Investește în ceea ce crezi!
Fii alături de noi în promovarea jurnalismului de calitate din România.

Internetul lucrurilor sau cum ne aruncăm voioși în Matrice

România, 2030. Utilajele agricole ale marilor ferme sunt gestionate prin satelit și își găsesc singure drumul prin lanuri, sistemele de irigații știu când și cât să intervină, iar ciobanii își monitorizează turmele de pe smartphone.

În orașe, producția de electricitate și furnizarea de apă sunt reglate automat în funcție de datele obținute în timp real de la fiecare consumator, iar traficul auto este deja stabilizat de prezența unui număr tot mai mare de mașini cu funcții semi-autonome.

Toate acestea și încă multe altele ne vor marca viața în următorii ani, prin extinderea conceptului denumit IoT (Internet of Things): internetul lucrurilor.

Mai concret, IoT este rețeaua ce se stabilește între obiectele care ne înconjoară, prin intermediul cipurilor încorporate care transmit și primesc continuu date.

De la frigidere la automobile și de la telefoanele mobile la pantofii sport, nimic nu va scăpa Rețelei.

De la indivizi la furnizori de date

Acesta nu e un scenariu SF.

Dovada o reprezintă obiectele banale care transmit deja date despre vieţile noastre: apometre, repartitoare, detectoare de gaz și contoare de curent cu citire radio, care nu mai necesită intervenție umană pentru a raporta cât am consumat sau când suntem în pericol.

Pentru că informațiile sunt transmise în timp real, tot ce mai urmează este ca rețeaua sau sistemele de intervenție în caz de urgență să reacționeze corespunzător. Aici mai este de lucrat în România, dar senzorii sunt deja instalați în casele noastre.

Ai cumpărat un televizor smart? El transmite date despre consumul tău tuturor aplicațiilor de streaming video (Netflix, HBO Go, Amazon Prime, YouTube etc), ceea ce le va face să-ți livreze conținut adaptat dorințelor tale.

Dacă ai o telecomandă cu acționare verbală sau un asistent personal smart (de tip Alexa ori Google Home), atunci căutările tale în rețea și opțiunile aferente vor fi ținute minte și transmise criptat către servere care le folosesc pentru a optimiza rezultatele viitoarelor demersuri pe aceeași temă.

65,6% dintre români au calculator acasă. Acesta era, pe vremuri, principalul canal prin care se colectau date despre noi − nu neapărat într-un mod malign, ci pentru îmbunătățirea serviciilor oferite online.

De câțiva ani, locul computerului a fost luat de către smartphone, dispozitiv de care dispun tot circa două treimi dintre români. Prin aplicațiile sale, smartphone-ul colectează date nu doar când suntem acasă, ci și când ne deplasăm.

De la amprente la poziționarea geografică, de la recenziile pe care le postăm online la articolele cărora le dăm Like, toate aceste date sunt colectate prin intermediul telefonului.

Brățările de fitness conectate la telefon colectează și transmit date esențiale despre starea noastră de sănătate. Foto: Andrea Obzerova / Dreamstime.com

Aplicațiile de fitness, preinstalate pe multe smartphone-uri, înregistrează date despre cât ne-am deplasat în fiecare zi, iar unele țin minte și pe unde. Le furnizăm chiar noi date despre cât și cum am dormit, ce greutate avem, ce am mâncat și așa mai departe.

Google Maps știe nu doar locurile unde am fost și la ce ore, dar stochează și unde am călătorit în ultimii ani. Facebook și celelalte aplicații de social media ne îndeamnă să spunem la ce ne gândim, să ne arătăm nu doar fotografiile de acum, ci și cele de acum 10 ani șamd.

Iar smartwatch-urile sau brățările smart sunt capabile să ne înregistreze EKG-ul, pulsul și alte date care pot fi combinate cu servicii de asigurare medicală ce țin cont de starea noastră de sănătate.

După ce ieșim din casă, continuăm să furnizăm informații precise despre noi.

Mașinile moderne au senzori care transmit date despre funcționare și le permit producătorilor să știe unde și când apar cele mai frecvente probleme.

Există deja autombile, precum Tesla, care sunt adevărate computere pe roți, actualizate OTA (over-the-air), adică prin legătura lor cu Rețeaua.

Seara, îți lași mașina inteligentă în parcare, iar dimineața are câteva funcționalități noi; de pildă, e în stare să accelereze mai repede, pentru că inginerii au rafinat modul în care răspunde la accelerație pe baza datelor strânse timp de milioane de kilometri, de pe zeci de mii de computere de bord.

Mașina devine al doilea dispozitiv ca importanță în colectarea de date.

Sistemele multimedia țin minte traseele noastre, precum și multe alte informații personale, chiar dacă nu le transmit mai departe decât anonimizat.

Până și anvelopele moderne, datorită senzorilor integrați, raportează rețelei informații despre presiune și temperatură. Astfel, managerii de flote află în timp real ce camioane au probleme și pot lua măsuri rapide, evitând accidente grave sau timpii morți atât de costisitori în industrie.

