Trei persoane cu funcții înalte în stat au dat în judecată Ministerul Educației, contestând proceduri de lucru și verdicte ale CNATDCU: Bogdan Licu, prim-adjunctul procurorului general al României (stânga), Codruț Olaru, procuror CSM (centru), și Florian Bodog, senator PSD și fost ministru al Sănătății (dreapta). FOTO: Agerpres, Inquam Photos

Ministerul Educației riscă să piardă în instanță trei procese deschise de trei plagiatori VIP pentru că instituția condusă de Sorin Cîmpeanu nu a făcut niciun demers legal, în niciunul dintre dosare, pentru a apăra interesele statului.

Protagoniștii celor trei procese sunt Bogdan Licu, prim-adjunctul procurorului general al României, Codruț Olaru, procuror CSM și general de armată, și Florian Bodog, senator PSD și fost ministru al Sănătății.

Toți trei au fost acuzați de plagiat și toți trei au dat în judecată Ministerul Educației.

Bogdan Licu cere în instanță ca Ministerul Educației să îi recunoască o cerere de renunțare la doctorat făcută în 2018 și să i se retragă titlul de doctor, la care dorește să renunțe benevol.

Codruț Olaru cere instanței să anuleze procedura de înregistrare a unei sesizări de plagiat în baza căreia CNATDCU a emis, anul acesta, un verdict de plagiat.

Florian Bodog contestă în instanță procedura de retragere a titlului de doctor prin ordin de ministru, după ce CNATDCU a decis definitiv că acesta a plagiat.

În această vară, ministrul Educației Sorin Cîmpeanu a încercat să modifice în favoarea plagiatorilor procedura de analizare a tezelor de doctorat, unul dintre argumentele invocate de acesta fiind faptul că „se pierd procese în instanță”.

Până la acel moment, Ministerul Educației nu pierduse însă niciun dosar deschis de persoanele acuzate de plagiat. 

Datele și informațiile adunate din dosarele lui Licu, Olaru și Bodog arată că Ministerul Educației nu a apărat interesele statului în niciunul dintre aceste trei cazuri. Nu a formulat apărări sau nu s-a prezentat în instanță pentru a combate argumentele invocate de Licu, Olaru și Bodog.

Lipsa de acțiune a Ministerului Educației condus de Sorin Cîmpeanu, numit de președintele României responsabil de implementarea proiectului „România Educată”, dezvăluie o nouă strategie pro-plagiatori, cea a non-combatului, menită să salveze, in extremis, onoarea unor persoane cu funcții importante în statul român.

VORBELE

Sorin Cîmpeanu a fost reinstalat ministru al Educației în ciuda unui excepțional palmares pro-plagiatori, dar și a protestelor unei însemnate părți a mediului academic și a societății civile. 

Una dintre responsabilitățile primite chiar de la președintele Klaus Iohannis a fost să se ocupe de implementarea proiectului „România Educată”, care vorbește pe larg despre „cultura integrității”, despre „promovarea unei guvernanțe orientate spre integritate” în mediul academic, dar și despre „regulamente clare care prevăd consecințele nerespectării acestor valori pentru toți cei implicați”.

Formal, ministrul Sorin Cîmpeanu s-a înfășurat la modul declarativ în principii, însă între vorbele și faptele acestuia există o mare prăpastie. 

Deși se auto-declară drept un mare protector al integrității în învățământului superior, faptele arată că ministrul Cîmpeanu este unul dintre cei mai abili protectori din umbră ai plagiatorilor.  

La începutul verii a propus schimbarea Regulamentului de funcționare a CNATDCU și a metodologiei de analiză a sesizărilor de plagiat, toate modificările propuse fiind, de fapt, favorabile plagiatorilor, așa cum am arătat în articolul Machiavelicul plan prin care ministrul Cîmpeanu protejează, cu mâinile membrilor CNATDCU, plagiatorii.

Schimbările de legislație propuse de ministrul Educației au fost justificate, atunci, prin două idei principale:

  • verdictele de plagiat emise de CNATDCU ar fi vulnerabile din punct de vedere juridic și nu ar rezista în instanță „din motive procedurale”;
  • la CNATDCU este o avalanșă de sesizări înregistrate.

