Foto: Inquam Photos / George Călin

Frăția păcănelelor. Cum vrea deputatul Florin Roman să-i „salveze” pe tinerii dependenți de jocurile de noroc

Parlamentul a adoptat o lege care îi obligă pe proprietarii sălilor de jocuri de noroc din România să țină un registru electronic național, astfel încât să poată interzice accesul minorilor sau al celor „indezirabili” în incintă. Actul normativ stârnește însă furia industriei, care susține că i se pune în spate o obligație și-așa inutilă, pentru că jucătorii pot la fel de bine să migreze în online. 

Autoritatea de reglementare a statului, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) nu comunică și e aproape invizibilă. Iar România în continuare nu știe, oficial, câți dependenți de păcănele și jocuri de noroc are, ce pierderi economice și umane creează fenomenul și nici cum să-i ajute, cu adevărat, pe cei vulnerabili. 


Vrem să putem investiga în profunzime evenimentele care afectează viața de zi cu zi a românilor, în special dependența de jocurile de noroc, o problemă gravă și reglementată insuficient de statul român. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

Redacția PressOne

Alte articole din aceeași serie:

Frăția păcănelelor. De ce își face Loteria Română casă de pariuri sportive și cine are grijă de victimele dependenței de jocuri de noroc

Frăția păcănelelor. „Joacă, joacă, joacă!” Ce face statul român când jocurile de noroc devin o problemă socială


Florin Roman: „E doar un pas”

Cei dependenți de păcănele pot fi opriți să își facă praf viața”, l-a citat recent o parte a presei autohtone pe deputatul PNL Florin Roman, unul dintre inițiatorii actului normativ care completează ordonanța privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc. 

Pot fi oare cu adevărat opriți prin această lege? l-a întrebat însă PressOne pe deputatul liberal. În expunerea de motive se vorbește succint despre cât de greu îi este individului care joacă patologic să-și înfrâneze impulsul, chiar dacă știe că ce face îi dăunează lui și celor din jur. 

Individul simte o senzație crescândă de tensiune sau de excitație înainte de a comite actul și apoi simte plăcere, gratificație sau ușurare în timpul jocului. Jocul patologic de noroc este însoțit de sentimente de vinovăție și izolare atunci când jucătorul încearcă să reducă sau să înceteze această activitate, precum și de dificultăți în relaționarea socială (…).”

– Citat din expunerea de motive a legii

Așa că liderul grupului parlamentar al PNL a găsit, ca soluție la toate aceste probleme, obligativitatea instituirii unui registru electronic la nivel național, astfel încât o persoană „indezirabilă”, din orice motiv, să aibă accesul interzis în orice sală de jocuri din România, dacă apare pe lista neagră

Un registru electronic de evidență care trebuie arhivat timp de 5 ani de zile și care este făcut exact după modelul de la nivel european. Se referă la cei care sunt dependenți și-și acceptă această dependență și la cei indezirabili. În cazul minorilor chestiunile astea pot fi sesizate și trecute în registru de către părinți sau de către tutorii legali”, explică, pentru PressOne, deputatul Florin Roman. 

El susține că „știe care este realitatea” în urma discuțiilor cu mai mulți părinți și a observațiilor pe care le-a făcut în județul de unde provine. „Dacă realitatea este foarte tristă la nivel de județul Alba, îmi închipui ce e la nivel național.

Florin Roman mai spune că pandemia i-a făcut pe mulți tineri să-și piardă vremea „în tot felul de locuri în care se consumă alcool, tutun, săli de păcănele.

Tot pandemia a dat însă un impuls major site-urilor caselor de pariuri sportive și jocuri de noroc. Piața online din România a crescut cu 90% în primul an de pandemie, cel mai alert ritm din Europa. 

Actul normativ vizează așadar doar prezența fizică, în săli de cartier sau cazinouri, situație în care devine mult mai dificil ca legea să-i oprească pe cei dependenți să-și facă praf viața, așa cum și-ar fi propus legiuitorul. „Eu nu spun că am dus totul la bun sfârșit. Este doar un pas. Adică proiectul de lege rezolvă doar problema sălilor de noroc cu prezență fizică, ca să zic așa, pentru că online-ul e în continuare total nereglementat”, admite acum, pentru PressOne, deputatul Florin Roman. 

Când parlamentarii dau legi după ureche și influencerii își văd de jackpot-ul lor 

Pentru cine este așadar această lege? Industria jocurilor de noroc evită să spună câți români pariază sau rulează sume de bani, în mod constant. „Jucătorii sunt anonimi și identificați doar dacă realizează un câștig care urmează să fie impozitat”, transmitea, la solicitarea PressOne, Anchidim Zăgrean, președintele Rombet, o asociație care reprezintă companii de profil, printre care Betano, Get’s Bet, Superbet sau Fortuna. 

Statul e reprezentat în această ecuație de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), care, la rându-i, nu deține sau alege să nu comunice astfel de date, deși reglementează piața. De altfel, ONJN nu a răspuns nici până astăzi unei solicitări făcute de PressOne în decembrie 2021, demers de informare publică ce includea și întrebarea „câți români joacă”, atât fizic, în săli de profil sau în mediul online. 

