Producția de cipuri: între ambițiile UE și realitatea din teren

Redacția

UE nici măcar nu se apropie de atingerea obiectivelor prevăzute în legea privind cipurile, adoptată în 2023, iar cel mai recent raport al Curții de Conturi Europene trage un semnal de alarmă.

Am trecut în revistă stadiul producției de cipuri în Europa, ca să vedem cât de aproape sau departe e de ambițiile declarate.

Author: György Folk (EUrologus)

Pentru a-și putea transforma în realitate ambițiile din domeniul industriei cipurilor, stabilite în 2023, Europa trebuie să se trezească din visare. Conform raportului din mai 2025 al Curții de Conturi Europene (CCE), se dorea ca, până în 2030, 20% din cipurile vândute la nivel mondial să fie fabricate în UE.

„UE trebuie să își revizuiască urgent strategia privind sectorul microcipurilor”, a declarat Annemie Turtelboom, membru al CCE responsabil pentru raport. „În prezent, suntem departe de obiectivul nostru. Pentru a atinge ținta de 20%, ar trebui să creștem de patru ori capacitatea de producție, dar, în ritmul actual, suntem încă departe de acest țel”, a adăugat Turtelboom.

Vulnerabilitate crescută exponențial

Comparativ cu 1995, producția de cipuri este de zece ori mai mare în 2025, iar numărul microcipurilor vândute la nivel mondial anul trecut s-a apropiat de 200 de miliarde. Cea mai mare parte a acestora este produsă în Taiwan. Această situație reprezintă un risc geostrategic și de securitate nu doar pentru țările membre ale Uniunii Europene, ci și pentru multe alte țări, inclusiv pentru Statele Unite, acestea fiind vulnerabile în fața intereselor externe.

Pentru a avea o imagine clară a situației europene din domeniul cipurilor, este important să se înțeleagă că, din necesarul de finanțare estimat pentru acest sector, care se ridică la circa 86 de miliarde de euro până în 2030, Comisia Europeană (și bugetul comun al UE gestionat de aceasta) contribuie cu doar 5%. Diferența trebuie să vină de la statele membre și de la companiile interesate din domeniu. În acest timp, principalii producători de cipuri din lume au cheltuit 405 miliarde de euro pentru cercetare, dezvoltare și investiții în trei ani, între 2020 și 2023, ceea ce depășește cu mult suma pe care Europa intenționează să o cheltuiască în șapte ani.

Conform raportului Curții de Conturi, Comisia nu are competența de a coordona la nivel de uniune investițiile naționale pentru a se asigura că acestea sunt în conformitate cu obiectivele comunitare. În plus, auditorii Curții de Conturi au mai constatat că obiectivele și monitorizarea legii privind cipurile nu sunt suficient de clare. Prin urmare, este dificil de apreciat chiar și dacă cererea actuală a industriei pentru microcipuri standard este evaluată corect.

Expunere globală complexă

Cererea este doar unul dintre numeroșii factori care au un impact semnificativ asupra pieței producției de cipuri. Competitivitatea UE în acest domeniu este influențată și de dependența de importurile de materii prime, de costurile ridicate cu energia, de preocupările legate de mediu, de tensiunile geopolitice și de restricțiile la export. Un alt impediment este și lipsa forței de muncă bine pregătite.

O altă problemă europeană o reprezintă logica distribuirii sprijinului comunitar. Industria microcipurilor din UE este alcătuită din câteva companii mari, care pun accentul pe proiecte de mare valoare, ceea ce înseamnă că finanțarea este puternic concentrată. Prin urmare, anularea, întârzierea sau eșecul unui singur proiect poate afecta semnificativ întregul sector.

La această situație se adaugă perspectiva prezentată în previziunile din iulie 2024 ale Comisiei Europene, conform cărora, în ciuda faptului că se așteaptă o creștere puternică a capacității de producție „interne”, cota de piața a Uniunii Europene va înregistra doar o evoluție mică pe o piață care se dezvoltă accelerat. Astfel, cota de piață de 9,8% din 2022 ar urma să urce la doar 11,7% în 2030.

Viitorul producției de cipuri în UE se poate decide într-un campus industrial și de cercetare și dezvoltare din Olanda

În ciuda provocărilor, în toată Europa se manifestă numeroase ambiții vizând această piață și domeniul cercetării și dezvoltării, unele fiind în diferite stadii de realizare. Așa cum scria The Economist în primăvara acestui an, „puțini ar crede că viitorul inteligenței artificiale se va decide în Eindhoven, un oraș liniștit din Olanda”. Și totuși, chiar în zona industrială și de cercetare-dezvoltare din sudul orașului, se află sediul ASML. Aceasta este singura companie din lume care produce echipamentele necesare pentru fabricarea celor mai moderne cipuri pentru inteligența artificială, așa-numitele sisteme de litografie. Cea mai recentă realizare a ASML este un colos de 150 de tone, cu dimensiunea aproximativă a două containere maritime, care costă circa 350 de milioane de dolari.

