Frăția păcănelelor. De ce își face Loteria Română casă de pariuri sportive și cine are grijă de victimele dependenței de jocuri de noroc

Loteria Română intră pe tăcute pe piața pariurilor sportive online. PressOne a încercat să afle care sunt calculele care ar favoriza o astfel de decizie, în condițiile în care în România fenomenul jocurilor de noroc este deja omniprezent, companiile private au acaparat piața, iar statul are un istoric de rateuri în palmares, de la finanțări neloiale pentru propriile companii până la gestionarea consecințelor sociale. 

Oficiul Național pentru Jocurile de Noroc (ONJN), instituția care reglementează sectorul, tace, la rându-i. Reprezentanții instituției nu au răspuns nici până astăzi la o solicitare făcută de PressOne în data de 2 decembrie 2021. 

PressOne relata AICI despre pariurile online și întreba ONJN câte persoane joacă în mod constant, conform eventualelor evaluări făcute de Oficiu, care e suma medie pariată, cum s-a modificat piața în pandemie sau ce instrumente îi protejează pe oameni de dependența de jocuri de noroc. Surse din cadrul Oficiului susțin că niciodată la nivelul Autorității nu au existat date calitative în acest sens.

Vrem să putem investiga în profunzime evenimentele care afectează viața de zi cu zi a românilor, în special dependența de jocurile de noroc, o problemă gravă și reglementată insuficient de statul român. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.Redacția PressOne

Alte articole din aceeași serie:

Frăția păcănelelor. Cum vrea deputatul Florin Roman să-i „salveze” pe tinerii dependenți de jocurile de noroc

Frăția păcănelelor. „Joacă, joacă, joacă!” Ce face statul român când jocurile de noroc devin o problemă socială

De ce intră Loteria în piața pariurilor sportive 

Acum Loteria Română anunță că face la rându-i pasul spre piața pariurilor online, pentru că reprezintă, susține instituția într-un răspuns oficial, „una dintre etapele strategiei de dezvoltare a companiei și, implicit, un răspuns la așteptările jucătorilor.”

Reprezentanții Loteriei admit, la cererea PressOne, că în România, „în ultimii ani, se înregistrează o creștere semnificativă a acestui sector”. În context, Loteria Română insistă că are cea mai însemnată tradiție pe piața jocurilor de noroc din România.

„Avem o experiență importantă în organizarea pariurilor sportive, fiind printre primii organizatori de pariuri în cotă fixă”, amintesc reprezentanții instituției, cu referire la celebrele pariuri Pronosport. 

PressOne a întrebat însă Loteria Română care ar urma să fie, concret, beneficiile materiale și încasările, așa cum le estimează specialiștii companiei, cât va costa platforma online de pariuri, care este publicul țintă căruia i se vor adresa noile servicii de pariuri sportive, ce buget intenționează compania să investească în servicii de publicitate anuale, precum și ce preocupare există pentru educarea și protejarea consumatorilor vulnerabili. 

La toate acestea Compania Națională Loteria Română nu răspunde. Pentru că „ne aflăm într-o etapă de cercetare de piață, nu vă putem pune la dispoziție informații suplimentare față de cele transmise deja prin intermediul comunicatului și al anunțului public internațional.”

Anunțul la care se face referire, postat pe site-ul instituției, le solicită operatorilor de jocuri de noroc interesați să propună modalități de colaborare, dar și „descrierea jocurilor de pariuri în cotã fixã propuse pentru colaborare”.

Lămuriri suplimentare ar urma să fie comunicate după depunerea propunerilor de colaborare, demers cu termen limită 31 ianuarie 2022. 

Reacția operatorilor privați: Loteria Română să nu beneficieze de facilități mascate, așa cum s-a întâmplat în trecut

Piața pariurilor online a crescut în pandemie, chiar dacă operatorii privați sunt reticenți în a divulga cifre. Presa economică relatează că industria a făcut un salt de 90% în 2020 și că ar fi depășit pragul de 500 de milioane de euro. Date centralizate de compania de consultanță Vixio GamblingCompliance susțin că piața românească de jocuri de noroc online ar fi avut în pandemie cel mai mare salt din Uniunea Europeană, la mare distanță de Portugalia, Italia sau Lituania. 