Iată câteva dintre declarațiile lui Sorin Cîmpeanu și dintre argumentele prin care Ministerul Educației a invocat – în documente oficiale – pierderea proceselor deschise, în justiție, de către cei acuzați de plagiat: 

  • Modificările de regulament „vor consolida deciziile CNATDCU și vor consolida șansele ca în instanță aceste decizii CNATDCU luate pe baza respectării acestor principii, [a] respectării procedurilor, să poată fi apărate de către Ministerul Educației”. Declarație făcută pe 16 iunie 2021 de Sorin Cîmpeanu într-o conferință de presă
  • Am dorit identificarea cauzelor, precum și a soluțiilor menite să genereze o celeritate crescută în analiza sesizărilor, precum și o consolidare a deciziilor CNATDCU la nivelul instanțelor de judecată, știut fiind faptul că procesele care au fost pierdute de Ministerul Educației au avut drept cauză, întotdeauna, aspecte procedurale și nu aspecte de conținut, științifice, nefiind motivat în instanță dacă într-o anumită speță s-a plagiat sau nu s-a plagiat”. Afirmație făcută pe 21 iunie 2021, de Sorin Cîmpeanu într-o conferință de presă.
  • Ce nu este bine în reglementarea utilizării soft-urilor de detectare a similitudinilor, care până acum au fost utilizate la nivelul fiecărei sesizări de plagiat în afara procedurilor, fapt care a diminuat șansele de câștig în instanță?”, se întreba Sorin Cîmpeanu într-o conferință de presă de la finalul ședinței de guvern din data de 24 iunie 2021. 
  • ​​Întotdeauna, în instanța de judecată, deciziile CNATDCU au avut de suferit pe baza unor aspecte procedurale și nu de conținut științific/dacă s-a plagiat sau nu. Fragment din documentul oficial al Ministerului Educației prin care a fost propusă schimbarea Regulamentului CNATDCU. 
  • Consolidarea deciziilor CNATDCU prin clarificarea procedurilor pe baza cărora riscul de invalidare, de către instanța de judecată a deciziilor CNATDCU să se reducă”. Fragment din documentul oficial al Ministerului Educației prin care a fost propusă schimbarea Regulamentului CNATDCU. 

Argumentul proceselor pierdute, susținut de Sorin Cîmpeanu, era fals. La momentul la care a inițiat modificarea legislației, niciun proces intentat de vreun plagiator nu fusese pierdut de Ministerul Educației.

Fostul premier Victor Ponta, fostul ministru de Interne Petre Tobă și primarul orașului Voluntari Florentin Pandele, sunt doar câțiva dintre cei care au pierdut definitiv procesele deschise împotriva Ministerului Educației în care au contestat retragerea titlului de doctor pentru plagiat.

Ministrul Sorin Cîmpeanu și-a motivat tentativa eșuată de a schimba regulile de analiză a plagiatelor prin reducerea „riscului de invalidare în instanță a deciziilor CNATDCU”. Nicio decizie CNATDCU nu fusese însă invalidată, până la data declarațiilor lui Cîmpeanu, de vreo instanță românească. FOTO: ANGELO BREZOIANU / Agerpres

FAPTELE

În realitate, Ministerul Educației – în fruntea căruia Sorin Cîmpeanu a fost instalat la 23 decembrie 2020 – a sabotat anul acesta cu toate armele disponibile deciziile CNATDCU, practicând în culise, departe de ochii publicului, un non-combat juridic în cel puțin trei acțiuni intentate împotriva sa de persoane cu funcții importante în stat.

Ministerul Educației s-a folosit de pârghii birocratice, de tergiversări inexplicabile și de jonglerii juridice pentru a face pârtie, în instanță, plagiatorilor VIP care au atacat verdictele și procedurile CNATDCU.

În contradicție cu declarațiile publice prin care ministrul Sorin Cîmpeanu susține că este preocupat de „consolidarea șanselor [CNATDCU] în instanță” și își dorește ca suspiciunile de fraudă academică să fie clarificate de experți „cu celeritate” și să poată fi apărate de către Ministerul Educației”, atunci când ajung în instanță, juriștii ministerului se comportă ca și cum ar fi în slujba taberei adverse. 

Tabăra adversă e cea a VIP-urilor acuzate de plagiat care blochează, prin instanțe, procedurile și verdictele CNATDCU, brațul instituțional anti-plagiat al Ministerului Educației.

