Procurorul Codruț Olaru, membru CSM și conferențiar universitar, a fost declarat plagiator în ședința CNATDCU din 12 mai 2021. FOTO: Ovidiu Micsik / Inquam Photos

Procurorul Codruț Olaru rămâne fără titlul de doctor în drept, după ce Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) a decis, joia trecută, că teza acestuia este plagiată „grosier”.

Olaru, care este membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), și-a susținut public lucrarea științifică în 2013, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC), sub coordonarea actualului rector Tudorel Toader – fost ministru al Justiției în perioada 2017-2019. 

Înainte de ședința Consiliului General al CNATDCU în care urma să se decidă menținerea sau retragerea titlului său de doctor, Codruț Olaru a încercat să blocheze emiterea unui verdict printr-o acțiune deschisă în instanță împotriva CNATDCU și a Ministerului Educației. 

Mai mult, Olaru le-a cerut ministrului Educației Sorin Cîmpeanu și președintelui CNATDCU Ioan Aurel Pop clasarea sesizării asupra căreia CNATDCU urma să se pronunțe, pe motiv că în martie 2020 primise – pe o altă sesizare – verdict de neplagiat. 

Acțiunile întreprinse de Olaru au avut loc în plină procedură CNATDCU de analiză a sesizării – imediat după ce comisia de experți în științe juridice a stabilit, la 8 aprilie, că acuzația de plagiat este întemeiată; dar înainte de întrunirea Consiliul General al instituției, care urma să decidă prin vot, pe baza raportului experților, menținerea sau retragerea titlului.

Procurorul Codruț Olaru primise în primăvara lui 2020 un verdict de neplagiat lipsit de orice credibilitate de la vechiul CNATDCU, care și-a încheiat activitatea în luna mai 2020, în baza unui simulacru de raport, pe care l-am analizat în detaliu pe PressOne

Însă sesizarea de plagiat din octombrie 2020, a cărei analiză a încercat Olaru să o blocheze luna trecută, indica suspiciuni de plagiat noi, neanalizate anterior.

***

Decizia de retragere a titlului de doctor pentru plagiat în cazul procurorului Codruț Olaru a fost luată de Consiliul General al CNATDCU joia trecută, pe 12 mai. 

Surse din Ministerul Educației susțin că hotărârea a fost adoptată cu 13 voturi pentru și o abținere

Ion Ciucă, secretarul tehnic al CNATDCU, afirmă că decizia și rapoartele experților nu au putut fi făcute publice pe site-ul CNATDCU imediat după încheierea ședinței deoarece procesul verbal al întâlnirii, care a avut loc online, nu a fost încă semnat de toți membrii. 

Conform procedurilor, procurorul Codruț Olaru poate contesta decizia în termen de zece zile de la comunicarea acesteia, contestația sa urmând a fi analizată de CNATDCU. În cazul în care contestația e respinsă, retragerea titlului de doctor urmează a fi oficializată printr-un ordin al ministrului Educației. 

Decizia din 12 mai 2021 este cea de-a doua pe care CNATDCU o pronunță cu privire la teza de doctorat a procurorului Codruț Olaru, ca urmare a unei noi sesizări de plagiat, înregistrată în 7 octombrie 2020. 

Primul verdict: neplagiat

Prima sesizare de plagiat în lucrarea lui Olaru, înregistrată în 17 ianuarie 2018, a primit verdict de neplagiat în 30 martie 2020 din partea Consiliul General anterior al CNATDCU (2016 – 2020). 

Verdictul de neplagiat a fost fundamentat pe un raport comun în care cei trei experți – profesorii Emilian Stancu, Claudia Lemarchand Ghica și Teodor Bodoașcă – au admis că probele din sesizare demonstrează că Olaru a copiat în total, în teza sa, 26 de pagini – dar au socotit că procentul de „aproximativ 8%” ar fi prea mic pentru a declara lucrarea plagiată:

„Urmare a analizei comparative, «față în față», a conținutului tezei de doctorat cu cel al lucrărilor la care am avut acces și eliminării similitudinilor asupra cărora există dubii, constatăm că din acestea au fost preluate în teza de doctorat aproximativ 26 de pagini, ceea ce reprezintă aproximativ 8%”.