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

L-am întrebat pe deputatul PNL Florin Roman dacă a avut acces la astfel de statistici, înainte de a propune modificarea legii. Mărturisește că nu și că nici el nu știe câți români joacă, de fapt, jocuri de noroc. De ce? „Acuma, dacă mi-ați pus o întrebare, eu vă spun direct. Pentru că nu se dorește”, răspunde deputatul. 

Teoretic, de prevederile noii legislații ar urma să beneficieze minorii, cu condiția ca părinții sau cei care au grijă de ei să știe ce se întâmplă cu copiii sau adolescenții. 

Părintele face dovada că al lui copil merge în mod regulat și cheltuie sume de bani nejustificat. Bun, eu nu vreau să intru foarte mult în detaliu. Sunt studii care arată că în momentul în care intră de mai multe ori într-o sală și pierde bani, el devine trist, începe să se izoleze, începe să dea în stare de depresie și practic devine dependent. Pentru că el în permanență vizează un câștig care se acopere pierderile pe care le-a avut”, explică mai departe inițiatorul legii. 

Practic, în textul legii nu este clar ce anume te face „indezirabil” și, din nou, nu există statistici sau date publice care să arate câți minori au migrat în online și câți merg, propriu-zis, în săli de jocuri. 

Între timp, pe Tik Tok, de exemplu, influenceri urmăriți de sute de mii de tineri promovează agresiv păcănelele în mediul online. 

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios
Un influencer popular în rândul tinerilor, cu peste 400 de mii de urmăritori doar pe Tik Tok

Statul român, neputincios în fața propriei umbre

Până la reglementarea suplimentară a jocurilor de noroc în online, pe care clamează că și-o propun, parlamentarii români se declară neputincioși în fața unor instituții care țin tot de stat, precum ONJN. 

Admit treaba asta și vă spun că ăsta este pasul următor. Încerc să găsesc soluții și pentru online, pentru că într-adevăr, foarte mulți tineri sunt de fapt pe aceste platforme online.” Florin Roman reclamă și că ONJN este o autoritate a statului „care nu-și face treaba”.

Cei de la Oficiu ar fi solicitat anul trecut posturi suplimentare în organigramă, tocmai pentru a face educație civică și pentru a-i sprijini pe cei dependenți și vulnerabili. „Ori ei nu fac nimic în sensul ăsta. Dar absolut nimic”, mai reclamă deputatul. 

Pe site-ul instituției, la secțiunea Proiecte, e o singură inițiativă. Se intitulează „Creşterea gradului de interoperabilitate al ONJN” și a fost finanțată din bani europeni, prin programul operațional „Investiţii pentru viitorul dumneavoastră.” 

http://onjn.gov.ro/

Care sunt, concret, măsurile și mecanismele prin care ONJN protejează cetățenii sau prin care încearcă să-i responsabilizeze și să-i facă conștienți de riscul de a deveni dependenți de jocuri de noroci? i-a întrebat, în decembrie 2021, PressOne, pe reprezentanții Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc. După aproape un an, nu avem încă un răspuns la această întrebare. 

În tot acest context, deputatul PNL Florin Roman susține că ONJN „a strâns foarte mulți bani din taxele de la operatori”, sume ce ar fi putut finanța campanii de conștientizare sau măcar o clinică pentru tratarea dependențelor (PressOne a arătat în mai multe articole că victimele dependențelor sunt mai degrabă pedepsite de lege, decât ajutate să revină la o viață normală). 

„Vă întreb ce-i oprește, ce-i stopează să vină cu astfel de inițiative?” – se revoltă deputatul Florin Roman. 
Rep: Eu v-am întrebat același lucru. 
Florin Roman: Păi eu n-am de unde să știu. Știu însă că au acei bani, pentru acel scop. De ce nu vin la Guvern să spună, domnule, uite, propunerea noastră este să facem un centru în care să ajutăm în special minorii care sunt dependenți de treaba asta?

Liderul grupului parlamentar al PNL susține că nu știe ce partid politic e în spatele conducerii ONJN și că o eventuală schimbare a conducerii nu ar rezolva mare lucru pentru că, în opinia lui, „piața nu e reglementată”. Mai departe însă, deputatul intră din nou în criză de răspunsuri. 

Nu contează cine vine la conducere, toți sunt la fel. Eu nu vorbesc aici de partide, nici nu-i cunosc. Dacă mă întrebați, habar n-am cine e acolo. Că e liberal, USR sau PSD, nu mă interesează. Dar văd și vedeți și dvs. că e o piață nereglementată. De ce nu e reglementată?

Accesul minorilor în sălile de jocuri de noroc e interzis în România încă din 2015, însă fără succes, din moment ce legiuitorii apelează în 2022 la instituirea unui registru electronic pentru a preveni astfel de situații. 

La acea vreme parlamentarii și presa vorbeau de 150 de mii de români dependenți de jocuri de noroc. Între timp, specialiștii au avertizat că fenomenul s-a agravat, iar statul român încasează sume uriașe din reglementarea jocurilor de noroc. 