1. CAZUL BOGDAN LICU

Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general al României, blochează din 2016 procedura de analiză a tezei sale de doctorat.

În aprilie 2016, CNATDCU a înregistrat o sesizare de plagiat care viza teza de doctorat a lui Licu și care trebuia finalizată, conform regulamentului, în 45 de zile. Nici până azi – după 5 ani și jumătate – teza nu a fost analizată, „cazul Licu” fiind cel mai vechi dosar nerezolvat de suspiciune de plagiat din întregul portofoliul CNATDCU.

Bogdan Licu a făcut două cereri de renunțare benevolă la titlul de doctor – în martie 2016 și în octombrie 2018 ani – în baza infamei OUG 94 emisă de Sorin Cîmpeanu în primul său mandat de ministru, în decembrie 2014, pentru salvarea premierului Victor Ponta.

Bogdan Licu, prim-adjunctul procurorului general al României, a dat în judecată Ministerul Educației în 2018, cerând instanței să oblige instituția să-i retragă titlul de doctor în baza cererilor sale de renunțare voluntară. FOTO: OCTAV GANEA / Inquam Photos

După ce a depus și cea de-a doua cerere de renunțare, Licu a dat în judecată Ministerul Educației și CNATDCU în octombrie 2018, cerând instanței să oblige ministerul – autoritatea publică în materie de Educație – să îi ia în considerare solicitarea și să-i retragă titlul de doctor. 

În acest fel, Licu a încercat să blocheze procedura de analiză a tezei și să evite un verdict oficial de plagiat.

Până la venirea lui Sorin Cîmpeanu la conducerea Ministerului Educației, Direcția Juridică a instituției a apărat interesele statului în mod corect.

A depus întâmpinări în instanță, iar la fiecare termen de judecată – la care am luat și eu parte – un reprezentant al ministerului a fost prezent și a susținut cauza instituției.

Procesul deschis de Licu în 2018 a fost câștigat în septembrie 2019 de către Ministerul Educației în faza de fond, la Curtea de Apel București, care a respins acțiunea lui Licu, permițând CNATDCU să analizeze sesizarea depusă cu trei ani în urmă. Totuși, CNATDCU nu a făcut-o. 

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Bogdan Licu a făcut recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, iar primul termen s-a judecat în urmă cu trei săptămâni, pe 7 octombrie 2021.

La acest termen de judecată – la care, de asemenea, am fost prezentă – completul de judecată l-a informat pe reprezentantul Ministerului Educației că nu mai are dreptul de a depune întâmpinare la cerere de recurs deoarece nu a respectat termenul alocat pentru acest demers.

Întâmpinarea este documentul prin care partea acționată în judecată formulează apărările și combate solicitarea de chemare în judecată.

Ministerul Educației avea posibilitatea de a combate recursul formulat de Bogdan Licu prin întâmpinare, însă nu a făcut-o.

Instanța i-a pus în vedere reprezentantului Ministerului Educației că poate să depună concluzii scrise.

Concluziile scrise cuprind, de regulă, o dezvoltare a apărărilor și a raționamentelor juridice invocate fie de reclamant, fie de pârât.

Potrivit actelor depuse la dosarul instanței, pe care le-am consultat, Ministerul Educației nu a depus nici concluzii scrise în acest dosar, iar instanța a rămas în pronunțare.

Verdictul este așteptat pentru data de 4 noiembrie 2021.

CONCLUZIE: Prin non-combat-ul din instanță, Ministerul Educației condus de Sorin Cîmpeanu favorizează un suspect de plagiat care nici măcar nu susține că n-a plagiat, ci care vrea să renunțe voluntar la titlul de doctor.

Prin astfel de practici, Ministerul Educației condus de Sorin Cîmpeanu nu apără legile și procedurile statului român prin care plagiatorii pot fi pedepsiți și nu joacă în tabăra CNATDCU, ci în cea a suspectului de plagiat – care, prin atacuri în instanță și tergiversări, blochează procedurile CNATDCU.

2. CAZUL CODRUȚ OLARU

Codruț Olaru, procuror CSM, fost șef al DIICOT și general de armată, este poate cel mai străveziu non-combat al Ministerului Educației cazul unui VIP acuzat de plagiat.

