Secretul lui Cîmpeanu. Ce s-a întâmplat cu verificarea tezei ministrului Educației, cerută de el însuși acum un an? 

Emilia Şercan

Știri

16/08/2022

[Cliquez ici pour la version française de l’article]

***

„Considerând că un decident responsabil nu poate promova decizii pe care nu le poate susține prin exemplul personal, vineri, 13 august, am sesizat Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București cu solicitarea de analiză/verificare a conformității propriei teze de doctorat”, anunța acum un an, pe 15 august 2021, ministrul Educației Sorin Cîmpeanu, pe fondul unor acuzații publice că își ține teza de doctorat la secret. 

Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMV-B) este instituția care în anul 2000 i-a acordat titlul de doctor lui Sorin Cîmpeanu și pe care acesta o conduce în calitate de rector din 2012. 

Atât USAMV-B, cât și Ministerul Educației, au refuzat, la repetatele solicitări transmise de PressOne, să precizeze dacă teza de doctorat a ministrului Sorin Cîmpeanu a fost verificată, așa cum a cerut oficial acesta, și să prezinte rezultatul.

În același anunț public referitor la lucrarea sa științifică, ministrul Cîmpeanu transmitea că „am solicitat ca USAMV București să continue demersul prin transmiterea tezei de doctorat către CNATDCU, în așa fel încât să fie posibilă analiza și la acest nivel de către experții CNATDCU din comisia de specialitate”.

Academicianul Mircea Dumitru, unul dintre vicepreședinții Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) – instituția care analizează sesizările de plagiat –, ne-a declarat că nu are nicio informație referitoare la o eventuală solicitare de analizare a tezei de doctorat a ministrului Cîmpeanu.  

De partea cealaltă, Secretariatul tehnic al CNATDCU, departamentul care gestionează din punct de vedere administrativ sesizările de plagiat – aflat, instituțional, sub influența directă a ministrului Educației – a refuzat să ofere vreun răspuns.

La instituția care înregistrează sesizările de plagiat – Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) – nu a fost înregistrată nicio cerere de verificare a tezei ministrului Educației. 

În anul scurs de când a anunțat că a cerut oficial să-i fie verificată teza, motivat de faptul că „un decident responsabil nu poate promova decizii pe care nu le poate susține prin exemplul personal”, ministrul Sorin Cîmpeanu s-a ocupat de elaborarea unei noi legi a educației dedicate învățământului universitar. 

Prin cel puțin șase prevederi distincte promovate și girate de Cîmpeanu prin proiectul de lege, plagiatul în tezele de doctorat nu va mai putea fi sancționat.

În plus, unele dintre prevederile susținute și asumate de Cîmpeanu echivalează cu o amnistie, idee susținută formal și informal cu înflăcărare de actualul ministru: încetarea răspunderii civile, administrative sau disciplinare după doar 3 ani de la susținerea unei teze care se dovedește plagiată sau renunțarea benevolă la titlul de doctor, o posibilitate care contravine unei decizii a Curții Constituționale a României (CCR) din 2016. 

Contextul în care a apărut solicitarea

15 august 2021. Știrea că ministrul Educației Sorin Cîmpeanu a cerut public să-i fie verificată propria teză de doctorat făcea înconjurul întregii prese, de la televiziuni, la site-urile de știri. 

Solicitarea venea după două momente succesive, petrecute în vara lui 2021, care au pus presiune pe ministrul Educației. 

I.

Primul a fost legat de o încercare fățișă a lui Cîmpeanu de a amputa atribuțiile CNATDCU prin modificarea Regulamentului și a Metodologiei de analizare a sesizărilor de plagiat în tezele de doctorat. 

Dacă proiectul de ordin de ministru lansat în dezbatere publică în luna iulie 2021 ar fi fost adoptat, sancționarea plagiatorilor ar fi fost mult îngreunată de procedurile juridice gândite și asumate de Sorin Cîmpeanu. 

