Pensiile speciale ale parlamentarilor: cum se poate renunța, de fapt, la ele?

Președintele PSD Marcel Ciolacu a readus luni pe agenda publică subiectul pensiilor speciale ale parlamentarilor. Printr-o postare pe pagina sa de Facebook, acesta anunța că își va da demisia înainte de încheierea mandatului său de deputat pentru a se asigura, în felul acesta, că nu va beneficia de indemnizația pentru limita de vârstă – așa cum este, de fapt, menționată în lege cunoscuta „pensie specială”.

A fost urmat apoi de alți parlamentari PSD, dar și de toți parlamentarii USR, de la care ar fi și pornit inițial ideea unei demisii în bloc. 

S-a ajuns rapid de la demisii reale sau doar declarate la discuții intense despre „populism” și  „ipocrizie” în toate taberele politice. 

Însă, în lupta acuzațiilor dinspre parlament spre Guvern și dinspre prim-ministru spre lideri de partide, PressOne își propune să răspundă la trei întrebări simple pentru a elucida, de fapt, misterul pensiilor speciale.

I. Despre ce legi vorbim?

 1. Legea nr. 96/2006. Pe 21 aprilie 2006 este promulgată Legea nr. 96 privind Statutul deputaților și al Senatorilor, legea de bază care explicitează drepturile și obligațiile unui parlamentar și în care se precizează, printre altele, și regimul de pensionare al acestora. Textul de atunci nu face referire la nicio indemnizație specială, ci doar la sistemul public de pensii și la alte drepturi de asigurări sociale. 

2. Legea nr. 357/2015. Pe 29 decembrie 2015 este publicată în Monitorul Oficial Legea 357 pentru completarea legii 96/2006 privind Statutul deputaților și al Senatorilor. Inițiativa a venit din partea parlamentarilor PSD și a precizat în expunerea de motive că o astfel de modificare se impune ca măsură compensatorie pentru parlamentari. 

„Parlamentarii pe durata exercitării mandatului nu dispun de salariu, ci de o indemnizație, astfel încât ei nu pot beneficia de aceleași criterii de pensionare conform Codului muncii. Interdicțiile și incompatibilitățile impuse parlamentarilor, similare cu cele ale magistraților fac imposibilă suplimentarea contribuțiilor la asigurările sociale de stat pe durata exercitării mandatului, astfel că, acordarea indemnistației pentru limita de vârstă se impune și ca o măsură compensatorie”,  se arată în textul motivației. 

Astfel, articolele 49 și 50 din legea inițială sunt modificate în așa fel încât să cuprindă o indemnizație pentru limita de vârstă, actuala pensie specială, după denumire populară. 

3. Proiectul de lege Plx 282/2017. În urmă cu trei ani, parlamentarii USR au propus un proiect de lege care cere remodificarea celor două articole din Legea 96/2006 și abrogarea Legii 357/2015. Textul legislativ a primit avize negative în Comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților, ultimul dintre ele pe 29 iunie 2020 de la Comisia Juridică. 

Punctul de vedere al Guvernului condus de Ludovic Orban pe acest proiect de lege nu a fost însă nici favorabil, nici nefavorabil – „Parlamentul decide”.  

4. Proiectul de lege Plx 322/2020. Deși un proiect de lege al USR a fost inițiat în 2017 și a rămas blocat în Comisii, deputatul PNL Florin Roman a depus în 2020  un nou proiect legislativ identic. 

Și acesta, ca și celălalt, este ținut pentru avizare în Comisiile Camerei Deputaților încă de pe 16 iunie. 

II. Care sunt condițiile pe care trebuie să le respecte un parlamentar pentru a primi pensie specială? 

Prima condiție pentru ca indemnizația pentru limita de vârstă să i se acorde unui deputat sau unui senator este ca aceștia să fi încheiat măcar un mandat de parlamentar întreg. 