Ministerul Educației a blocat în primăvara lui 2021 – prin pârghii juridice – aplicarea unui verdict pronunțat de CNATDCU în urma unei analize științifice, deși Cîmpeanu declara că „ministerul nu se bagă în procesul de analiză științifică”. 

În aprilie 2020, vechiul Consiliu general al CNATDCU i-a dat lui Codruț Olaru un verdict de neplagiat, deși nu a luat în considerare în decizia finală analiza a cinci cărți indicate ca plagiate de acesta. 

În octombrie 2020, o nouă sesizare de plagiat care viza teza lui Olaru a fost înregistrată la CNATDCU.

În aprilie 2021, o comisie de lucru a CNATDCU a analizat noua sesizare, iar raportorii au dat verdict de „plagiat grosier”. Acest verdict urma să fie validat de Consiliul general al CNATDCU prin vot.

Până la întrunirea acestui for, o lună de zile mai târziu, Codruț Olaru a aflat „pe surse” că teza i-a fost declarată plagiată de o comisie de lucru și a acționat CNATDCU în judecată la Curtea de Apel București.

Procurorul CSM a solicitat în instanță suspendarea înregistrării sesizării de plagiat și suspendarea procedurii de analiză a tezei, care era deja încheiată, ultimul pas fiind emiterea formală a deciziei.

Consiliul general al CNATDCU a votat retragerea titlului de doctor „plagiat grosier”, în ciuda faptului că Secretariatul tehnic al CNATDCU, asigurat de Ministerul Educației, a încercat blocarea procedurii de vot, invocând faptul că Olaru acționase CNATDCU în instanță.

Dosarul era abia înregistrat, instanța nu pronunțase un verdict, însă subordonații lui Cîmpeanu au cerut Consiliului general al CNATDCU să amâne votul pe motiv că Olaru dăduse ministerul și CNATDCU în judecată.

Potrivit procedurii, decizia Consiliu general al CNATDCU urma să capete caracter definitiv după avizul de legalitate al Direcția Juridică a Ministerului Educației.

Doar că, surpriză: în premieră istorică, Direcția Juridică a tergiversat 35 de zile emiterea acestui aviz, prevăzut de legislație pentru deciziile luate de CNATDCU în baza unei analizei științifice.

Pe 16 iunie, a doua zi după ce acțiunea în instanță a lui Olaru a fost amânată pentru septembrie 2021, Direcția Juridică a Ministerului Educației a emis aviz negativ pe verdictul de plagiat pronunțat de CNATDCU, motivând pe 12 pagini că decizia CNATDCU a fost nelegală, fapt nemaiîntâlnit în istoria instituției.

În aceeași zi în care Direcția Juridică dădea aviz negativ, Codruț Olaru deschidea un nou proces în instanță în care cerea din nou suspendarea înregistrării sesizării și suspendarea procedurii de analiză a tezei. 

Procurorul CSM a cerut în acest nou dosar anularea sesizării și clasarea acesteia, dar și anularea deciziei de numire a comisiei de lucru care i-a dat verdictul de „plagiat grosier”.

Dosarul s-a derulat în două etape. În prima etapă, care a vizat suspendarea înregistrării sesizării, Ministerul Educației a fost reprezentat în instanță de un consilier juridic care a apărat cauza CNATDCU spunând că „lasă decizia la latitudinea instanței”, fără să apere, practic, interesele instituției.

Judecătorul i-a admis lui Olaru cererea și a suspendat înregistrarea sesizării, dar și suspendarea procedurii de analiză a tezei, care se derulase deja.

Ministerul Educației nu a făcut recurs pentru a încerca să întoarcă verdictul favorabil lui Olaru la Înalta Curte de Casație și Justiție.

În cea de-a doua etapă, care a vizat anularea sesizării, dar și anularea deciziei de numire a comisiei de analiză a tezei lui Olaru, Ministerul Educației nu a făcut întâmpinare pentru a se apăra, nu a fost prezent în instanță și nici nu a depus concluzii scrise, potrivit actelor de la dosar.

Acest dosar are termen de pronunțare pe 29 octombrie 2021 la Curtea de Apel.

Dacă va pierde, Ministerul Educației are, teoretic, posibilitatea să facă recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.