Un factor esențial, despre care PressOne a relatat într-un articol anterior, este și publicitatea televizată, în condițiile în care și în acest domeniu reglementatorul, respectiv Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), recunoaște că dispune de pârghii limitate. 

Între timp industria își dezvoltă portofoliile și produsele, în limitele trasate de stat: veniturile se colectează prin reținere la sursă, iar operatorii plătesc în avans, pe lângă impozitul propriu-zis, și o taxă anuală de licență, care poate ajunge și la 120 de mii de euro. Firmele private din domeniu mai plătesc și o taxă anuală de autorizare, una de viciu, dar și alte taxe, mai mici. Toate sunt cuprinse în OUG 77/2009, revizuită.

Surse din rândul operatorilor privați spun, pentru PressOne, că n-au o problemă cu intrarea Loteriei pe piața pariurilor sportive online, atât timp cât compania de stat va fi supusă aceluiași regim de taxare. 

„Vrem ca Loteria să fie tratată la fel ca oricare alt operator din piață, de la procesul de licențiere, până la  autorizare și taxare ulterioară”, spune o sursă din industrie, în condițiile în care operatorii privați rămân deocamdată rezervați. 

Temerile, mai susține industria, sunt alimentate inclusiv de dosare și anchete din trecut, în urma cărora s-a stabilit că Loteria Română a beneficiat de diferite forme de ajutor de stat care i-au oferit apoi un avantaj concurențial. 

„Funcționăm totuși în România, unde statul poate interveni arbitrar, peste noapte și fără un dialog prealabil”, adaugă reprezentanții firmelor de jocuri de noroc private din România. 

Industria amintește de investigația Consiliului Concurenței din 2006, făcută în buza aderării la Uniunea Europeană, dar care viza scutiri de taxe și impozite cumulate din 2002 încoace. 

„Măsurile de sprijin acordate Loteriei Române nu pot fi considerate ca făcând parte din categoria ajutoarelor de stat cu caracter social, acordate consumatorilor individuali, sau a ajutoarelor de stat pentru înlăturarea efectelor cauzate de dezastre naturale sau de evenimente excepționale, așa cum sunt acestea definite de Legea nr. 143/1999”, sesiza în urmă cu mai bine de 15 ani Consiliul Concurenței. 

Ajutoarele de stat nu făceau nici obiectul salvării unei companii de stat aflate în dificultate, pentru că nu era cazul și nici nu vizau vreun sprijin pentru promovarea culturii, a patrimoniului sau pentru produse de export, așa cum prevedea cadrul legal. 

La acea vreme erau incriminate două jocuri pe care le desfășoară încă Loteria Română: Pariloto și Videoloteria, iar Consiliul Concurenței calcula că facilitățile date de stat, sub forma taxei de licență sau a taxei de timbru social, adunau peste 44 de milioane de lei. Fără dobândă.

În cazul Videoloteriei, dobânda aferentă ajutorului de stat acordat ilegal în perioada 2002-2006 depășea 6 milioane de lei. Consiliul Concurenței concluziona că „ajutoarele de stat de care a beneficiat CN Loteria Română SA sunt ilegale, „fiind acordate de Ministerul Finanțelor Publice. (…) măsurile de sprijin de care a beneficiat societatea reprezintă un ajutor de stat incompatibil cu mediul concurențial normal.”

Videoloteria sau VLT-urile (Video Lottery Terminal) sunt aparatele de joc din sediile Loteriei Române, similare cu slot machines sau „păcănele”, cu nuanța că beneficiază de un alt regim de taxare, fapt care ajunge într-un final să prejudicieze tot bugetul statului. 

Pentru videoloterie (VLT) „se aplică o taxă de 3%  asupra venitului din jocurile de noroc ale operatorului licențiat. Taxa se virează în totalitate la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare, pentru luna anterioară”, după cum prevede celebra OUG 114. Pentru aparatele operate de firmele private taxele cumulate pot ajunge și la 5 mii de euro. 

