Alina Kasprovschi, directorul executiv al Fundației Comunitare București, vorbește despre cum l-ar putea ajuta ONG-urile pe Nicușor Dan în mandatul de la PMB. Foto: Bogdan Dinca

Societatea civilă: "Cea mai mare dezamăgire a noastră ar fi opacizarea la loc a Primăriei Capitalei, indiferent de motiv"

Peste 40 de ONG-uri din București i-au transmis săptămâna trecută primarului Capitalei, Nicușor Dan, o scrisoare deschisă prin care îi reamintesc de promisiunea făcută în campanie – aceea că va colabora cu societatea civilă și că va folosi expertiza foștilor săi colegi de breaslă pentru a ajuta comunitatea. 

Am stat de vorbă cu Alina Kasprovschi, directorul executiv al Fundației Comunitare București, organizația de la care a pornit ideea de a face public un mesaj oficial către noua administrație locală. 

Și am întrebat-o care e atmosfera cu privire la activitatea lui Nicușor Dan de la instalare și până în prezent, cum s-ar putea concretiza sprijinul și expertiza ONG-urilor într-o colaborare cu PMB și, mai ales, ce formă ar lua cea mai mare dezamăgire a ONG-iștilor venită de la noul primar. 


Reporter: Fundația Comunitară București este printre cele 38 de ONG-uri semnatare inițiale ale scrisorii deschise adresate lui Nicușor Dan. Ce înseamnă această scrisoare? 

Alina Kasprovschi: După ce-am publicat scrisoarea au mai fost organizații care s-au alăturat. Acum sunt puțin peste 40 și probabil că o să se mai tot adauge, adică nu ne-am propus să fie o listă exhaustivă. 

Felul în care am gândit noi lucrurile a fost așa: după patru ani de administrație extrem de opacă,  nu doar față de organizațiile non-profit, ci în general închisă la ce spun cetățenii, în care procentul hotărârilor Consiliului General și procentul bugetelor adoptate cu consultarea societății civile cred că a fost sub 10%, în care, practic, majoritatea deciziilor importante care s-au luat în ultimii patru ani s-au luat de primărie pentru că așa a considerat ea, a venit o administrație locală nouă cu o promisiune de deschidere. Așa că și noi am vrut să ne oferim ajutorul și să ne arătăm deschiderea.

Acum e puțin ciudat pentru că Nicușor Dan chiar vine din societatea civilă și o bună parte dintre noi chiar am lucrat împreună cu el pe proiecte, dar de-asta am zis să nu fie pur și simplu un hai să îl sunăm pe Nicușor Dan și să îi oferim ajutorul. 

Chiar voiam să înțeleg de ce o scrisoare oficială deschisă și nu o serie de discuții informale din moment ce vă cunoașteți, veniți din aceeași breaslă.

Pentru că voiam să transmitem un mesaj oficial și anume că ne dorim o cooperare instituțională și nu una pe bază de prietenie. 

De ce acum, în decembrie, și nu imediat după instalarea sa la primărie sau mai târziu? 

Motivul pentru care am așteptat atât, că noi aveam deja scrisoarea gata de la început, a fost că am vrut să așteptăm să treacă alegerile ca să nu meargă în vreo direcție sau alta propunerea noastră. 

Noi la Fundația Comunitară București, de fiecare dată când au fost alegeri și în 2012 și în 2016, în momentul în care ne făceam planificarea pentru anul viitor apărea și un punct în care verificam dacă putem să avem un dialog cu administrația nouă. Iar până acum s-a dovedit că n-am putut avea. 

Ați trimis-o oficial și la Primăria Capitalei, nu? Ați primit vreun răspuns?

Da, am trimis-o și am primit număr de înregistrare de pe data de 9 decembrie. Momentan nu am primit alt răspuns, dar suntem conștienți de asemenea că în momentul acesta altele sunt prioritățile. Iar pe prioritățile primăriei de acum, puțini dintre noi pot să facă ceva. 

