Un birou de lângă Piața Romană coordonează o afacere globală care va ajunge anul acesta la 30 de milioane de utilizatori.

Dreamstime: cum ajungi la 30 de milioane de utilizatori ai unui produs visat în România

E o zi rece și umedă de februarie, iar clădirea nouă din marmură și sticlă de lângă Piața Romană nu-mi spune prea multe. Pare a fi prea mică pentru compania pe care o caut eu, ale cărei servicii le folosesc, ca om de presă, de peste 14 ani. Însă odată ajuns la etajul al patrulea sunt teleportat direct în creierul unei operațiuni întinse pe tot globul. Este a doua oară când am această senzație în aceeași zonă a orașului – prima dată a fost la vecinii de la UiPath, aflați două străzi mai încolo.

E un vibe aparte aici, de lucru așezat, pentru că această companie nu mai e de multă vreme un start-up, a avut tot timpul să se maturizeze, să crească, să știe ce vrea, să se împace cu ea însăși. Iar asta se vede din modul în care și-au amenajat oamenii ăștia biroul.

De obicei, birourile companiilor din București sunt neutre, de multe ori în clădiri închiriate și fără prea mare atenție acordată designului. Așa cum nu ne pasă de cum arată orașul, de prea multe ori nu ne pasă nici de cum arată locul în care ne petrecem cel puțin opt ore pe zi.

Nu e cazul aici. Spațiul high-tech și obsedat de design al biroului în care intru se potrivește de minune unui brand pornit din România, dar care a îndrăznit să viseze global, cu circa douăzeci de ani în urmă. Sunt foarte puține companii românești care au reușit să facă asta pornind de la zero – Bitdefender și UiPath sunt, poate, cele mai cunoscute. Dar dacă despre celelalte s-a tot scris, despre Dreamstime, compania căreia tocmai i-am trecut pragul, se știe mai puțin în România.

Aer de cartier Tortona din Milano, nu de Piața Romană. Din acest boutique office poți vedea acoperișurile frumoase ale vechiului București. Am aflat și arhitectul: Simona Ciurea/Architect Service

Și asta pentru că principalii săi clienți sunt designerii, oamenii de marketing și jurnaliștii din întreaga lume, iar nu publicul larg. Publicul larg se întâlnește însă zilnic cu produsele lor chiar și la noi pe site, atunci când vede notița de copyright asociată multora dintre imaginile care ne ilustrează articolele. Iar în acest domeniu, al fotografiei stock, Dreamstime a ajuns în topul mondial, fiind alături de ceilalți „grei” – Getty Images, Shutterstock, Adobe Stock sau 123RF.

A fost o nebunie să pornești o companie care intermediază vânzarea de fotografii dintr-o țară în care respectul pentru munca fotografilor este zero iar drepturile de autor sunt chiar și azi un subiect facultativ pentru multă lume.

Este exact motivul curiozității mele: cum de au reușit nu doar să pornească din România, dar să și crească și să ajungă acolo unde sunt acum, cu peste 28 de milioane de utilizatori (vor ajunge la peste 30 de milioane anul acesta) și 600.000 de artiști care contribuie cu imagini, ilustrații și clipuri video care sunt văzute apoi de alte zeci de milioane de oameni de pe internet în fiecare lună?

124 de milioane de imagini pentru peste 28 de milioane de utilizatori la început de 2020. Vor fi 30 de milioane pe parcursul anului

Șerban Enache, fondatorul acestei companii, are multe de povestit, pentru că ar vrea ca succesul său să fie replicat și de alții. Am stat puțin de vorbă pentru a încerca să înțeleg ce trebuie să facă un start-up din România dacă vrea să reușească pe plan global.

Când a pornit la drum Dreamstime și unde a ajuns acum?

„Proiectul a început între 2000 și 2004, cu câteva încercări și tentative într-o piață prea tânără. Dreamstime a rămas și este în prezent singura agenție complet independentă. Avem cea mai mare comunitate din fotografia stock. Firma este booststrapped, adică independentă financiar, fără capital extern, și a avut profit din primul an. Este liderul care oferă fotografilor cele mai mari royalties (drepturi de autor, n. red.) din industrie, o medie de aproximativ 40%, ajungând la 60% pentru fotografii exclusivi.”