„Cu privire la întrebarea care se referă la videoloterie (VLT), vă facem cunoscut faptul că Loteria Română are în exploatare, în parteneriat, peste 5.600 de terminale. Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc este reglementatorul pe piața de profil și cel care clasifică mijloacele de jocuri de noroc, în baza declarațiilor puse la dispoziție de producător”, a răspuns succint compania de stat solicitării PressOne, înainte de a face trimitere către ONJN. Instituție care deocamdată nu pare deschisă la dialog. 

Consiliul Concurenței: O intrare transparentă pe piață nu ridică probleme

Ce ar putea afecta piața jocurilor de noroc online și a pariurilor sportive intrarea în 2022 în joc a Loteriei Române? În niciun fel negativ, dacă ea se produce „în baza acelorași condiții de autorizare și licențiere aplicabile oricărui operator de jocuri de noroc, achitând aceleași taxe”, își exprimă Consiliul Concurenței la PressOne punctul de vedere.

Consiliul nu vede probleme din punct de vedere concurențial, implicit al ajutorului de stat, din moment ce intrarea pe piață s-ar face transparent. Nici brandul Loteriei Române n-ar putea să-i confere un avantaje substanțial, reiese din analiza preliminară: 

„Pe de altă parte, chiar și în condițiile în care Loteria dispune de o rețea importantă de agenții la nivel național, fapt care ar putea să-i confere un avantaj la intrarea pe o piață nouă, piața pariurilor tradiționale este una locală (jucătorii pariind, preponderent, la agențiile aflate în proximitate), care presupune o analiză punctuală, de la caz la caz, spre deosebire de cea online (unde vorbim de dimensiuni mondiale)”.

„În ceea ce privește brandul consacrat Loteria Română, care i-ar putea conferi acesteia un avantaj competitiv, la intrare pe o piață nouă, aceasta nu se produce decât, eventual, pe termen scurt.”

Piața pariurilor online e dominată în România de doi operatori: Superbet (companie românească) și Fortuna (incl. Hattrick), urmați de companii precum 888 Holding, Unibet, Gml Interactive (Betano) etc. Consiliul Concurenței evaluează că, la cum arată acum, piața de profil are un nivel mediu de concentrare, respectiv că „orice intrare a unui nou competitor contribuie la creșterea concurenței în piață.”

Deputat: „Cred că pentru Loterie e o oportunitate de afaceri. Una destul de cinică”

Loteria Română a înregistrat în 2019 o cifră de afaceri de peste un miliard de lei și un profit de peste 100 de milioane. Din 2020 cifrele companiei au scăzut, însă au rămas în zona profitului. 

Statul român încasează o parte consistentă din aceste profituri, la fel cum încasează în jur de 600 de milioane de euro anual de pe urma industriei private a jocurilor de noroc, sub diferite forme. 

Jocurile de noroc, așa cum sunt promovate de companiile de profil, private sau de stat, cum e cazul Loteriei Române, au scopul de a le permite consumatorilor accesul la o sursă de divertisment. În România, însă, jocurile de noroc au devenit un fenomen social care afectează zeci sau poate sute de mii de oameni, indiferent de statutul social, pregătire sau gradul de educație, după cum avertizau specialiștii la PressOne. 

„Ar fi nevoie ca statul să se implice și să realizeze măcar un centru public, unde oamenii cu dependență să se poată izola pentru o perioadă. Când dependența e severă, oamenii au nevoie să iasă din mediul lor uzual în care funcționează, măcar vreo 3 luni. Să stea departe de triggere” – explica psihoterapeutul Vorel Roman, de la Clinica ALIAT, specializată în tratarea dependențelor. 

Statul român nu știe însă câți dependenți de jocuri de noroc sunt și nici nu pare capabil să analizeze calitativ, ceva mai în profunzime, impactul social și economic pe care astfel de activități îl produc. 