Acest lucru nu s-a întâmplat însă, după ce 26 de asociații/organizații și peste 800 de profesori universitari, membri CNATDCU, cercetători, intelectuali și reprezentanți ai societății civile i-au adresat președintelui Klaus Iohannis o scrisoare deschisă, în care i-au cerut, în calitate de inițiator al proiectului național „România Educată”, să-și exprime public punctul de vedere față de consecințele inițiativei ministrului Cîmpeanu asupra funcționării CNATDCU și a culturii integrității.

Președintele Klaus Iohannis, în ultima sa declarație publică pe tema fenomenului plagiatului, a susținut la 30 iulie 2021 că are „toleranță zero față de orice abatere de la cultura integrității în mediul academic”, dar și că „poziția mea față de fenomenul plagiatului rămâne neschimbată!”. 

În plus, Iohannis i-a cerut public lui Cîmpeanu „să țină cont de îngrijorările și riscurile sesizate în spațiul public și să acționeze în consecință”.

În urma declarației de presă a președintelui, postată pe site-ul Administrației Prezidențiale, proiectul de ordin de ministru a fost retras. 

Anunțul renunțării la modificări a fost făcut de ministrul Educației la doar patru zile după declarația președintelui Iohannis, într-o conferință de presă în care a precizat că a luat „act de opiniile exprimate” și că, „mai mult decât atât, atâta vreme cât sunt ministru al Educației nu voi accepta alte solicitări de modificare” a CNATDCU. 

II.

Cel de-al doilea moment care a precedat cererea de verificare a tezei a fost legat de un articol publicat pe PressOne, în care am arătat că ministrul Sorin Cîmpeanu – care este profesor universitar, conducător de doctorate, membru în două academii de științe și rector suspendat la USAMV-B – refuza să-și facă publică lista de lucrări științifice pe care le-a semnat în calitate de autor sau coautor.

Întrebările legate de teza de doctorat a lui Sorin Cîmpeanu s-au întețit mai ales după apariția acestui material jurnalistic, când au apărut și întrebări despre consistența activității științifice a ministrului.

Timp de mai multe zile, în spațiul public au existat chiar discuții despre faptul că ministrul Cîmpeanu și-ar ține teza de doctorat „la secret”.  

Pentru a stăvili acuzațiile publice că este un apărător al plagiatorilor, dar și că și-a secretizat propria teză de doctorat pentru că ar avea ceva de ascuns, Sorin Cîmpeanu a cerut analizarea propriei sale teze de doctorat de către USAMV-B - universitatea unde și-a susținut teza și unde deține funcția de rector, chiar dacă este suspendat pe perioada ministeriatului. 

Din 15 august 2021, de când a anunțat public că a cerut analizarea propriei sale teze, o tăcere adâncă s-a lăsat asupra cererii ministrului Educației de a-i fi verificată lucrarea în baza cărei a obținut, în anul 2000, titlul de doctor. 

Solicitarea de verificare a lucrării

Un an mai târziu, în condițiile în care atât USAMV-B, cât și Ministerul Educației au refuzat să clarifice dacă teza lui Sorin Cîmpeanu a fost analizată și cu ce rezultat, concluzia care se desprinde din capul locului e că solicitarea ministrului a fost un simplu exercițiu de imagine menit să disipeze presiunea publică crescândă la adresa acestuia. 

În cererea transmisă către universitatea al cărei rector a fost începând cu 2012, funcție din care este suspendat pe perioada ministeriatului, Cîmpeanu susține că „un decident responsabil nu poate promova decizii pe care nu le poate susține prin exemplul personal”, dar și că „am inițiat acest demers având în vedere faptul că asumarea răspunderii este un principiu de la care nu se poate deroga”. 

Iată declarația integrală transmisă presei de Sorin Cîmpeanu în seara zilei de 15 august 2021: 

„Considerând că un decident responsabil nu poate promova decizii pe care nu le poate susține prin exemplul personal, vineri, 13 august, am sesizat Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București cu solicitarea de analiză/verificare a conformității propriei teze de doctorat (susținută acum 21 de ani în cadrul USAMV București), inclusiv prin raportare la analiza întregii activități științifice (începând cu anul 1988/anul III de facultate), așa cum este prezentată în lista de lucrări științifice, disponibilă public pe site-ul usamv.ro.

