Vineri seara, pe 22 ianuarie, Bucureștiul a fost sufocat de un puternic miros de fum și de metan. Aparatele omologate de măsurare a calității aerului au fost date peste cap în mai multe puncte din centrul orașului și au înregistrat valori crescute și cu până la 1000% la particulele de PM10 și PM 2.5 la stațiile de lângă Lacul Morii (Sector 6), Măgurele (Ilfov) și Sintești (Ilfov). 

Legea nr. 104/2001 precizează că 50 ug/m3  este valoarea limită zilnică de PM 10 și 25 ug/m3 – valoarea limită de PM 2.5. Orice alte valori care depășesc concentrația specificată de lege au efecte grave asupra sănătății umane.

Valorile normale de PM10 și PM2.5 au fost depășite cu mult în Sintești, Ilfov. Stația se află în apropierea gropii de gunoi EcoSud de la Vidra. Foto: captură airly.

A doua zi, Ministerul Mediului și Agenția pentru Protecția Mediului din București au anunțat într-un comunicat pe paginile lor de Facebook că vinovat de aceste valori ridicate ale poluării se face traficul intens. 

Explicația autorităților de mediu din București pentru poluarea înregistrată pe 22 ianuarie. Foto: Facebook APMB

Nopțile în care aerul din București și din localitățile mărginașe este irespirabil nu sunt izolate, 22 ianuarie fiind doar o mică parte din complexul puzzle în care s-a transformat poluarea din Capitală. 

Ce fel de aer respirăm, de fapt?

Este oare traficul singurul motiv pentru care ne ferecăm ferestrele caselor în încercarea de a scăpa de mirosul toxic de afară?

Activistul de mediu Octavian Berceanu spune că nu. Și ne conduce, de-a lungul unui interviu video, în câteva zone critice ale Bucureștiului și ale periferiilor sale.

Ne vorbește despre efectele pe care acestea le au asupra aerului, solului, apei și, în cele din urmă, asupra sănătății noastre.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Sunt „zonele uitate de autorități”, așa cum le numește acesta, care contribuie la lista lungă a surselor de poluare a Capitalei și a localităților din jur. Surse de poluare despre care doar cetățenii și câțiva activiști de mediu mai vorbesc, niciodată instituțiile cu competență în domeniu. 

Sunt depozitele ilegale de milioane de metri cubi de gunoaie pe care le găsim incendiate în unele locuri sau adunate în mormane în altele, transformate în munți și deversate în canalele care se varsă mai apoi în râul Dâmbovița. 

Sunt gropile de gunoaie legale, însă neconforme, care și-au depășit de mult timp capacitățile maxime admise și care emană mirosuri grele și înecăcioase de gaze și sulf.

Octavian Berceanu, fost consilier general la Primăria Muncipiului București în administrația trecută, povestește, în plus, și despre situațiile în care sesizările sale către Garda Națională de Mediu s-au sfârșit cu amenințări primite de la membri ai rețelelor clandestine care întrețin business-ul depozitelor ilegale de deșeuri.

Și acuză de complicitate primarii, polițiștii naționali, polițiștii locali, autoritățile de mediu și prefecții. 

Interviul de mai jos deschide seria „România sufocată”, un dosar PressOne în care încercăm să punem cap la cap fapte, mărturii și mai ales explicații ale autorităților pentru a înțelege care este, de fapt, dimensiunea poluării din orașele noastre și cine răspunde pentru efectele grave pe care aceasta le are asupra sănătății oamenilor.



Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.