În realitate, procentul de „conținut preluat” constatat oficial de comisie – raportat la cele 299 de pagini ale tezei – este de 8,6%. 

Totuși, într-o analiză de plagiat, anexele și bibliografia nu se iau în calcul, astfel că, dacă sunt eliminate, rezultă că teza propriu-zisă a lui Codruț Olaru are doar 249 de pagini – ceea ce înseamnă că procentul de „conținut preluat” este de 10,4%, nu de „aproximativ 8%”.

Deși a consemnat în raportul final un șir întreg de „preluări” fără citarea sursei în teza lui Olaru, CNATDCU a emis în 2020 verdict de neplagiat 

În plus, comisia din 2020 a exclus din analiză o serie întreagă de surse indicate în sesizare. Motivul oficial: „[…] unele lucrări pretins plagiate, fiind publicate în ediții vechi sau având accesul parolat, nu au putut fi procurate”

Indiciile de plagiat din aceste cinci lucrări, neanalizate în sesizarea inițială, au fost incluse într-o sesizare nouă de plagiat, înregistrată la CNATDCU pe 7 octombrie 2020. 

Aceasta nouă sesizare este cea în baza căreia s-a luat decizia de retragere a titlului de doctor deținut de Olaru pentru plagiat. 

Verdictul de plagiat

La scurt timp după înregistrarea noii sesizări, președintele Comisiei Științe Juridice, profesorul Mircea Bob de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, a trimis o adresă către Direcția Juridică a Ministerului Educației cu privire „la oportunitatea legală a analizării unei noi sesizări de plagiat pentru teza domnului Olaru”.

Informația reiese dintr-o serie de documente rezultate din procedura de analizare a acestei noi sesizări pe care le-am consultat pe parcursul documentării. 

Pe 29 octombrie 2020, Direcția Juridică a Ministerului Educației a informat Comisia de Științe Juridice a CNATDCU că reglementările incidente „nu împiedică o rejudecare a speței”. 

Procurorul Codruț Olaru a trimis și el o adresă Ministerului Educației, pe 4 noiembrie 2020, în care spunea că o nouă analizare a tezei sale de doctorat a nu ar face decât „să reia în mod șicanator aspecte deja soluționate”.

În realitate, noua sesizare reclama suspiciuni de plagiat pe care CNATDCU nu le analizase în martie 2020, la pronunțarea primului verdict. 

***

Analiza unei sesizări de plagiat și emiterea unui verdict de către CNATDCU presupun parcurgerea a două etape: 

1. Verificarea sesizării de către o comisie de lucru, care întocmește un raport comun în baza căruia propune retragerea sau menținerea titlului de doctor;

2. Validarea sau invalidarea propunerii comisiei de lucru de către Consiliul General al CNATDCU, care emite, în urma votului, decizia finală de retragere sau menținere a titlului de doctor.

Consiliul General al CNATDCU a stabilit în 25 noiembrie 2020 componența comisiei de lucru desemnată să analizeze noua sesizare referitoare la teza de doctorat a lui Codruț Olaru, formată din profesorii Adriana Almășan (Universitatea din București), Dacian Dragoș (Universitatea „Babeș-Bolyai”) și Mircea Bob (Universitatea „Babeș-Bolyai”). 

Potrivit raportului comun al Comisiei de lucru, pe care l-am consultat, patru dintre cele cinci indicii de plagiat incluse în sesizare se verifică. 

„Compararea documentelor a permis să constatăm faptul că doctorandul a preluat mot-à-mot din lucrările indicate în Sesizare. A schimbat doar în rare ocazii câte un cuvânt sau două la începutul câte unei fraze sau a scris fără alineatele prezente în lucrările din care a copiat, este una dintre constatările comisiei de lucru.  

Experții au mai constatat faptul că doctorandul a preluat, în unele situații, „inclusiv trimiterile de subsol din sursa originară” sau „inclusiv cu formatările din sursa originară”. 

