Inteligența Artificială: "Unde vă vedeți peste 5 ani?"

Să vorbești despre inteligență artificială în România poate părea un nonsens: altele ne sunt prioritățile, grijile, temerile.

Totuși, România nu e o insulă, iar dezvoltarea galopantă a tehnologiilor bazate pe inteligența artificială (IA) schimbă deja modul în care trăim, chiar dacă nu ne dăm seama.

De la asistenții personali inteligenți la funcțiile semi-autonome de siguranță ale mașinilor noi, de la conceperea campaniilor politice până la felul în care suntem manipulați să cumpărăm mai mult la supermarket, IA este prezentă în viața noastră mai mult decât am crede.

Iar acesta este doar începutul.

Nu suntem departe de momentul în care o fabrică din România va fi închisă pentru că proprietarii vor considera mai profitabilă deschiderea alteia, bazată pe roboți și situată mai aproape de piața vestică. Se trece deja la robotizarea fluxului de lucru chiar și în companiile care rămân în țară.

Pe măsură ce salariile din România cresc, influența noilor tehnologii asupra industriilor poate face ca țara noastră să-și piardă competitivitatea în multe alte domenii.

Sau, dimpotrivă, să reușească să majoreze numărul locurilor de muncă bine plătite și să ajungă odată din urmă secolul 21.

Ce este inteligența artificială

Inteligența artificială (IA) este denumirea pentru o seamă de tehnologii care permit mașinilor (computerelor) să învețe din propria experiență și să efectueze sarcini complexe care până acum le reveneau oamenilor.

Practic, IA este un proces prin care un computer optimizează resursele pentru atingerea unui obiectiv bine stabilit. Iar faptul că această optimizare are loc încontinuu, cu o viteză fantastică, o face mult superioară unei abordări umane a aceleiași probleme.

„Mașina” învață prin mai multe tipuri de procese, dintre care cel mai interesant este cel de deep learning.

E vorba despre algoritmi care folosesc cantități uriașe de date pentru a deprinde, pas cu pas, diverse lucruri:

Nu trebuie să ne temem că ne vom trezi peste noapte cu un Skynet capabil să ia decizia de a extermina omenirea.

E adevărat, implementările IA de pe internet se apropie de acel gen de mașină: Google înțelege deja limbajul vorbit (chiar în limba română) și e capabil să dea răspunsuri din ce în ce mai apropiate de cele dorite; rețelele de socializare precum Facebook sau Instagram folosesc IA ca să ne trimită reclame personalizate și să ne afișeze conținutul pe care-l consideră cel mai relevant pentru noi.

Dar transformările cauzate de IA în epoca internetului lucrurilor vor fi profunde și vor influența toate structurile societății.

„Inteligența artificială este ultima invenție pe care o mai face omenirea. Celelalte invenții vor fi făcute de către IA”.

Nick Bostrom, director la Future of Humanity Institute

*

Iată câteva joburi care vor fi înlocuite în următorii 10-15 ani de către roboți (fizici sau virtuali) dotați cu IA:

Lista e mult mai lungă, dar ne putem face deja o idee. Unele joburi vor dispărea masiv în următorii 5 ani în timp ce, pentru altele, pragul va fi undeva după 2030.

Dacă întreținerea unui robot va costa mai puțin decât salariul unui om și taxele aferente, decizia va fi simplu de luat.

Și dacă, în trecut, roboții necesitau reprogramări dificile, intervenția IA duce la optimizarea acestui proces într-o asemenea măsură, încât aceștia devin profitabili în aproape toate domeniile.

În plus, în multe industrii nu mai este vorba de vreun robot fizic, ci doar de un algoritm computerizat care pur și simplu nu are concurență.

„Bazându-mă pe tendințele actuale, prezic că, în 15 ani de acum încolo, inteligența artificială va fi în stare să înlocuiască între 40% și 50% din locurile de muncă din Statele Unite”.

Kai-Fu Lee, autor al best-seller-ului
„AI Superpowers: China, Silicon Valley, and the New World Order”

*

Pentru moment, nu sunt amenințate joburile care presupun creativitate sau cunoștințe din mai multe domenii: CEO, economiști, producători de aplicații, editorialiști, oameni de știință, artiști, publicitari etc.

Dar momentul în care o mare parte a pieței de muncă va fi dominată de roboți este înspăimântător de aproape, ceea ce necesită o pregătire urgentă și temeinică a societății.