De asemenea, am solicitat ca USAMV București să continue demersul prin transmiterea tezei de doctorat către CNATDCU, în așa fel încât să fie posibilă analiza și la acest nivel de către experții CNATDCU din comisia de specialitate.

Am inițiat acest demers având în vedere faptul că asumarea răspunderii este un principiu de la care nu se poate deroga, în speranța că exemplul va fi preluat și de către alți lideri din domeniul învățământului superior, de «personaje cheie» în educație și de promotori ai integrității academice”. 

Tăcerea universității și a ministerului

La un an distanță de la cererea de verificare a tezei sale de doctorat, am încercat să aflăm ce s-a întâmplat cu analiza cerută de însuși ministrul Educației, însă ne-am izbit de un zid de tăcere din partea tuturor instituțiilor care ar fi trebuit să răspundă la o întrebare simplă: care este rezultatul verificării tezei de doctorat a lui Sorin Cîmpeanu? 

Încă de la începutul săptămânii trecute, l-am sunat pe rectorul interimar al USAMV-B, Răzvan Ionuț Teodorescu, care inițial a răspuns la telefon, însă când a auzit de ce este căutat a motivat că nu poate vorbi pentru că intră într-o ședință. 

Ulterior nu a mai răspuns nici la telefon, nici la mesajele transmise de doi reporteri PressOne. 

Alexandra Cornea, purtătoarea de cuvânt a USAMV-B, dar și consilieră la Ministerul Educației pe probleme de comunicare, a susținut într-o discuție telefonică inițială că „știu că atunci sigur au fost niște demersuri, însă nu știu să zic ce s-a mai întâmplat”. 

Aceasta a precizat că „trebuie să mă informez mai mult” pentru că „nu aș putea să spun ce a fost făcut și ce nu a fost făcut”.

Cornea a transmis că va întreba „mai departe” și că va reveni pentru a ne comunica „un răspuns rapid”, sau, dacă va fi nevoie, va cere o solicitare scrisă din partea PressOne pentru a primi punctul de vedere al USAMV-B.

Până la ora publicării acestui articol, purtătoarea de cuvânt a USAMV-B nu a mai revenit cu informațiile promise. 

Același refuz de a comunica rezultatele verificării tezei de doctorat a ministrului Sorin Cîmpeanu l-am primit și de la Ministerul Educației. 

Deși am solicitat la Biroul de presă al Ministerului răspunsuri la trei întrebări referitoare la solicitarea de acum un an a lui Sorin Cîmpeanu, făcută în calitate de ministru al Educației, ni s-a precizat doar că acestea au fost transmise „mai departe”, fără a ni se comunica informațiile solicitate în intervalul precizat. 

***

Decidentul responsabil Sorin Cîmpeanu, care acum un an cerea să i se verifice teza de doctorat „în speranța că exemplul va fi preluat și de către alți lideri din domeniul învățământului superior”, a introdus în noua lege a educației cel puțin șase prevederi în beneficiul plagiatorilor. 

Dacă vor fi adoptate în noua lege, aceste prevederi fie îi vor exonera pe plagiatori de orice răspundere disciplinară, administrativă și civilă, fie îi vor amnistia. 

Mai mult, plagiatorii sau cei care fraudează rezultatele de cercetare științifică vor putea să-și păstreze liniștiți funcțiile didactice sau de cercetare din universități, deoarece sancțiunea desfacerii contractului de muncă pentru încălcarea normelor de etică profesională a fost eliminată din proiectul asumat de ministrul Sorin Cîmpeanu. 

Proiectul Legii învățământului superior este în mod declarativ considerat ca fiind în acord cu Proiectul de țară lansat de președintele Klaus Iohannis, „România Educată”. 

În comunicatul prin care acest proiect, alături de cel al Legii învățământului preuniversitar,  a fost lansat în dezbatere publică la data de 13 iulie 2022, ministrul Educației Sorin Cîmpeanu preciza că cele două drafturi legislative sunt concepute „prin raportare la țintele din Raportul [final al Proiectului] «România Educată»”.