Șerban Enache a fondat această companie împreună cu Dragoș Jianu, prietenul său

„Noi eram designeri și n-am creat firma asta ca fotografi, ci ca designeri, știind foarte bine ce-și dorește clientul. Contextul ne-a fost favorabil pentru că am combinat experiența pe care o aveam deja cu faptul că apăruseră camerele foto digitale. Apoi ne-am adaptat și la mobile. E incredibil numărul de imagini bune care vin dinspre mobil.”

Cât de mare este echipa Dreamstime, unde se află ea și cam ce procent de români lucrează în echipă?

„Avem o structură de tip cluster, organizată radial în jurul unei echipe centrale, însă care nu depinde de o zonă geografică, ci de activitatea fiecărui om din echipă. Unii dintre aceștia vor fi incluși în mai multe clustere, în funcție de necesitățile proiectului, iar gradul de independență este mare, la fel și cel de responsabilitate, pentru că ne dorim ca fiecare să privească Dreamstime drept un proiect propriu.

Membrii comunității participă în mod activ la dezvoltarea site-ului, de la simpla încărcare de conținut vizual (imagini, ilustrații, video clipuri sau clipuri audio), furnizare de cuvinte cheie pentru alți utilizatori, realizarea de articole și tutoriale, până la revizuirea de imagini.

Există două clustere importante în Europa și Statele Unite, dar bineînțeles, cei mai mulți membri ai echipei se află în birourile din București și Nashville. Avem aproximativ 50 de colege și colegi în echipele noastre de dezvoltare, marketing, review și customer support, dintre care 20 sunt români. Dreamstime este un proiect internațional, fondat 100% în România.”

Cum reușiți să faceți față unei concurențe acerbe din partea unor branduri multinaționale mari?

„Printr-o structură extrem de dinamică și prin responsabilizarea fiecărui om din echipă. De altfel, lucrul cel mai important pentru noi este durabilitatea echipei. Prezența pe termen lung este vitală pentru un proiect precum Dreamstime, pentru că piața de tehnologie evoluează extrem de repede. Nu prea ai timp să te plictisești, iar în esență suntem o firmă de software, care trebuie să se adapteze la condițiile pieței.”

„Este momentul ca antreprenorii români să exporte mai multe produse și mai puține servicii primare. Nu ducem lipsă de idei și trăim într-o societate cu multe probleme. Rezolvarea lor în plan local poate fi o fundație pentru replicarea proiectului la nivel global.”

Ați vorbit de o comunitate. Cum ați făcut rost de ea, ați folosit rețelele sociale?

„În 2004 nu exista Facebook, dar site-ul nostru era deja o comunitate. Pe măsură ce platformele sociale au câștigat teren, caracterul participării utilizatorilor noștri s-a schimbat, participarea a fost mai redusă, dar de o calitate mai bună, cu interese comune mult mai vizibile decât anterior.

Avem și zonă de blog care ajută fotografii să învețe unii de la alții, avem și assignments, concursuri lunare pe teme care inspiră fotografii – de exemplu, luna aceasta am avut tema Fără vârstă, s-au creat și votat imagini care arată seniori activi din toată lumea, care se bucură de viață în ciuda vârstei.

Dar s-a mai întâmplat ceva. Pe măsură ce telefoanele mobile au devenit mai performante, am primit un nou tip de utilizatori, care trimit un alt tip de conținut. Această schimbare a reprezentat o provocare pentru noi, avem cele mai apreciate aplicații pentru mobil, dar audiența nu e neapărat aceeași. Prin urmare, trebuie să monitorizăm interesele celor două tipuri de audiențe – desktop și mobile, și să oferim experiențe diferite.”

Gestionați un număr uriaș de imagini, iar căutarea ilustrației potrivite cere, de multe ori, un timp îndelungat din partea unui redactor sau a unui om de marketing. Cum reușiți să folosiți tehnologia pentru a optimiza acest proces?