Ce se întâmplă în România în domeniul IA

Avem, din fericire, câteva tehnologii de top dezvoltate chiar de către companii autohtone:

− UiPath, cel mai valoros start-up creat în România, folosește IA pentru a automatiza gestiunea documentelor, activitățile de call center, din industria sănătății, industria financiară și altele. Printre clienții săi se numără IBM, Deloitte, KPMG, PwC și Accenture.

Compania a fost evaluată la 3 miliarde de dolari și crește într-un ritm accelerat.

Motivul? Reducerile de costuri pe care le oferă corporațiilor cu zeci de mii de angajați. Acestea dau afară sau recalifică mii de oameni care se ocupau de hârțogăraie și se pot concentra mai bine asupra principalului obiect de activitate.

− BitDefender, una dintre cele mai importante companii de securitate a datelor din întreaga lume, folosește IA în procesele de identificare a amenințărilor electronice.

IA îi permite să apere sistemele informatice împotriva atacurilor de tip zero-day (când vulnerabilitățile sistemului nu sunt cunoscute decât de către atacatori), cât și a atacurilor persistente și camuflate, evitând în același timp alarmele false.

Evaluată la peste 600 de milioane de dolari, BitDefender apare în mod constant în topurile mondiale ale produselor antivirus.

Mai nou, a adus la Satu Mare producția Bitdefender Box − soluția românească pentru protecția caselor smart −, deși costurile sunt mai mari decât dacă ar fi continuat să o producă în China.

E un exemplu că România poate genera noi locuri de muncă de pe urma IA și a noilor tehnologii cu valoare adăugată mare.

− TypingDNA este un start-up românesc care folosește IA pentru a identifica persoanele în funcție de modul în care tastează.

Serviciile sale pot ajuta companiile mari să prevină fraudele și să dezvolte sisteme de autentificare bazate pe datele biometrice care sunt prelevate prin simpla folosire a tastaturii.

− Echipe de ingineri din România lucrează în cadrul companiei Continental la ultima generație de camere video smart pentru mașini. Aceste camere utilizează rețele neuronale care permit sistemelor de asistență a șoferului să înțeleagă ce se petrece în trafic.

IA clasifică intențiile și gesturile pietonilor pentru a reuși să evite nu doar obstacolele din fața mașinii, ci și acțiunile care încă nu au avut loc − o traversare pe neașteptate, o schimbare de direcție etc.

Pe lângă cele enumerate mai sus, există multe alte companii private din România care lucrează din plin la dezvoltarea IA. Deși clienții lor principali sunt din afara țării, efectele le vom simți inclusiv în economia noastră.

Cum va transforma IA societatea

Miile de joburi ce se pierd în urma automatizării birocrației și a operațiunilor repetitive − prima fază a implementării IA − trebuie să fie înlocuite de altele, cu valoare adăugată sporită, care să le permită oamenilor să prospere într-o societate în care roboții fizici sau virtuali vor avea o importanță tot mai mare.

Dilemele nu sunt simple.

Dacă nu mai este nevoie de casiere la supermarketuri, de funcționari la primărie și de agenți la call center, ce alte locuri de muncă își vor găsi tinerii sau cei aflați la început de carieră?

Dar persoanele trecute de 40 de ani, care adesea nu își mai găsesc decât joburi cu salariu minim?

Majoritatea vor fi angajate în domenii ce nu pot fi automatizate, precum îngrijirea vârstnicilor, educația, îngrijirea medicală etc. Salariile rămân mici, dar, pe măsură ce populația îmbătrânește, aceste locuri de muncă își păstrează stabilitatea.

Cei abia ieșiți din sistemul de învățământ își pot alege profesii axate pe creativitate sau pot deveni mici antreprenori în producția artizanală, însă cea mai mare parte vor îngroșa rândurile așa-numitei gig economy.

Vor fi siliți, adică, să se descurce pe cont propriu și să obțină venituri din mai multe surse: design de site-uri web, editare video, programare, ghidare turistică, livrare la domiciliu etc.

Ideea de bază a promotorilor IA – cum este Kai-Fu Lee, citat mai sus − spune că vom înceta să ne mai petrecem zilele la joburi pe care le detestăm și că ne vom transforma în creatori.