Așadar, din argumentația ministerului reiese că măsurile de exonerare și amnistiere a plagiatorilor prin lege nu sunt altceva decât o punere în aplicare a Proiectului „România Educată”. 

Iată care sunt mecanismele legislative create de ministrul Sorin Cîmpeanu pentru salvarea plagiatorilor și impostorilor. 

I. Prescripția răspunderii civile

O noutate absolută din actualul proiect al Legii învățământului superior este prescripția răspunderii civile după trei ani pentru un număr de 17 abateri de la normele de etică, împărțite pe trei paliere: 

(1) în activitatea didactică și de cercetare universitară;

(2) în activitatea de comunicare, publicare, diseminare şi popularizare științifică;

(3) în exercitarea atribuțiilor aferente funcţiilor de conducere din mediul academic. 

Prescripția răspunderii civile după trei ani este reglementată de art. 154, alin. (1) din proiectul Legii învățământului superior și elimină posibilitatea de a trage la răspundere – civil, administrativ sau disciplinar – o persoană care a plagiat, care a fraudat date de cercetare sau care a comis abuz fiind într-o funcție de conducere. 

„Răspunderea civilă sau administrativă, disciplinară, pentru faptele care determină existența abaterilor prevăzute la art. 153 alin. (1), alin (2) și alin (3) ale persoanelor care au avut sau au calitatea de membru al comunității universitare este înlăturată, nemaiputând fi angajată în condițiile depășirii termenului general de prescripție de 3 ani de la data săvârșirii lor, în conformitate cu art. 2.517 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare” 

Practic, după trei ani de zile de la încălcarea unei norme etice, orice persoană este iertată și nu mai plătește pentru actul de fraudare comis. 

Nu contează dacă cineva și-a construit întreaga carieră pe falsuri sau plagiat, acea persoană nu va suferi nicio consecință, potrivit proiectului lui Sorin Cîmpeanu.

Nici plagiatul nu va putea fi sancționat după trei ani de la dobândirea titlului, deoarece intervine prescripția, deși în toată lumea academică serioasă plagiatul este tratat ca o încălcare imprescriptibilă a normelor de integritate academică.  

Abaterile pentru care se înlătură răspunderea civilă, administrativă sau disciplinară după trei ani sunt următoarele: 

(1) Abaterile de la normele de etică în activitatea didactică și de cercetare universitară: 

(2) Abaterile de la normele de etică în activitatea de comunicare, publicare, diseminare şi popularizare științifică: 

(3) Abaterile de la normele de etică în exercitarea atribuțiilor aferente funcţiilor de conducere: 

II. Dispar sancțiunile dure 

Cadrele didactice universitare sau cercetătorii care au încălcat normele de etică profesională, inclusiv în privința plagiatului, nu mai pot fi dați afară din învățământului superior. 

Acestora nu li se mai poate desface contractul de muncă pe motive disciplinare, așa cum prevede actuala Lege a educației nr. 1/2011, la art. 318. 

În contrapartidă, în cazul studenților care au încălcat normele de etică profesională, proiectul lui Cîmpeanu prevede exmatricularea la art. 160, lit. c.

De asemenea, cadrele didactice universitare sau cercetătorii care au încălcat normele de etică profesională nu mai riscă să li se retragă titlului didactic universitar sau gradul de cercetare obținut prin fraudă și nu mai riscă nici retrogradarea. 

Eliminarea acestor două sancțiuni va permite ca un profesor plagiator să continue să predea, iar un cercetător care a fraudat date de cercetare să fie implicat în noi proiecte de cercetare. 

O altă sancțiune existentă în actuala Lege a educației, dar care nu se mai regăsește în proiectul Legii învățământului superior, este cea referitoare la diminuarea salariului de bază în cazul constatării unei abateri de natură etică.