În fine, dacă ai un card de supermarket pe care îl folosești de fiecare dată când mergi la cumpărături, trebuie să știi că toate obiceiurile tale de consum sunt legate de contul personal pe care tocmai l-ai deschis online în speranța că vei câștiga un premiu prin tragere la sorți.

Un departament de marketing deștept va lega aceste preferințe de ofertele pe care ți le trimite pe mail și va reorganiza corespunzător magazinele; în curând vei cumpăra și mai mult, fără să știi neapărat de ce.

La fel ca în reclama de mai jos, toate acestea ne sunt prezentate ca o chestie foarte cool, de care avem neapărată nevoie.

Iar lucrurile abia ce urmează să devină interesante.

Cât de conectați vom deveni în următorul deceniu

Astăzi, numărul de senzori IoT din casa unui orășean din România nu trece de zece, cu "suspecții de serviciu" deja enumerați. În 2030, ne putem aștepta ca numărul lor să fie de ordinul zecilor.

Cum se va ajunge aici?

În primul rând, trecerea la rețelele 5G va fi un pas uriaș în conectarea tuturor lucrurilor, pentru că viteza de comunicare reală va fi de cel puțin câteva zeci de ori mai mare decât cea a rețelelor 4G.

Cu alte cuvinte, vom transmite extrem de multe date și extrem de repede. Acest lucru va permite comunicarea aproape instantanee între diferitele obiecte smart.

Ce ni se pregătește, așadar?

Majoritatea tehnologiilor IoT de care ne vom folosi în deceniul următor există deja.

Voi enumera doar câteva dintre cele mai interesante, precum și efectele lor.

Frigiderul smart, cu ecran integrat pe ușă, îți va permite să cumperi de mâncare, să planifici agenda familiei, ba chiar să vezi cine sună la sonerie, dacă ai dat banii și pe un vizor smart.

În 2030, un frigider:

  • va face singur cumpărăturile online atunci când anumite produse lipsesc,
  • îți va calcula caloriile în funcție de produsele pe care le scoți de la rece,
  • va funcționa ca post tv pentru rețete culinare și
  • te va atenționa să nu uiți pachețelul copiilor când pleacă la școală.

Apropo, cam aceleași lucruri le va face și cuptorul inteligent cu ecran tactil.

Vizorul smart, despre care am vorbit mai sus, te avertizează și îți permite să vezi oricând cine sună la ușa ta (sau cine se apropie de ea), chiar și atunci când ești plecat de acasă, datorită conexiunii la internet.

El poate fi combinat cu sisteme de identificare facială sau biometrică, permițându-ți să îi lași în casă, de exemplu, pe curierii în care ai încredere.

Asistentul personal de tip Alexa sau Google Home, deja prezent în multe locuințe, va fi nu doar modul principal prin care vei accesa internetul și serviciile sale (știri, muzică, filme, starea vremii șamd), dar și "prietenul" și "guvernanta" copiilor tăi, când ești plecat de acasă. (Voi reveni pe această temă într-un articol viitor, pentru că aici e vorba despre o revoluție în sine care se va produce în următorul deceniu.)

Mobila smart își schimbă forma în funcție de setările tale, îți poate încărca wireless telefonul sau laptopul și îți poate stoca datele printr-o simplă apropiere a dispozitivului pe care lucrezi.

Există deja birouri care sunt conectate la cloud și stochează datele atât local, cât și în rețea. Patul smart îți înregistrează somnul, îți dă sfaturi ca să dormi mai bine sau chiar își reglează singur temperatura sau forma ca să te ajute să nu mai sforăi.

Toată aparatura din casă va fi conectată și controlabilă prin intermediul telefonului. Foto: Andrey Popov / Dreamstime.com

Toate elementele menționate mai sus vor fi conectate între ele prin intermediul rețelei de internet casnice.

Acest lucru va permite crearea unei case smart, în care majoritatea obiectelor transmit date și pot fi reglate de către utilizator: de la sistemele multimedia la intensitatea luminii, de la consumul de energie la aerisirea locuinței.

− Pantofii sport și chiar unele haine au deja cipuri care înregistrează date despre modul în care mergi sau alergi, numărul de pași și caloriile arse:

  • există pantofi speciali (Lechal Haptic) care îi ajută pe nevăzători să se deplaseze în siguranță, prin intermediul unor senzații trimise tălpilor;
  • pantofii Sneakairs sunt conectați la Google Maps și indică direcția potrivită prin vibrații;
  • clăparii Carv sunt conectați la căști și le spun schiorilor cum să își îmbunătățească poziția și trasa în timp ce coboară pe pârtie.

Toată industria de smart wearables se va extinde asupra hainelor în următorii zece ani.

Automobilul va înregistra și transmite mult mai multe date decât acum:

  • traseele favorite,
  • modul în care conduci,
  • consumul de carburant și de energie,
  • manevrele bruște,
  • gradul de poluare a aerului,
  • densitatea traficului șamd.

Pe măsură ce aceste date vor fi furnizate unei rețele, aceasta îți va sugera cum să ajungi mai repede, mai relaxat și mai sigur la destinație.