L-am întrebat pe un deputat, președintele Comisiei pentru Tineret și Sport, dar și membru în Comisia pentru Sănătate și Familie, cum își explică dezinteresul statului pentru măsurarea măcar a consecințelor pe care un fenomen social le-ar putea produce și implicit de ce diferitele instituții publice nu colaborează, pentru a putea face o astfel de analiză. Deputatul USR Tudor Pop se declară, la rându-i, frustrat. 

„Eu cred că statul nu vede asta ca pe o problemă. Statului nu-i pasă, pur și simplu, de oamenii care au nevoie de un ajutor pe care realmente nu-l primesc. Și nu e vorba doar de jocuri de noroc, e vorba și de adolescenți care provin din familii destrămate și care ajung dependenți de droguri pe care nu-i ajută absolut nimeni.”

Tudor Pop vorbește despre nevoia unui centru specializat, modern, de tratare a dependențelor, lucru pe care ONG-urile din România îl solicită oricum de ani de zile, dar și despre „o intervenție sistemică”, în condițiile în care statul îi ignoră, după propriile spuse, pe cei vulnerabili. 

„Mă interesează să găsim niște măsuri legislative și nu numai, care să ofere protecție consumatorilor, celor care sunt într-un fel sau altul consumatori de jocuri de noroc și în unele cazuri dependenți până la un nivel patologic. Ăsta e obiectul meu când mă gândesc la un pachet legislativ în zona asta, fără a alterna impactul economic al industriei”, afirmă deputatul USR, care invocă și o experiență personală:

„Încerc să-i imprim fiicei mele pasiunea pe sport. Și fizic, dar și plăcerea de a privi. Că e fotbal, handbal, baschet sau haltere. Copilul meu a ajuns să știe pe de rost toate reclamele la agențiile de pariuri sportive. Are nouă ani.”

Deocamdată deputatul este la faza de documentare a fenomenului, după cum admite chiar el. Discuții preliminare cu industria jocurilor de noroc au existat, create însă de un alt context: un proiect de lege care necesita aviz la comisii și care viza finanțarea Comitetului Olimpic și Sportiv Român (COSR) și a Comitetului Național Paralimpic cu un procent din veniturile obținute de firmele de jocuri de noroc. 

Proiectul s-a blocat însă la Curtea Constituțională, după ce CCR a fost sesizată chiar de președintele Iohannis, pentru că ar fi creat o discriminare și ar fi afectat bugetul de stat. 

Până la orice intervenție de sistem, despre intenția Loteriei Române de a intra pe piața pariurilor sportive online, Tudor Pop spune că „e o oportunitate de afaceri. Una destul de cinică, dacă privim din perspectiva fenomenului social al jocurilor de noroc în România. Dar și dacă privim istoricul pe care îl au instituțiile publice românești în a gestiona astfel de fenomene. Personal sunt extrem de sceptic apropo de bunele lor intenții. Probabil e o plăcintă mare de unde vor o felie și restul e bla bla politicianist de tipul avem grijă de clienții noștri”

În evaluarea sa, o parte din responsabilitate este și a Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), care ar fi  „un alt exemplu de instituție de stat eșuată, unde se încasează bani mulți și se fac prea puține în zona de prevenție, programe sau reglementare.”

Văzute din Parlamentul României, ministerele sau agențiile de stat ajung, după caz, să reprezinte o piedică în implementare, iar proiectele, susține după cinci ani de mandat Tudor Pop, ajung într-un sertar. 

„Sigur, eu îmi fac treaba, ajung acasă, pun capul pe pernă, sunt liniștit. Am mai bifat un proiect, am mai făcut un pic de bine în jur. Dar din păcate binele ăsta se nu se materializează decât foarte, foarte greu. Apropo de colaborarea între ministere sau agenții. Unu: nu au capacitate profesională sau intelectuală de a gestiona niște subiecte complicate și delicate în același timp. Doi: nici nu-i interesează. Vă dau un exemplu clar: legea Tuberculozei. Suntem țara cu cea mai mare incidență din UE. Se fac caravane, screening-uri și există preocupare. Dar legea nici până în ziua de azi nu are norme de aplicare, după patru ani.”