Vom dedica doar o mică parte a zilei activităților necesare pentru a ne întreține. În rest, ar urma să ne „descătușăm energiile” pentru a ne bucura de hobby-ul favorit − susținuți de un Venit Universal de Bază (UBI) provenit din taxele plătite de companiile ce folosesc roboți.

Această imagine roz a realității gig economy este extrem de controversată și va face subiectul unui articol separat.

Ceea ce trebuie să înțelegem este că aici intervine obligația statului de a pregăti România să facă față erei IA.

Cum se pregătește România

Cu toate că avem companii private care sunt în avangarda utilizării IA, statul român nu are încă o strategie națională nici pentru sprijinirea acestei tehnologii, nici pentru a pregăti societatea în această privință.

De altfel, România a fost printre ultimele state UE care au semnat Pactul european pentru IA, anul trecut.

Dar problema este mai adâncă și ține atât de mentalitatea prevalentă la nivel european, cât și de dinamica investițiilor.

Un raport detaliat al Universității Tsinghua din China arată că are loc deja o cursă strânsă între țări, în care SUA și China ocupă primele locuri.

Americanii au circa 14% din totalul specialiștilor în domeniu, dar pierd teren în fața chinezilor.

Beijingul, deși dispune doar de 9% din acești specialiști, investește peste 60% din totalul banilor care intră în dezvoltarea IA la nivel mondial.

IA va determina creșteri substanțiale de eficiență în următorii 5 ani − 82% în domeniul educației, 71% în retail, 64% în producție și 58% în finanțe.

China AI Development Report,
Universitatea Tsinghua, 2018

*

Uniunea Europeană are, luată ca întreg, cel mai mare număr de specialiști în IA, dar americanii știu să aplice mult mai bine cercetarea în produse și servicii.

De aceea, este vitală o strategie de coordonare la nivel european, aflată în curs de elaborare.

În acest context, România ar trebui să lupte cu toate forțele să-și păstreze talentele și mințile strălucite, ba chiar să atragă specialiști de top din alte țări, care să dezvolte aici atât soluții, cât și companii de profil.

Dacă IA va fi următoarea revoluție industrială, atunci nu avem niciun motiv − și nici o scuză − să batem pasul pe loc.

În plus, statul român trebuie să ia măsuri urgente pentru recalificarea persoanelor ce vor disponibilizate în urma robotizării și a relocării producției industriale.

Motivul este simplu: noile tehnologii sunt dezvoltate cu precădere în Occident, acolo unde sute de mii de români se duc să aibă grijă de copii și de bătrâni, bazându-se pe investițiile generoase făcute în sistemele de protecție socială.

Dar acei români rămân în pătura cea mai de jos a societății, iar familiile lor de acasă sunt devastate.

Educația este soluția pentru a-i păstra pe acești oameni în România.

Dacă statul român nu oferă un cadru în care tinerii și șomerii să fie reintegrați rapid, atât prin sisteme de pregătire duală (școlarizare generală și pe meserii), cât și prin cursuri de recalificare, riscăm ca depopularea să continue într-un ritm accelerat.

În ceea ce privește elita, cauzele emigrării sunt sociale și politice: mii de tineri scârbiți de o administrație coruptă aleg să își pună talentele în slujba unor țări care îi respectă.

Asaltul actual asupra instituțiilor democratice din România are și acest efect pervers: pierdem populația dinamică și rămânem cu o populație îmbătrânită, reticentă și defazată în raport cu tendințele globale.

Tinerii pot fi păstrați doar dacă România devine o societate în care simți că merită să trăiești.

Aici, soluțiile sunt surprinzător de simple: o altă clasă politică la guvernare, infrastructură decentă, mijloace de transport moderne, servicii medicale și educație, precum și calitatea mediului înconjurător sunt mult mai importante pentru păstrarea talentelor de top decât nivelul salarial.

Orașe precum Clujul sau Oradea au strategii prin care susțin nu doar clusterele IT, ci mai ales calitatea vieții. Cele două sunt strâns legate pe o piață europeană în care mobilitatea este foarte mare. Restul țării ar trebui să ia aminte.

Până atunci, să fim conștienți că lumea așa cum o știam se va stinge.

Avem șansa uriașă să folosim IA și celelalte tehnologii de ultimă generație pentru a dezvolta o Românie de creatori, nu de îngrijitori. Să sperăm că nu o vom irosi.

Două videouri: pro și contra Inteligenței Artificiale