Partea de prevenție și informare e finanțată în România chiar de industria jocurilor de noroc. Platforma Joc Responsabil oferă, printre altele, consiliere psihologică sau programe de educare și prevenție, însă o face cu sprijinul Romslot, Romanian Bookmakers și Rombet. Platforma se autorecomandă ca fiind „punctul de referință al industriei de jocuri de noroc” și „pilonul de responsabilitate față de jucători.”

Reacția industriei: „Problema de fond nu va fi rezolvată, iar jucătorul va căuta să joace în alte părți”

Contactați de PressOne, cei de la Romanian Bookmakers – Patronatul Organizatorilor de Pariuri din România susțin că nu a existat vreo consultare cu industria și că actul normativ inițiat de deputatul Florin Roman ar avea „scăpări.”

Spre exemplu, proiectul nu menționează cum vor fi corelate listele cu jucătorii care au cerut autoexcludere în săli și cei care au făcut același lucru și în online. Sau cum vor fi corelate bazele de date între operatori. De asemenea, este posibil ca cineva care a solicitat autoexcluderea în retail să poată juca în mediul online”, reacționează Liviu Popovici, președintele Romanian Bookmakers. 

Operatorii de jocuri de noroc din România invocă, printre argumentele lor, tocmai tehnologia. 

Nu este o măsură care să aibă un efect real în combaterea problematicii generate de jocul în exces. Problema de fond nu va fi rezolvată, iar jucătorul va căuta să joace în alte părți și s-ar putea îndrepta inclusiv către piața neagră sau către alte jurisdicții, prin accesarea unor website-uri de jocuri de noroc nelicențiate în România. Chiar dacă legislația din România nu permite, prin conexiuni VPN sau website-uri proxy pot fi evitate filtrele și, în disperare, aceasta poate fi o cale aleasă.

Foto: Lucian Muntean

În evaluarea industriei de noroc însă, ONJN are un rol pozitiv și este descris ca „autoritatea care cunoaște cel mai bine acest domeniu și modul de desfășurare a activității de jocuri de noroc.” 

Atât ONJN, cât și companiile din domeniul jocurilor ar fi transmis că actul normativ nu se justifică. „Două comisii de specialitate din Parlament, inclusiv Comisia pentru drepturile omului spun că se încalcă anumite drepturi”, reclamă Romanian Bookmakers, care constată: „cu toate acestea, Parlamentul a adoptat un astfel de proiect de lege”.

Operatorii invocă protecția datelor cu caracter personal și aduc în discuție și Loteria Română, o companie a statului.  

Un aspect care nu trebuie ignorat este cel al prelucrării datelor personale ale tuturor clienților și păstrarea acestora pentru o perioadă de cinci ani. Nu există explicații pentru aceste aspecte, pentru a putea înțelege cum pot servi ele în mod efectiv la prevenirea și combaterea riscului de dependență. Una din caracteristicile principale ale participării la jocurile de noroc în retail este anonimitatea. Cineva care intră într-o sală de joc nu se identifică, nici la Loterie, nici într-o agenție de pariuri, este anonim până la un anumit punct”, afirmă patronatul organizatorilor de pariuri din România. 

Pentru industrie, soluțiile pentru jucatul în exces ar trebui să vină în urma unui dialog. Statul român, acuză companiile din domeniu, n-ar face altceva decât să-i împingă pe cei dependenți de jocurile de noroc către alte căi spre același viciu. 

Suport specializat și orientarea politicilor publice către susținerea programelor de educație și prevenție ar putea fi soluții pe termen mediu și lung. Un jucător care a depășit limita recreaționalului are nevoie de ajutor de specialitate, nu să fie forțat să-și testeze inventivitatea spre a găsi noi soluții pentru a putea continua să joace fără a fi forțat să-și dezvăluie identitatea.

Industria, în special prin programele derulate de Asociația Joc Responsabil, este deja, în bună măsură, aliniată în această direcție”, concluzionează Romanian Bookmakers. 

De partea cealaltă, deputatul Florin Roman are, la rându-i, o concluzie: „Eu i-am acuzat direct că din punctul meu de vedere există o frăție, ca să zic așa, între ONJN – ca și reglementator – și operatorii din piață, pentru că această piață nu este reglementată.

Știți cât a stat acest proiect de lege cu raport de adoptare până să fie votat în plen? Aproape 9 luni de zile, ceea ce se întâmplă extrem de rar în istoria parlamentarismului. Raportul de adoptare e undeva în luna martie. Orice lege cu raport de adoptare sau de respingere intră pe lista de vot final cam în două săptămâni. Cred că asta spune totul.


Despre ce pierde și ce câștigă statul român din jocurile de noroc și despre cum își face industria publicitate excesivă PressOne a relatat AICI. 

AICI poți citi despre cum încearcă Loteria Română să intre pe piața pariurilor sportive, despre interesele financiare și despre cum nimeni nu se preocupă cu adevărat de cei dependenți de jocurile de noroc.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...