La orizontul anilor 2030, șoferul va lua din ce în ce mai puține decizii în trafic, în special în mediul urban. Asta îi va oferi timp să navigheze pe internet în timp ce se deplasează, cu toate efectele bune și rele care decurg de aici.

Magazinele cu sisteme IoT vor ști cu exactitate ce stocuri au, care sunt cele mai cumpărate produse, dar vor și comunica cu tine, clientul, fie prin intermediul smartphone-ului, fie prin ochelarii cu realitate augmentată: de la promoții la notele acordate de alți clienți, the sky is the limit!

Și plata se va face mai ușor, pentru că fiecare ambalaj va avea integrat un cip ieftin care va trimite datele necesare casei de marcat automate.

Orașele vor deveni complet dependente de IoT:

  • semafoarele inteligente se vor regla în funcție de datele primite de la mii de mașini;
  • sistemele de navigație vor încerca să repartizeze traficul cât mai echilibrat pe străzi;
  • parcările vor transmite în timp real câte locuri libere au și unde sunt situate;
  • mașinile te vor anunța chiar și dacă e cazul să parchezi și să iei alt mijloc de transport;
  • senzorii din clădiri vor raporta vibrațiile cauzate de trafic sau de lucrările de infrastructură;
  • senzorii de mișcare vor permite iluminarea stradală selectivă și economisirea de energie;
  • senzorii din pubele vor optimiza managementul deșeurilor;
  • senzorii de poluare aeriană și acvatică vor permite managerilor din administrație să ia măsurile adecvate.

Agricultura va fi complet transformată de IoT. Majoritatea utilajelor agricole vor fi conectate la un sistem de management inteligent, care elimină timpii morți și diminuează consumul de carburant.

Combinele autonome și dronele vor fi folosite pe scară largă în 2030, chiar și la noi în țară.

Datorită senzorilor, agronomii vor ști în timp real gradul de umiditate din sol, iar sistemele de irigare vor furniza cantitatea optimă de apă.

Tot senzorii IoT vor raporta proporția de zahăr din fructe și timpul perfect pentru recoltare, poziția animalelor pe câmp și starea lor de sănătate, precum și multe altele. (Din nou, un subiect foarte vast asupra căruia voi reveni.)

Industria este principalul domeniu care va beneficia de pe urma IoT.

Inserarea de senzori în roboți, pe benzile de producție și în halele de depozitare va permite optimizarea fluxurilor de personal și de marfă, un lucru esențial într-o economie în care o diferență de un procent poate duce la profit sau la pierderi.

O fabrică modernă se transformă în acești ani într-un sistem computerizat, în care omul devine tot mai des doar un nod din rețea.

În logistică, de pildă, implementarea unui sistem IoT în colete va permite minunea-minunilor: pachete care ajung la destinație fără pic de întârziere.

Pericolele internetului lucrurilor

Aplicațiile IoT sunt mult, mult mai numeroase decât se poate spune într-un articol informativ.

Cert este că, pe măsură ce lumea devine tot mai conectată și mai obișnuită cu obiectele smart, și gradul lor de periculozitate crește.

De exemplu, va fi suficient ca un singur dispozitiv conectat să fie accesat de hackeri pentru ca întreaga rețea a unei locuințe să fie compromisă.

Frigiderul pe care îți înregistrezi programul zilnic poate fi accesat de la distanță mai ușor decât computerul personal, pentru că producătorii de hardware nu sunt la fel de minuțioși cu securitatea digitală precum cei cu vastă experiență în software.

Sistemul inteligent care-ți monitorizează copiii poate fi accesat de indivizi fără scrupule, iar aceiași senzori care îi permit mașinii tale să evite un accident pot fi manipulați de hackeri pentru a accelera într-un moment nepotrivit sau pentru a-ți opri mașina într-un loc periculos.

În fine, faptul că transmiți date oriunde te-ai afla poate fi folosit împotriva ta, fie de către niște răufăcători, fie de un regim autoritar. Și poate nu ne-am mai scana atât de voioși amprentele dacă am trăi sub un astfel de regim, nu?

În fine, tehnologia care permite eficientizarea procesului de producție s-ar putea să te coste jobul. Am putea ajunge, chiar la orizontul anilor 2030, în situația în care obiectele inteligente din jurul nostru să fie mult mai eficiente decât am putea fi noi vreodată.

Impactul social ar fi uriaș.

În scenariul pozitiv, omul va deveni o ființă care creează, nu lucrează − acest lucru fiind rezervat roboților. În scenariul negativ, vom îngroșa rândurile celor inutili. Nu neapărat șomeri, dar nici prosperi.

Cert este că nu avem alternativă.

Se estimează că impactul pozitiv al IoT va fi mai important decât pericolele aferente.

Dar dacă ne-am obișnuit deja, într-o oarecare măsură, să ne protejăm datele personale de pe computer și de pe telefonul mobil, va trebui să facem același lucru și cu datele pe care le trimitem în rețea fără să știm. Și să ne adaptăm noii realități economice.

În cele din urmă, există posibilitatea că vom fi devenit și noi doar un nod din rețea. Și nu știm dacă asta va fi minunat sau îngrozitor.

Bine ați venit în Matrice!

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.