Două exemple care arată că procurorul Codruț Olaru a preluat în teza sa de doctorat, mot-à-mot, nu doar pagini întregi scrise de alți autori, ci și formulările acestora din notele de subsol

Raportul comun al profesorilor Almășan, Dragoș și Bob explică într-o manieră categorică de ce teza procurorului Codruț Olaru este plagiată:  

„Pe fond, la paginile indicate nu este vorba de similitudini în sens de preluarea unor fraze comune, folosite ca atare în literatura de specialitate juridică. Dimpotrivă, doctorandul a reprodus exprimări particulare, formulate în stilul propriu al autorilor din care a copiat”. 

Comisia mai explică faptul că preluarea este cu atât mai gravă „cu cât au fost preluate inclusiv elementele de formatare din lucrările valorificate în vederea plagiatului”. 

În alte situații, experții au constatat că doctorandul a adăugat textului elemente de formatare „prin evidențierea cu text îngroșat a paragrafului preluat”, fapt care, mai indică membrii comisiei de lucru, ar putea crea impresia că „respectivele texte ar reprezenta contribuția originală a autorului tezei de doctorat”:

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

„În opinia Comisiei noastre, este inadmisibil ca o lucrare de cercetare avansată cum este teza de doctorat să preia fără citare fraze întregi, la nivel de multiple pagini, din publicațiile științifice ale altor autori”.

Profesorii Almășan, Dragoș și Bob mai remarcă faptul că legislația în materie de etică a cercetării științifice nu s-a schimbat de la data susținerii tezei, în 2013, și până în prezent – și atunci, și acum, fiind în vigoare prevederile din Legea 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică care prevede că plagiatul este „expunerea într-o operă scrisă […] a unor texte, expresii, idei […] extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale altor autori, fără a menționa acest lucru și fără a face trimitere la sursele originale”.

Dincolo de detalii, există o diferență de substanță între abordarea comisiei de lucru din 2020, care a propus menținerea titlului de doctor, și cea din 2021, care a propus retragerea titlului deținut de Codruț Olaru. 

În vreme ce experții din 2020 au numărat paginile plagiate – 26 la număr – și au concluzionat că procentul calculat, de „aproximativ 8%”, e tolerabil într-o teză de doctorat, cei din 2020 susțin că originalitatea unei lucrări științifice nu poate fi judecată în acești termeni.

„Frauda intelectuală se apreciază calitativ, nu cantitativ”, notează în raportul comun profesorii Almășan, Dragoș și Bob.

În plus, explică aceștia, legislația în vigoare „nu stabilește vreun procent minim de similitudini pentru reținerea plagiatului” – iar legislația permite doar două soluții, de menținere sau de retragere a titlului de doctor.

Concluzia celor trei experți este una categorică, la fel și propunerea făcută:

„Comisia de lucru consideră că se află în fața unui plagiat grosier și propune în unanimitate retragerea titlului de doctor al domnului Codruț Olaru”.

Încercarea de blocare a verdictului

Raportul celor trei experți, finalizat la 8 aprilie 2021, a fost înaintat – conform următoarei etape din procedura de analiză – Consiliului General al CNATDCU, care urma să se întrunească în ședință pentru votul final tot în aprilie, conform unor surse din Ministerul Educației. 

Ședința a fost însă amânată de mai multe ori la solicitarea președintelui CNATDCU, academicianul Ioan Aurel Pop. 

Întrebat care au fost motivele pentru care a solicitat amânarea ședințelor programate în 21 și 28 aprilie, Ioan Aurel Pop a invocat faptul că este extrem de ocupat și că multe atribuții de președinte al Academiei Române se pot suprapune, ca interval de timp, peste cele de președinte al CNATDCU. 

Întrebat dacă amânările au fost făcute la solicitarea procurorului Codruț Olaru, Pop a negat acest lucru, însă a confirmat faptul că a primit un memoriu de la Olaru. 

Procurorul Olaru a făcut două încercări distincte de a bloca votul Consiliului General al CNATDCU în intervalul 8-21 aprilie 2021 – adică între ziua finalizării raportului comisiei de experți, care propusese retragerea titlului, și data fixată inițial pentru votul în plen:

  • a trimis un memoriu ministrului Educației Sorin Cîmpeanu și președintelui CNATDCU Ioan Aurel Pop prin care le-a cerut clasarea sesizării asupra căreia CNATDCU urma să se pronunțe pe motiv că la începutul anului 2020 primise verdict de neplagiat;
  • a dat în judecată CNATDCU și Ministerul Educației, cerând „suspendarea executării actului administrativ, sesizare nr. 3055/07.10.2020”.