În cazul în care un parlamentar încheie un mandat la termen, dar își dă demisia înainte de finalul celui de-al doilea, indemnizația va fi calculată pentru mandatul întreg, adunându-se și activitatea prestată în cel incomplet. 

Prin urmare, Marcel Ciolacu, dar și toți parlamentarii USR care și-au depus demisiile înainte de încheierea mandatului curent nu vor beneficia de indemnizația specială – primul pentru că și în mandatul trecut și-a dat demisia anterior încheierii legislaturii, cei din urmă pentru că sunt acum la primul mandat. Cu toate acestea, dacă vor fi realeși în funcțiile de parlamentari, pentru ca demisiile de acum să însemne într-adevăr ceva, demisiile vor trebui repetate în toți anii în care se schimbă și legislativul. 

A doua condiție care trebuie respectată pentru ca un parlamentar să primească indemnizația este ca la finalul activității sale parlamentare să depună personal o cerere la Secretariatul General al Camerei Deputaților sau Senatului, după caz. Ceea ce înseamnă că pensia specială nu este primită din oficiu, ci doar dacă o soliciți. 

III. Care este cea mai sigură și simplă măsură pe care o pot lua politicienii pentru a nu mai exista indemnizația specială? 

De o săptămână, parlamentarii PSD și Guvernul aruncă vina pentru existența acestor indemnizații speciale dintr-o curte în alta. Ludovic Orban acuză că Parlamentul este cel care a blocat până acum proiectele de lege menite să repare situația, în vreme ce Marcel Ciolacu arată cu degetul spre soluția unei Ordonanțe de urgență.

Trebuie sau nu modificată legea printr-o altă lege?

Răspuns: Da, printr-o lege de abrogare.

Augustin Zegrean, fostul președinte al Curții Constituționale, spune că problema este foarte simplă: dacă prin lege s-a adus modificarea, prin abrogarea legii se poate găsi rezolvarea.

„Două lucruri se întâmplă mereu la schimbarea puterii în România: se redeschide dosarul Revoluției, acela de acum 30 de ani, și se discută despre anularea pensiilor speciale pentru parlamentari. Problema s-ar putea rezolva foarte simplu: prin abrogarea acelui text de lege, este singura metodă. 

Dar m-au sunat foști parlamentari să întrebe – dacă se abrogă așa, noi mai putem primi mai departe, cei care am primit deja? Nu, că nu mai ai niciun text de lege în baza căruia să mai obții asta. Și nu cred că în legea de abrogare vor scrie <<cu excepția celor care au deja>>. Dar nu funcționează nici retroactiv, că nu le cer înapoi banii primiți până acum. 

Deci concluzia e că orice lege se poate abroga, nu există interdicție în sensul acesta.” 

Este Ordonanța de Urgență o altă soluție? 

Răspuns: O OUG pe modificarea statutului parlamentarilor s-ar putea susține numai la limită.

„Ordonanța de urgență în domeniul acesta nu cred că merge, pentru că e o lege privind statutul deputaților și senatorilor și are un regim special care se dezbate în ședință comună, nu cred că ar permite să se facă o OUG, dar câtă vreme s-a făcut OUG pe legea bugetului, probabil că ar merge și aici. Numai că tot la Parlament ajunge și parlamentul o respinge și tot așa,” explică Augustin Zegrean.

Ar putea avea legea de abrogare dificultăți la Curtea Constituțională? 

Răspuns: Nu. 

„O lege de abrogare nu ar avea de ce să fie declarată neconstituțională pentru că nu există niciun text în Constituție care să vorbească despre un drept la pensie specială al parlamentarilor. Se menționează dreptul la pensie, dar nu face distincție Constituția între tipurile de pensii”, a completat fostul președinte al CCR.

Cu alte cuvinte, soluții există, atât în privința fiecărui parlamentar în mod individual, cât și în planul mai larg, al cadrului legislativ. Restul este doar pantomimă politică.