III. Eroarea de citare

Tot o noutate absolută în proiectul Legii învățământului superior a lui Sorin Cîmpeanu este stabilirea unei liste de situații care nu constituie abateri de la normele de etică profesională.

Printre acestea este inclusă și eroarea de citare, reglementată de art. 154, alin. (2) din proiectul Legii învățământului superior.

La acest articol sunt enumerate cinci situații care nu constituie abateri de la normele de etică, toate ținând mai degrabă de evidență sau de rațiune/bun-simț și a căror reglementare legată nu este necesară: 

De ce a fost nevoie ca eroarea de citare să fie reglementată? 

Este mai mult decât evident că, dacă un autor a citat „Nicolae Cărtărescu, 2015, p. 34” în loc de „Mircea Cărtărescu, 2015, p. 34”, este vorba despre o eroare de citare, iar o astfel de situație nu poate fi considerată o încălcare a unei norme de etică. 

La fel de evident cum este faptul că preluarea de conținut din alte lucrări fără utilizarea ghilimelelor într-o operă științifică nu poate fi considerată eroare de citare, mai ales dacă acest lucru este extensiv și recurent. 

În aceste condiții, includerea erorilor de citare pe o listă a situațiilor care nu reprezintă abateri de la normele de etică profesională poate deveni un nou instrument în mâinile celor interesați să mușamalizeze plagiate și să spele public anumiți plagiatori. 

IV. Renunțarea la titlul de doctor

În ciuda criticilor primite în ultimii opt ani, după ce a introdus în 2014 posibilitatea de a renunța voluntar la titlul de doctor în Legea educației, și după o decizie a Curții Constituționale a României, care spune că renunțarea fără o verificare anterioară a tezei de doctorat nu este posibilă, Sorin Cîmpeanu a inclus în lege prevederea care oferă o portiță de scăpare individuală plagiatorilor.

Renunțarea la titlul de doctor, care este reglementată prin art. 73, alin. (7) din proiectul Legii învățământului superior, permite lepădarea de un titlu de doctor obținut prin plagiat sau fraudă academică fără o verificare prealabilă a tezei. 

Prevederea care face posibil acest lucru sună sec: „Titularul titlului științific de doctor poate renunța la titlul obținut prin act unilateral de voință”.

Pentru a fi formalizată procedura, e suficient ca cineva să facă o simplă cerere, la care să atașeze diploma în original și un anunț în Monitorul Oficial cu privire la renunțarea la titlul de doctor. 

Această prevedere a fost inclusă și în Legea educației nr. 1/2011 tot de Sorin Cîmpeanu, în 2014, printr-o ordonanță de urgență promovată la doar două săptămâni după ce a fost numit ministru al Educației în Guvernul Victor Ponta. 

Măsura a fost gândită atunci tocmai pentru a-i da posibilitatea premierului Ponta, acuzat de plagiat, să scape de riscul unui verdict oficial de plagiat.  

Deși după 2014 au existat mai multe încercări din partea opoziției, inclusiv a PNL – partid pe care Sorin Cîmpeanu îi reprezintă acum –, de a elimina din lege această dispoziție, lucrul acesta nu s-a întâmplat, ceea ce arată că această prevedere este una extrem de importantă pentru plasa politică, având în vedere numărul mare politicieni și de persoane publice care dețin titluri de doctor. 

În 2016, Curtea Constituțională a României a stabilit că renunțarea benevolă la titlul de doctor, fără o verificare anterioară a tezei în baza căreia a fost obținut, este neconstituțională.  

Decizia a fost luată după ce, într-o ordonanță de urgență prin care se modifica Legea educației, Parlamentul a abrogat prevederea introdusă în 2014 de Sorin Cîmpeanu și a reintrodus-o la un alt articol. 

V. Retragerea titlului științific de doctor, la mâna instanțelor

Potrivit proiectul Legii învățământului superior inițiat de Sorin Cîmpeanu, retragerea titlului de doctor va deveni efectivă abia în urma deciziei emise de o instanță de judecată, prevăd art. 158, alin. (5) și (6) din proiectul Legii învățământului superior. 

