De unde provine mirosul sufocant de fum și de gaz pe care îl simțiți când deschideți fereastra?
Autoritățile de mediu spun că de la trafic și de la casele care încă se încălzesc cu lemne.
Un activist de mediu ne povestește altceva.
INTERVIU VIDEO. Cum se formează munții de gunoaie pe care nicio autoritate de mediu nu îi vede
Știri
03/02/2021
Vineri seara, pe 22 ianuarie, Bucureștiul a fost sufocat de un puternic miros de fum și de metan. Aparatele omologate de măsurare a calității aerului au fost date peste cap în mai multe puncte din centrul orașului și au înregistrat valori crescute și cu până la 1000% la particulele de PM10 și PM 2.5 la stațiile de lângă Lacul Morii (Sector 6), Măgurele (Ilfov) și Sintești (Ilfov).
Legea nr. 104/2001 precizează că 50 ug/m3 este valoarea limită zilnică de PM 10 și 25 ug/m3 – valoarea limită de PM 2.5. Orice alte valori care depășesc concentrația specificată de lege au efecte grave asupra sănătății umane.
Valorile normale de PM10 și PM2.5 au fost depășite cu mult în Sintești, Ilfov. Stația se află în apropierea gropii de gunoi EcoSud de la Vidra. Foto: captură airly.
A doua zi, Ministerul Mediului și Agenția pentru Protecția Mediului din București au anunțat într-un comunicat pe paginile lor de Facebook că vinovat de aceste valori ridicate ale poluării se face traficul intens.
Explicația autorităților de mediu din București pentru poluarea înregistrată pe 22 ianuarie. Foto: Facebook APMB
Nopțile în care aerul din București și din localitățile mărginașe este irespirabil nu sunt izolate, 22 ianuarie fiind doar o mică parte din complexul puzzle în care s-a transformat poluarea din Capitală.
Ce fel de aer respirăm, de fapt?
Este oare traficul singurul motiv pentru care ne ferecăm ferestrele caselor în încercarea de a scăpa de mirosul toxic de afară?
Activistul de mediu Octavian Berceanu spune că nu. Și ne conduce, de-a lungul unui interviu video, în câteva zone critice ale Bucureștiului și ale periferiilor sale.
Avem nevoie de ajutorul tău. Dacă aceste articole te ajută, cu o sumă mică pe lună ne poți ajuta și tu pe noi, mai mult decât crezi. Poți face diferența chiar acum cu un singur click! Îți mulțumim!
Ne vorbește despre efectele pe care acestea le au asupra aerului, solului, apei și, în cele din urmă, asupra sănătății noastre.
Depozitul ilegal de deșeuri din Sectorul 1 se întinde pe trei hectare de pământ.
Depozitul ilegal de deșeuri din Sectorul 1 se întinde pe trei hectare de pământ.
Sunt „zonele uitate de autorități”, așa cum le numește acesta, care contribuie la lista lungă a surselor de poluare a Capitalei și a localităților din jur. Surse de poluare despre care doar cetățenii și câțiva activiști de mediu mai vorbesc, niciodată instituțiile cu competență în domeniu.
Sunt depozitele ilegale de milioane de metri cubi de gunoaie pe care le găsim incendiate în unele locuri sau adunate în mormane în altele, transformate în munți și deversate în canalele care se varsă mai apoi în râul Dâmbovița.
Sunt gropile de gunoaie legale, însă neconforme, care și-au depășit de mult timp capacitățile maxime admise și care emană mirosuri grele și înecăcioase de gaze și sulf.
Pe malul opus gropilor mari de gunoi se strâng constant alți și alți munți de deșeuri.
Pe malul opus gropilor mari de gunoi se strâng constant alți și alți munți de deșeuri.
Iarna și factura la energie. De ce obsesia statului pentru gaz contribuie la o încălzire tot mai scumpă pentru români
După o perioadă de austeritate, România intră într-o nouă iarnă în care lemnele de foc și electricitatea se scumpesc, în timp ce prețul gazelor este în continuare ținut sub control de stat, chiar dacă printr-un mecanism diferit de cel din anii trecuți.
ISJ Maramureș face verificări după ce Cătălin Cherecheș, condamnat pentru corupție, le-a vorbit elevilor unei școli din Baia Mare. Copiii l-au mai întâlnit pe fostul edil și în anii trecuți
Postările publice consultate de PressOne arată că Maria Chira are legături mai vechi cu familia Cherecheș, iar elevii aceleiași școli au participat și în alți ani la întâlniri cu fostul primar, organizate la sediul administrației locale.
Malul canalului care se varsă în Dâmbovița este alimentat cu deșeuri industriale și menajere pe distanța de un 1 km.
Malul canalului care se varsă în Dâmbovița este alimentat cu deșeuri industriale și menajere pe distanța de un 1 km.
Octavian Berceanu, fost consilier general la Primăria Muncipiului București în administrația trecută, povestește, în plus, și despre situațiile în care sesizările sale către Garda Națională de Mediu s-au sfârșit cu amenințări primite de la membri ai rețelelor clandestine care întrețin business-ul depozitelor ilegale de deșeuri.
Și acuză de complicitate primarii, polițiștii naționali, polițiștii locali, autoritățile de mediu și prefecții.
La intrarea în București, râul, păsările de toate felurile și stufărișul îți lasă pentru un moment impresia că ai putea fi într-o deltă.
Dar asta doar iarna, când mirosul munților de gunoaie de pe mal este și el înghețat.
Interviul de mai jos deschide seria „România sufocată”, un dosar PressOne în care încercăm să punem cap la cap fapte, mărturii și mai ales explicații ale autorităților pentru a înțelege care este, de fapt, dimensiunea poluării din orașele noastre și cine răspunde pentru efectele grave pe care aceasta le are asupra sănătății oamenilor.
Ți-a fost util acest articol? Ajută-ne să facem mai multe.
Investigațiile și reportajele independente cer timp, documentare și bani. Nu depindem de partide sau interese ascunse, ci de cititori ca tine.
Susține jurnalismul independent cu minimum 5€/lună. Devino abonat acum și ne ajuți mai mult decât ai crede. Îți mulțumim!
Share this