A fost un interviu foarte la început la tv în care Nicușor Dan a zis că sunt trei priorități în acest moment: termoficarea, Covid și bugetul, care era în pioneze. Ne e foarte clar că nu prea putem să ajutăm pe niciuna dintre ele, poate colateral pe Covid. 

Ne dăm seama că probabil nu asta îl ține treaz noaptea, că nu lucrează acum cu societatea civilă, dar cred că e important să știe că noi suntem aici. 

Care sunt nevoile stringente ale Bucureștiului în care voi puteți să-i oferiți sprijin? 

Noi am plecat de la programul lui Nicușor Dan cu Noul București și am găsit care sunt ariile în care putem să contribuim. La finalul scrisorii sunt 12 domenii și am menționat la fiecare dintre ele cine are expertiză în momentul acesta. Doar la două nu am precizat nicio organizație pentru că nu ni se pare că ar fi din filmul societății civile și anume creștere economică și termoficare eficientă. 

Practic, din punctul nostru de vedere noi suntem de acord cu faptul că în mare cam alea sunt prioritățile, dar pentru fiecare dintre noi, din nou, diferă și ele: de la organizații care sunt mai axate pe transparență cum sunt cei de la CeRe sau Funky Citizens care se tot uită pe bugetele administrațiilor locale, până la organizații interesate de animale și wildlife în București sau mai știu  eu ce. 

Din punctul nostru de vedere, la Fundația Comunitară București credem că e foarte importantă zona de transparență pentru că într-un mandat de patru ani e clar că nu poți să le faci pe toate, dar dacă nu îți iese asta, măcar să fii transparent cu oamenii și să le explici ce poți să faci realist și ce o să se întâmple cu lucrurile pe care nu le poți face. 

Deci cred că așa funcționează: din transparență pornește încrederea și din încredere răbdarea, că na, n-avem apă caldă, dar măcar înțelegem de ce. 

Dar cum arată concret o colaborare între ONG-uri și primărie? 

De pildă, știm că au tot fost discuții că tot ce înseamnă spațiul verde și calitatea lui e în descreștere, iar cei de la Asociația Peisagiștilor au o expertiză pe care nu pare că cineva din Primăria Capitalei sau de sector o are în momentul acesta. 

Apoi Ecopolis care au platforma aerlive.ro. În momentul acesta sunt două platforme independente de măsurarea a aerului Aerlive și Airly care împreună au cu mult, mult mai multe puncte de măsurare a calității aerului decât are Ministerul Mediului sau Primăria Capitalei în momentul ăsta. Sunt niște informații pe care e foarte important ca primăria să le ia în seamă. 

În administrația locală anterioară, Gabriela Firea spunea „ce mai e și cu platformele astea, nu sunt omologate, nu ne interesează”. 

Apoi aș mai menționa un proiect în care suntem un ecosistem de oganizații. Noi am lansat acum aproape doi ani un program de finanțare care se numește „Bucureștiul pregătit” prin care finanțăm proiecte care pregătesc Capitala pentru următorul mare cutremur – de la informare și educare, în ce-ai de făcut când vine cutremurul, la cursuri de prim-ajutor, antrenare de câini salvatori, radio-amatori în stații de urgență și așa mai departe. 

Există niște lucruri pe care le face administrația locală în ceea ce privește consolidarea clădirilor, dar e insuficient. Expertiza pe care noi am crescut-o cu ecosistemul ăsta de organizații e foarte important să fie pusă împreună cu capacitățile Primăriei Capitalei pentru că altfel lucrăm în paralel și dacă nu ne vom întâlni niciodată nu vom fi eficienți nici noi, nici ei. 

Dar cum arată asta în practică? O colaborare prin contract, cum? 

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României. Vrei să ne ajuți?

Susține PressOne

Felul în care vedem noi treaba asta cu riscul seismic este într-adevăr un parteneriat cu PMB în care fiecare dintre noi să-și asume anumite lucruri. E jobul Primăriei Capitalei să se ocupe de consolidare, nu o să putem să facem noi asta din fonduri private. 