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României. Vrei să ne ajuți?

Susține PressOne

„Colectăm anonim date despre experiența fiecărui utilizator al site-ului și ierarhizăm informația pentru a obține un rezultat cât mai relevant și atractiv pentru privitor. Produsele pe care le vindem sunt strict vizuale, dar ele au și informație text: cuvintele cheie rămân pentru utilizator cea mai bună metodă de a căuta conținut vizual, chiar dacă secundar sunt folosite și căutări vizuale.”

O bună parte a operațiunilor zilnice sunt gestionate din România, chiar dacă firma este înregistrată în SUA

„Pentru fiecare imagine pe care o oferim în lista de rezultate, ținem cont de experiența utilizatorilor anteriori, a editorilor care inspectează imaginile și a autorului imaginii respective. Nu în ultimul rând, de aproximativ doi ani, suita de criterii și moduri de selecție pe care le folosim în gestionarea bazei de date a dat naștere unui motor de inteligență artificială AI, numit PhotoEYE.”

Deci folosiți inteligența artificială pentru a ajuta la filtrare?

„Nu doar pentru atât. PhotoEye, pe baza informației de tip big data acumulată în ultimii 15 ani, oferă diverse criterii noi de jurizare a imaginilor. Poate face o analiză a imaginii și poate să-i îmbunătățească compoziția, chiar și în timp real. Anumite informații sunt specifice industriei și vor fi folosite pentru a oferi o experiență mai bună, mai rapidă clienților noștri. Altele pot fi folosite în afara ei – de exemplu, tehnologia noastră AI poate recompune imaginile pe care le faceți cu telefonul mobil.

Dreamstime e probabil singura agenție care poate face review automat, cu rezultate remarcabile, de câteva ori mai bune decât cele ale unor lideri big-tech. Nu perfecte, niciun motor AI nu este pregătit să înlocuiască omul, însă e de preferat ca editorii să rafineze munca scripturilor, decât să facă acțiuni repetitive simple.”

Fotografii profesioniști nu au, de multe ori, timpul necesar pentru a-și eticheta cum se cuvine imaginile. De aici apar și probleme atunci când vrei să cauți o fotografie potrivită, pentru că sistemele de căutare nu sunt în stare să priceapă ce se află într-o fotografie dacă aceasta nu este descrisă cum trebuie. Cum îi ajutați în acest sens?

„E o întrebare foarte bună, pentru că o imagine extraordinară nu va fi găsită decât dacă are cuvintele potrivite și doar cuvintele potrivite. O imagine face cât 1000 de cuvinte, dar are nevoie de un set clar de cuvinte pentru a fi găsită.

Primul pas este să motivăm fotografii ca la încărcarea imaginilor să ofere informații cât mai specifice și diversitate mai mare pentru informația care însoțește imaginile făcute într-o singură sesiune foto.

Există bineînțeles și o zonă de articole de tip blog cu multe detalii privind cuvintele cheie, cât și o echipă de keymasters, utilizatori care furnizează acest serviciu contra cost, fotograful plătind câteva zeci de cenți pe imagine pentru setul complet de cuvinte, descrieri și categorii.”

Fotografii sunt elementul-cheie al reușitei Dreamstime. Fără imagini de calitate și relevante, niciun algoritm nu te poate face să te întorci pe platformă

Au apărut noi modele de business în bazele de date de fotografii, gratuite pentru utilizator și bazate pe plasare de produs din partea companiilor. Cum vedeți voi viitorul pentru această industrie – se va mai susține modelul de abonament în aceste condiții?

„Au existat multe încercări în ultimii 10 ani. Dreamstime colaborează de multe ori cu diverse firme pentru acest tip de promovare. S-a încercat și plasarea de reclame în imagine sau legarea produselor din imagine cu advertiseri. Din păcate tehnologia și procedura destul de complicată nu fac sustenabilă această modalitate de a monetiza imaginile

Ca un astfel de model să funcționeze, el trebuie să genereze o expunere foarte mare, iar această expunere e disponibilă doar la nivelul motoarelor de căutare sau al platformelor de social media. Unde, deși invizibilă și din păcate fără a aduce beneficii fotografilor, această monetizare se face.”