Acum retragerea se face exclusiv prin ordin al ministrului Educației după analiza științifică făcută de experții din CNATDCU, iar cei nemulțumiți pot contesta decizia în instanță. 

Stabilirea existenței plagiatului într-o lucrare este o chestiune pur științifică. Cu toate acestea, Cîmpeanu mută abil validarea științifică a unei analize de plagiat în instanță. 

Cum un judecător nu poate fi specializat în multitudinea de domenii doctorale, pentru a putea lua o decizie, acesta va apela la o expertiză academică. 

În plus, nu trebuie ignorat nici faptul că în magistratură activează un număr semnificativ de judecători, dar și procurori care dețin titluri de doctor obținute la fabrici de plagiat consacrate la nivel public. 

Transferul deciziei de retragere a unui titlul științific de la instituțiile academice competente la instanțele de judecată va avea cel puțin două consecințe clare: 

PressOne a dezvăluit anul trecut trei situații distincte în care Ministerul Educației a făcut făcut blat în instanță pentru salvarea a trei plagiatori: Bogdan Licu, actual judecător CCR, Codruț Olaru, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, și Florian Bodog, senator PSD. 

Potrivit proiectului Legii învățământului superior, în viitor titlurile de doctor nu vor mai fi validate de CNATDCU și nu vor mai fi atribuite prin ordin de ministru. 

Titlurile de doctor vor fi eliberate de rectorul universității unde a fost susținut doctoratul. 

În cazul în care se va propune retragerea unui titlul de doctor obținut după adoptarea proiectului în forma actuală, rectorul unei universități are obligația ca în termen de maximum 30 de zile să formuleze acțiune în contencios administrativ în vederea anulării deciziei de acordare a titlului de doctor.

Pentru titlurile acordate în baza vechilor legi ale educației, care sunt în număr de peste 80.000 până în prezent, Ministerul Educației va avea obligația ca în termen de maximum 30 de zile să formuleze acțiune în contencios administrativ în vederea anulării ordinului de acordare a titlului de doctor. 

Aceste prevederi, care nu existau în vechea lege, nu fac altceva decât să lungească termenul de retragere a titlului de doctor cu intervalul în care procesul se judecă în instanță. 

Această prelungire poate însemna câțiva ani buni, timp în care un plagiator din mediul universitar poate beneficia de toate drepturile: de a fi angajat sau chiar de a se pensiona dintr-o funcție didactică, cu toate avantajele conservate.  

VI. Desființarea CNATDCU

Un adversar fățiș și vehement al CNATDCU, Sorin Cîmpeanu a decis desființarea instituției care după 1990 a validat titlurile de doctor și care în ultimii ani s-a ocupat de analizarea sesizărilor de plagiat. 

Prin decizia sa, Cîmpeanu elimină, de fapt, un simbol și o instanță științifică. Cel al sancționării imposturii care a atins de atât de multe ori vârful statului și al politicii românești, dacă e să ne gândim că în doar zece ani nu mai puțin de trei premieri plini și unul interimar au fost acuzați de plagiat în tezele de dotorat: Victor Ponta, Mihai Tudose și Nicolae Ciucă, respectiv Gabriel Oprea. 

CNATDCU, instituția care analizează sesizările de plagiat și emite deciziile de retragere a titlurilor de doctor, urmează să fie desființată, având în vedere că existența ei nu mai este prevăzută în noul proiect al Legii învățământului superior. 

De altfel, Sorin Cîmpeanu a făcut în trecut nenumărate demersuri de amputare a atribuțiilor CNATDCU, dar și de eliminare a sancțiunilor pentru plagiat atât din poziția de președinte al Consiliului Național al Rectorilor – funcție din care, de asemenea, este suspendat pe perioada ministeriatului – cât și din cea de deputat sau senator sau ministru. 

Acum, din poziția de responsabil principal cu implementarea proiectului prezidențial „România Educată”, are posibilitatea de a fortifica protecția pe viață a plagiatorilor prin proiectul de lege a învățământului superior. 

La acest text a contribuit Alex Olaru.