Memoriul

Pe 20 aprilie 2021, Codruț Olaru a trimis de pe adresa de email instituțională, pe care o deține în calitate de membru CSM, un memoriu către ministrul Educației Sorin Cîmpeanu și către președintele CNATDCU Ioan Aurel Pop. 

Olaru susține în respectivul document că reluarea procesului de evaluare a tezei sale „a doua sau a treia oară, după unui verdict definitiv de neplagiat” reprezintă, consideră acesta, „un element nejustificat de natură a-mi afecta reputația profesională”

Procurorul CSM mai afirmă în document că procedura de verificare a tezei sale îi încalcă flagrant „orice drept la apărare” și că decizia CNATDCU – care încă nu fusese adoptată la data memoriului – are la bază „doar argumentele discreționare ale experților”. În realitate, Olaru are dreptul de a contesta decizia CNATDCU. 

Acesta mai invocă faptul că decizia, programată inițial pentru ședința de a doua zi – adică 21 aprilie – s-ar baza pe un „reper cantitativ de 13 pagini din totalul celor 299 cât are teza de doctorat (aprox. 4%)”. 

Totuși, noua comisie de lucru a identificat 17 pagini plagiate, nu 13, care, în eventualitatea raportării la întreg, vor fi corelate cu cele 249 de pagini de conținut, restul până la 299 fiind excluse, deoarece reprezintă anexele și bibliografia lucrării. 

Astfel, procentul s-ar ridica la 6,8% și nu la 4%, cum invocă Olaru, fără a lua în calcul cele 26 de pagini identificate ca plagiate la precedenta analiză, care reprezintă 10,4% din totalul de 249 de pagini ale tezei. 

În final, cele două comisii de lucru au validat drept plagiate, în baza a două sesizări distincte, 43 de pagini plagiate dintre cele 249 ale tezei propriu-zise, procentul de conținut preluat ajungând astfel la 17,26%. 

De asemenea, procurorul CSM susține în mod fals faptul că sesizarea din octombrie 2020 „reia integral aspecte care au fost definitiv soluționate de CNATDCU prin intermediul unei proceduri anterioare”, deși sesizarea se referă exclusiv la elemente care nu au fost verificate anterior. 

Acțiunea în instanță

La o zi după după trimiterea memoriului, pe 21 aprilie, procurorul Olaru a acționat în instanță CNATDCU și Ministerul Educației, cerând „suspendarea executării actului administrativ, sesizare nr. 3055/07.10.2020”.

Mai exact, acesta a cerut instanței să oblige CNATDCU să nu îi fie verificată teza în urma sesizării nr. 3055/07.10.2020 pentru că teza acestuia mai fusese verificată o dată și primise verdict de neplagiat. 

Tot pe 21 aprilie ar fi trebuit să aibă loc ședința lunară a Consiliul General al CNATDCU, care a fost însă amânată la solicitarea președintelui CNATDCU, academicianul Ioan Aurel Pop până pe 12 mai.  

La ședința care a avut loc la 12 mai Ion Ciucă, secretarul general al CNATDCU, a prezentat Consiliului General memoriul trimis de Olaru ministrului Cîmpeanu și a solicitat amânarea votului în această speță pe motiv că Olaru a deschis o acțiune în instanță. 

Surse din Ministerul Educației susțin că membrii CNATDCU au respins solicitarea de amânare a pronunțării până la emiterea unei decizii de către o instanță, argumentând că nu există o hotărâre prin care justiția să fi suspendat analizarea sesizării.

Potrivit unor avocați pe care i-am consultat, acțiunea de chemare în judecată a CNATDCU și Ministerul Educației, care are termen de judecată chiar mâine, 18 mai, este rămasă fără interes și fără obiect.  