Ce e important e să ne împărțim ariile de expertiză – ce știm noi să facem și e normal să facă societatea civilă, ca să își asume un rol, că asta se întâmplă peste tot în lume, nicăieri nu face doar administrația locală totul. Nu o să vină primăria să ne fixeze biblioteca în perete ca să nu cadă pe noi la cutremur, asta putem să facem și singuri. Dar e important să știm cine ce face. 

Deci o delegare a sarcinilor către organizații cu expertiză.

Ar putea să fie o delegare, da. Sau în unele cazuri există informații pe care organizațiile cu expertiză le au deja și de care Primăria Capitalei se poate folosi ca să își folosească bugetul și toate resursele cu sens, că până acum nu le avea. 

Un alt exemplu – Dăruiește Viața construiește un spital. Spitalul acela nu va fi privat, va fi donat statului, deci va fi predat Primăriei Capitalei. Dar în momentul ăsta nu există un protocol, că nu e la fel ca atunci când dai cuiva cheile de la o mașină și îi urezi succes, sunt mult mai multe lucruri care trebuie puse în ordine când predai un spital. De-aia e important să existe o colaborare bună cu instituția. 

Nu vor exista 50 de documente între PMB și toți semnatarii acestei scrisori, dar e esențial ca în anumite proiecte să știm – cu cine vorbim noi în primărie pentru chestia asta? Că până acum n-a vorbit nimeni cu noi. Cine e punctul de contact? Cum ne putem ține în legătură mai departe ca să știm ce fac ei și ce facem noi și concret, să stabilim ce facem noi și ce fac ei? Acesta e genul de răspuns pe care îl așteptăm. 

E pentru prima dată când avem la București un primar venit chiar din rândul ONG-iștilor. Care sunt discuțiile în momentul acesta în comunitate? Care-i atmosfera? 

Aș spune că e un optimism realist sau optimism moderat. Multe dintre organizațiile care au semnat acum sunt printre cele care au semnat în 2010 parcă Pactul pentru București. Un pact care a fost semnat de acest grup de organizații și cu care s-au dus dacă nu mă înșel la fiecare candidat din 2012, anul în care a candidat Nicușor Dan prima dată și a câștigat Oprescu. 

Scrisoarea asta le-a reamintit multora de acel pact, de-aia acum au și un optimism moderat. Că au trecut atâția ani de atunci și, mna, nu s-a întâmplat nimic. 

Ce simțim noi e că avem un partener de dialog, dar vorbim totuși de un optimism mai moderat pentru că sunt atât de multe probleme care ard literalmente acum, încât ne dăm seama că suntem într-o listă de priorități, dar nu chiar în top trei. 

Și dacă soluțiile cu care noi putem să contribuim poate nu ard acum, ele s-ar putea să ardă…Mă întorc la cutremur. Da, nu arde acum, dar poate vine mâine dimineață, poate vine peste șase luni sau poate avem norocul să vină peste 20 de ani, însă nu e un semn de întrebare dacă o să mai fie vreodată un cutremur mare în București sau nu. 

Și având în vedere câte lucruri mai sunt de făcut și cât de departe suntem de a fi ok cu pregătirile pentru el, acum e momentul în care trebuie să ne apucăm, chiar dacă pare că nu arde. 

Urmărind activitatea lui Nicușor Dan de la instalare și până acum, aveți semne că ar urma să se miște mai repede lucrurile în ceea ce privește colaborarea dintre societatea civilă și administrația locală? 

Față de administrațiile trecute, aș zice că da. Avem un exemplu care ne dă optimism – a existat o cerere de audiență între un grup mai restrâns de organizații care s-a și întâmplat, Active Watch, CeRe, Carusel, nu îi știu pe toți, pentru a discuta ce se întâmplă cu oamenii străzii că vine iarna. Iar în acest moment există un grup de lucru intersectorial, sau nu știu cum să îl numim, cu cineva din administrația locală și cineva din ONG-uri care lucrează să construiască niște soluții foarte punctuale. 

Deci o problemă punctuală, soluții punctuale.

