreptul lui oferit de regulamentul parlamentar.

La noi s-a întâmplat cea din urmă, iar eu în momentul în care am văzut că un coleg, că nu vreau să dau nume proprii, a zis în grupul de lucru că vrea să păstreze acele amendamente la respinse, am bănuit deja că vrea să facă această ticăloșie, adică să susțină amendamentele în plen, deși Comisia le respinsese în unanimitate la raportul final. 

Cei de la AsoP v-au notificat că legea a plecat spre votul din plen cu niște erori materiale destul de grave și v-au solicitat ajutor. De ce nu s-a întors totuși legea la comisii dacă s-a constat asta? 

Nu s-a întors la comisii pentru că nu s-a întrunit majoritatea regulamentară pentru ca el să fie retrimis, dimpotrivă a fost o majoritate de parlamentari multicoloră politic, care a votat pentru amendamentele respective, apoi pentru ca acest proiect să meargă la promulgare. 

Eu nu am vrut să votez împotrivă, că ar fi fost puțin ridicol fiind inițiator, dar m-am abținut pentru că sunt în dezacord cu două amendamente. 

Bun, dar cum se explică totuși acele erori materiale? Cine-i vinovat pentru ele, că nu înțeleg cum se poate să iasă o lege scrisă greșit, fără intenție, într-un raport.

Da, sunt și o serie de erori materiale care sunt dincolo de politic, sunt o dovadă flagrantă de incompetență a rău voitorilor. Adică să lași trimitere la o anexă care nu există… și asta pot explica printr-o singură frază: potențialul oamenilor deștepți de a fi uneori proști nu trebuie niciodată subestimat, el este nelimitat. 

În fine, sunt două categorii de responsabili pentru aceste erori materiale – unii administrativi, care se ocupă de redactarea unui raport și care sunt funcționari parlamentari și cealaltă categorie sunt responsabilii politici și anume semnatarii raportului – în cazul de față președinții comisiei care și-au pus semnătura pe document, deși acolo existau erori și neconcordanțe clare cu forma agreată în grupurile de lucru. 

Pentru ambele aceste categorii aș putea găsi o circumstanță atenuantă și anume că ședințele de comisii pe Zoom sunt pur și simplu dezastruoase, dacă vorbesc unii peste alții nu se înțelege ce se votează și unde. Dar nu cred că e cazul aici. 

Poate fi considerat Florin Roman responsabil în vreun fel pentru apariția acestor erori ca urmare a atitudinii sale din timpul ședinței?

Florin Roman nu e președinte de ședință, că din câte știu acum are calitatea de membru simplu în Comisia de administrație, dar doar pentru că poate să fie mai vocal uneori și mai tăios, nu cred că e suficient să-l numim responsabil de greșelile din Comisie.

Cred că responsabil este mai degrabă pentru votul din plen, nu pentru raportul final din comisie.

Ce se va întâmpla cu legea? De ce nu atrageți atenția public că trebuie reîntoarsă pentru corecturi în Parlament?

Eu sunt foarte optimist că președintele o va întoarce în Parlament pentru corectarea acestor erori. 


Deputatul PNL Glad Varga, care a cerut ca amendamentul său să fie votat în plenul Camerei Deputaților deși comisiile de specialitate îl respinseseră în unanimitate, nu a răspuns solicitării PressOne până la momentul publicării articolului de a explica necesitatea introducerii acestei modificări legislative.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...