Mai mult, unul dintre avocații căruia i-am cerut un punct de vedere susține că o cerere de suspendare a unei sesizări de plagiat este inadmisibilă, deoarece nu există o operație administrativă care ar putea fi suspendată în acest caz, cum a cerut Olaru: sesizarea de plagiat se produce și este epuizată instantaneu prin simpla ei înregistrare la CNATDCU. 

Blocajele precedente

Aceste încercări de a bloca un verdict de plagiat în cazul tezei de doctorat a procurorului Codruț Olaru nu reprezintă o noutate. 

Așa cum am scris deja, pe numele lui Codruț Olaru a fost depusă o primă sesizare pentru plagiat pe 17 ianuarie 2018 după ce anterior am dezvăluit, în exclusivitate, că teza acestuia de doctorat este plagiată.  

Timp de un an și opt luni, mai exact 596 de zile, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC), condusă de rectorul Tudorel Toader, coordonator al tezei lui Olaru, a tergiversat emiterea unui punct de vedere cu privire la sesizarea de plagiat. În lipsa punctului de vedere al universității, CNATDCU nu a putut continua procedura de analiză a sesizării.

Doctorul în drept Codruț Olaru și coordonatorul său de doctorat, Tudorel Toader, care a revenit în funcția de rector în aprilie 2019 FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea

Într-un final, universitatea a fost constrânsă de către Consiliul de Etică și Management Universitar (CEMU) să emită o decizie în cazul tezei lui Olaru sub amenințarea că Tudorel Toader riscă să-și piardă mandatul de rector, iar universitatea, să fie reorganizată sau chiar desființată. 

Decizia Comisiei de Etică a UAIC, luată în vara anului 2019, este una revoltătoare. 

Deși doi din cei trei membri ai comisiei de analiză a tezei au susținut, cu argumente, că lucrarea este plagiată, Comisia de Etică a stabilit că teza nu e plagiată, bazându-se exclusiv pe opinia celui de-al treilea profesor din comisie, care a făcut opinie separată. 

Acest profesor este Carmen Tamara Ungureanu, șefa Școlii Doctorale în Drept – unde este colegă cu rectorul Tudorel Toader, care a fost coordonatorul de doctorat al tezei lui Codruț Olaru, supusă analizei. În plus, Ungureanu este cadru didactic la Facultatea de Drept din cadrul UAIC, pe care Toader a condus-o în perioada 2004-2016. 

În ciuda evidentului conflict de interese, Carmen Tamara Ungureanu nu s-a recuzat din comisia de experți.

Ceilalți doi profesori – Dan Cristea și Alin Marius Andrieș – au arătat că 41 de pagini din teza lui Olaru sunt plagiate, însă Comisia de Etică și-a fundamentat decizia pe raportul lui Ungureanu, care a admis că doar șase pagini sunt plagiate. 

La trei luni după ce a susținut că teza lui Olaru nu e plagiată, Carmen Tamara Ungureanu a lansat o carte – Drept civil. Partea generală. Persoanele. Ediția a IV-a – împreună cu unul dintre fii lui Tudorel Toader, Ionuț-Alexandru Toader, care este notar și asistent universitar la Facultatea de Drept din universitatea condusă de tatăl său. 

La 6 decembrie 2019, fiul lui Tudorel Toader anunța, pe Facebook, că a lansat o carte împreună cu Carmen Tamara Ungureanu, cea care a dat verdictul de neplagiat pe o teză coordonată de tatăl său

Mai mult ca sigur, la momentul la care analiza teza coordonată de Tudorel Toader – în august 2019 – Ungureanu lucra împreună cu fiul acestuia la cartea lansată trei luni mai târziu. 

Explicația pentru uluitoarea decizie a Comisiei de Etică a UAIC este simplă: teza de doctorat a procurorului Codruț Olaru a fost coordonată de profesorul Tudorel Toader, actualul rector al universității.

Olaru a obținut titlul de doctor pentru lucrarea științifică „Particularitățile criminalității organizate în România” în 2013, pe vremea când era procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). 

Toader, coordonatorul său de doctorat, era în 2013 decanul Facultății de Drept de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași și judecător al Curții Constituționale a României (CCR).

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.