„Oamenii nu știu că trebuie să plătească pentru imagini. Și apoi au probleme când folosesc aceste fotografii în mod gratuit. Iar unele motoare de căutare încurajează acest lucru.”

„De exemplu, credem că unele motoare de căutare folosesc experiența utilizatorilor în secțiunea de imagini indexate de pe alte site-uri și îi atrag oferind conținut la rezoluție mare, fără protecție de watermark. Este însă o ofertă periculoasă, chiar toxică în unele cazuri – utilizatorul poate deveni o victimă a așa-numiților copyright trolls, cei care întind capcane legate de drepturile de autor pe imagini. În urma descărcării, utilizatorii se supun unor riscuri legale – imaginile nu sunt folosite cu licență, și atât autorul cât și potențialele modele care apar în imagine pot să pretindă daune morale și comerciale pentru utilizare fără acord.”

Dreamstime se judecă, de altfel, cu Google în Statele Unite, din cauza practicilor de căutare și folosire a reclamelor de către gigantul american. Firma consideră că Google a erodat audiența potențială a Dreamstime prin trimiterea utilizatorilor către serviciul propriu de imagini al Google, iar nu către rezultatele organice ale Dreamstime.

Apropo de product placement, există și reversul medaliei, prezența logo-urilor sau a altor elemente cu copyright în imagini. Cum reușiți să filtrați aceste elemente? V-ați gândit să le monetizați în același stil în care o fac unii dintre noii-veniți pe piață, prin campanii de brand?

„Avem un tip de licență, cea exclusiv editorială, care pune accent pe aceste elemente. Campaniile de tip brand sunt interesante, deși rămân proiecte de nișă. Monetizarea de tip brand implică foarte multă fricțiune la nivelul agențiilor. Nu suntem adepții ideii că fotografia stock poate înlocui fotografia dedicată sau că poate fi folosită în orice context. Piața e prea diversă, iar conținut există din belșug, ar fi păcat să limităm creația doar din considerente financiare.”

„E clar că dacă ai un produs bun, vei fi recomandat. Recomandarea este cea mai importantă, pentru că nu vei reuși să ții un client dacă n-ai un client bun.”

„Există astfel de campanii pe câteva platforme gratuite pentru că nu pot monetiza altfel. Este un efect secundar, nu neapărat o țintă sustenabilă pe termen lung.

Pentru că Dreamstime are o bază de date atât de mare, încercăm să furnizăm conținut care să poată fi folosit în cât mai multe situații. Dacă furnizăm o imagine cu o siglă a unei corporații, ea poate fi folosită și pentru a ilustra articole din acea industrie, nu numai prezentări ale companiei respective. Reclama pentru un brand aduce avantaje însă doar acelui brand, iar ulterior utilizarea conținutului este limitată.”

Ce sfat le-ați da celor care ar dori să pornească un start-up din România cu gândul la o piață internațională?

„Datorită internetului, piața internațională este mai puțin izolată decât oricând. Dacă plănuiți un startup, gândiți-l pentru o audiență cât mai mare. Produsele simple și utile sunt cele mai bune. România este într-o zonă excelentă din toate punctele de vedere – resurse umane, economic, geografic, și nu este o surpriză că sunt din ce în ce mai multe start-upuri tech pornite din România.

Vom vedea și mai multe. Este momentul ca antreprenorii români să exporte mai multe produse și mai puține servicii primare. Nu ducem lipsă de idei și trăim într-o societate cu multe probleme. Rezolvarea lor în plan local poate fi o fundație pentru replicarea proiectului la nivel global.”

Este un mod inedit de a vedea lucrurile, destul de diferit de cel al majorității românilor. Dar poate că tocmai asta face ca firmele românești de genul Dreamstime să reușească pe o piață uriașă care le stă în față, fără să fie preluate de multinaționale.

Din aceeași serie:

Cum poți visa high-tech în România

România redescoperită în joacă

Inteligența artificială: unde vă vedeți în 5 ani?

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...