CONCLUZIE: Ministerul Educației nu a apărat interesele statului și a favorizat în mod fățiș un plagiator prin faptul că a blocat, printr-o argumentație juridică șubredă și părtinitoare, emisă după 35 zile, emiterea oficială a unui verdict CNATDCU pronunțat cu respectarea riguroasă a procedurilor.

Deși CNATDCU a respectat toate procedurile în vigoare, verdictul său – bazat pe analiza conținutului științific făcută de raportori și validată prin votul Consiliului general al CNATDCU – a fost blocat de minister prin pârghii administrative, permițându-i lui Codruț Olaru să tergiverseze în instanță, ani în șir, o decizie finală.

3. CAZUL FLORIAN BODOG

Florian Bodog, senator PSD și fost ministru al Sănătății, a atacat în instanță verdictul de plagiat emis de CNATDCU, pronunțat în septembrie 2019, prin care i s-a retras titlul de doctor în management acordat de Universitatea de Vest din Timișoara.

Florian Bodog, senator PSD și fost ministru al Sănătății, a dat în judecată Ministerul Educației în 2019, atacând ordinul de ministru prin care i-a fost retras titlul de doctor în management. FOTO: GEORGE CĂLIN / Inquam Photos

Bodog a dat în judecată Ministerul Educației la Curtea de Apel Oradea, iar primul termen de judecată a fost stabilit pentru februarie 2021.

Începând din martie 2021, judecătorul de caz de la Curtea de Apel Oradea a dat nu mai puțin de cinci termene de judecată în care a cerut Ministerului Educației patru lucruri:

  • să depună la dosar întreaga documentație ce a stat la baza emiterii ordinului de retragere a titlului de doctor;
  • să depună dovada comunicării către Bodog a acestui ordin;
  • să-și exprime punctul de vedere cu privire faptul că apărarea (întâmpinarea) față de cererea de chemare în judecată a lui Bodog a formulată prea târziu;
  • pentru a comunica instanței data la care a depus apărarea (întâmpinarea) la Oficiul Poştal;

Pentru că Ministerul Educației nu s-a conformat, nu a trimis actele solicitate și nici nu s-a prezentat la niciun termen de judecată, instanța i-a pus în vedere încă din 10 mai 2021 că „persoana responsabilă va fi amendată la termenul următor dacă nu va răspunde solicitărilor instanței”.

Documentele solicitate de către instanță nu au fost depuse de minister la niciunul dintre termenele derulate ulterior în acest proces, pe 7 iunie, 13 septembrie și 11 octombrie, iar la fiecare dintre aceste termene, judecătorul de caz a dispus amendarea cu câte 700 de lei a „persoanei responsabile din cadrul autorității pârâte, mai exact a Ministerului Educației.

Captură de ecran de pe portalul Curții de Apel Oradea

Despre amenzile repetate încasate de Ministerul Educației pentru că nu s-a conformat la solicitarea instanței a scris, în exclusivitate, ziarul Bihoreanul

În total, Ministerul Educației a primit de la Curtea de Apel Oradea 2.100 de lei amendă pentru că a refuzat sistematic să trimită instanței documentele solicitate și să susțină, în acest fel, verdictul de plagiat pronunțat de CNATDCU.

Pentru a putea înainta cu judecarea dosarului, blocată în mod vădit de către Ministerul Educației, Curtea de Apel Oradea a decis să-i trimită o nouă solicitare pentru comunicarea documentelor, dar și să solicite de la Universitatea de Vest din Timișoara, unde Bodog a obținut doctoratul declarat plagiat, „întreg dosarul de doctorat al reclamantului”.

Noul termen din acest dosar a fost stabilit pe 8 noiembrie 2021.

CONCLUZIE: Neprezentându-se în instanță, Ministerul Educației condus de Sorin Cîmpeanu sabotează decizia CNATDCU, care și-a prezentat argumentația științifică de fraudă prin votul Consiliului General din 31 iulie 2019 – dată la care a pronunțat verdictul de plagiat și a hotărât retragerea titlului de doctor pentru plagiat. Acest verdict a fost pus în aplicare prin ordinul de ministru nr. 5180 din 18 septembrie 2019.

Non-combatul din instanță a Ministerului Educației favorizează un plagiator declarat și arată că instituția – cu sau fără intenție, din interes sau din incompetență – joacă în tabăra adversă CNATDCU, de partea unui plagiator dovedit. 

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.