Noi ne dăm seama că scrisoarea asta, care-i despre tot, s-ar putea să fie și greu de apucat. Dar e important să pornim cu chestia asta și mai apoi să mergem spre grupuri restrânse, ca să nu ne ducem separat câte doi, câte doi. 

Deci scrisoarea asta e practic un reminder pentru Nicușor Dan că societatea civilă încă există și ar fi bine să o folosească. 

Da, dar faptul că deja a început să se miște ceva pe un subiect punctual care știm că e o problemă, eu cred că e un semn bun. Simplul fapt că avem cu cine să discutăm, că noi am avut în anii anteriori inclusiv scandaluri cu reprezentanți ai societății civile dați afară din primărie. Deci e o diferență enormă. 

Deschiderea se simte, dar e de văzut câtă capacitate are Primăria să gestioneze tot ce se va întâmpla de aici – de la criza Covid, la apă caldă, la iată gunoaie și așa mai departe. 

Care ar fi cea mai mare dezamăgire pe care ar putea să o producă Nicușor Dan în rândul societății civile? 

Nu ne-am gândit la asta, cred că ne e frică să ne gândim la asta. Mi-e greu să vorbesc în numele tuturor, dar în numele meu ar fi să vedem că primăria se opacizează la loc și că intrăm într-o discuție de „știm noi mai bine, lăsați-ne să lucrăm” și așa mai departe. 

Din ce-am înțeles până acum, părerea noastră subiectivă dar informată ar fi că nu o să pățim așa ceva. Dar într-adevăr dacă s-ar întâmpla ar fi o dezamăgire foarte mare.

Dacă și cineva care vine din societatea civilă, care și-a bazat campania din ultimii opt ani pe ideea de deschidere și comunicare, se închide din orice motiv – inclusiv că nu poate să gestioneze atât de multe lucruri deodată – atunci asta ar fi clar o mare dezamăgire. 

Și ce ați face în situația aia? 

Există toate organizațiile care fac watchdogging – e în ADN-ul lor să fie atente la ce face administrația locală și să nu zică „lasă că noi îl știm pe Nicușor Dan, nu are cum să nu facă lucruri bune”, ci își vor continua treaba obiectiv, așa cum vom face toți. 

Cu siguranță ce nu ne dorim să facem e să zicem „lasă că e de-al nostru”. 

Apropo de cum au decurs lucrurile de la instalare până acum la PMB, cum se simte printre voi faptul că Vlad Voiculescu nu e încă viceprimar, de exemplu? 

Eu înțeleg că legal se întâmplă o întârziere, de-aia se pare că fiecare dintre ei și-a asumat și lucrează ca și cum ar fi viceprimari pentru momentul când o să fie votați.

Ce să zic, e un pic neliniștitor – nu știu dacă ăsta e chiar cuvântul – faptul că au trecut aproape trei luni până când vor fi validați, ceea ce e foarte mult, e a 12-a parte din mandatul lor. 

Eu personal o văd ca pe o tărăgănare pentru că se poate juridic. Important e ca ei să fie pregătiți ca atunci când chiar sunt votați să nu se apuce să se întrebe „și eu acum ce-am de făcut?„. E clar că pe 2020 sunt puține lucruri concrete de făcut, că bugetul e pe terminate, deci important e ce-o să facă cu noul an, cu noul buget, cu noua viziune. 

Există vreo îngrijorare referitoare la lipsa de înțelegere care pare că se conturează în alianța din București? 

Nu știu ce să zic. Până nu văd lucrurile întâmplându-se, nu aș vrea să-mi dau cu părerea. Mie mi-e foarte clar că suntem cu toții cu nervii foarte întinși după atâția ani de proteste și watchdogging și nemulțumiri și că la orice chestie ne sare țandăra. 

Vorbeam cu cineva la un moment dat că anul acesta pare că suntem cu toții în pragul unei crize de nervi mereu. Dar eu una prefer să am încredere, să vedem că lucrurile încep să existe și să fim vigilenți. Să nu tragem concluzii prea devreme.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...