Ce faci în weekendul 11-13 iulie în București, Cluj-Napoca, Timișoara sau Iași. Recomandările PressOne

Perifeeric Festival în București, seri de film în Cluj-Napoca, Festivalul Medieval în Timișoara și Urbea Food Fest în Iași. Tu ce faci în weekend?

Amintire de la Salina Praid

Au săpat aici, pe rând, avarii, bulgarii, ungurii, în vreme ce localnicii se ocupau cu exploatarea lemnului și creșterea animalelor, în speță bivoli. Sub conducerea inginerului austriac Frendl Aladar, în 1762 s-a deschis mina Joszef. Sarea era extrasă la suprafață de un crivac cu cai, după ce în prealabil era ambalată în saci din piele de bivol. Acest lucru explică tradiția creșterii bivolilor în zonă.

Astfel, apare situația particulară în care Europa, la fel ca țări din alte colțuri ale lumii, inclusiv Statele Unite, achiziționează aproape toate microcipurile din Taiwan, dar cumpără exclusiv de la ASML cele mai moderne echipamente de litografie, fără de care nu este posibilă producția de cipuri nici măcar la TSMC, principalul actor mondial din acest domeniu.

Nu doar TSMC, ci și Apple, Samsung și Intel se bazează tot pe ASML pentru producția celor mai moderne procesoare, de la acceleratoarele pentru inteligență artificială până la cipuri pentru telefoanele inteligente. Nicio altă companie nu produce echipamente capabile să imprime, în mod fiabil, cipuri de 7 nanometri sau mai mici. Chiar și în cazul tehnologiilor mai mature, echipamentele companiei acoperă peste 90% din piața globală.

Dincolo de povestea de succes europeană relativ binecunoscută cu care se mândrește ASML, pe bătrânul continent există numeroase companii și proiecte de cercetare în domeniul cipurilor, care funcționează parțial sau în totalitate cu sprijin din partea UE.

PULSE a adunat aceste informații printr-o colaborare jurnalistică transfrontalieră.

Foto: ID 116745667 | Chip Factory © Industryviews | Dreamstime.com

Franța: prețul producției de microcipuri

Guvernul francez alocă aproape 2,9 miliarde de euro din planul de redresare economică France Relance (RRF) finanțat din fonduri europene, pentru a extinde capacitățile companiei STMicroelectronics din Crolles, scrie portalul de investigații Reporterre. Investiția companiei franco-italiene cu sediul în Elveția evidențiază complexitatea și expunerea globală a acestui sector industrial. În raportul său de 40 de pagini, echipa Stop Micro a semnalat și impactul pe care îl are producția asupra mediului: cele două fabrici STMicroelectronics vizate de extindere vor consuma în curând mai multă apă și energie electrică decât un oraș de 200.000 de locuitori. Între timp, compania a anunțat că intenționează să concedieze aproximativ o mie de angajați în Franța până în 2027, a informat Le Monde.

Spania: PERTE Chip – intrarea pe piața globală

Spania intenționează să intre în competiția globală din industria semiconductorilor prin programului PERTE Chip, scrie El Confidencial. Inițiativa finanțată din fondul de redresare al UE se bazează pe patru piloni: cercetare, proiectare, producție și fabricarea de produse electronice. Ministerul Transformării Digitale va aloca 45 de milioane de euro pentru 17 inițiative la care participă 80 de companii. Obiectivul lor este crearea de catedre universitar-industriale axate pe segmentul producției de microelectronică și semiconductori. În plus, în mai 2025, s-au alocat alte 53 de milioane de euro pentru 37 de proiecte în a doua rundă de finanțare PERTE Chip.

Printre proiectele finanțate se numără, de exemplu, cel al companiei IDEADED din Barcelona vizând dezvoltarea de tranzistori, în valoare de 4,7 milioane de euro, cercetarea în domeniul semiconductorilor desfășurată de Derivados del Flúor din Cantabria, în valoare de 6,6 milioane de euro, precum și folosirea cipurilor în combinație cu inteligența artificială, un proiect al companiei Multiverse Computing. În cadrul aceleiași runde de finanțare, este susținut și proiectul DioSiC, sub coordonarea Nanoker, Hiperbaric și Fagor Electrónica, care are ca scop proiectarea de cipuri specifice care vor fi fabricate ulterior în serie de alți producători, în principal asiatici, conform planurilor guvernului spaniol.

Italia: ambiții și obstacole

Italia a alocat peste 4 miliarde de euro pentru dezvoltarea industriei semiconductorilor în cadrul strategiei sale naționale, în conformitate cu prevederile din legea europeană a cipurilor (EU Chips Act), relatează Il Sole 24 Ore. Cu toate acestea, în ciuda Fondului Strategic Național pentru Semiconductori, creat în 2022, alocările efective de fonduri sunt îngreunate de obstacole birocratice și de lipsa coordonării guvernamentale. Investițiile industriale directe și proiectele de cercetare și dezvoltare au beneficiat doar de fonduri limitate până acum.

Cealaltă poveste de succes europeană (rară) este cea a companiei STMicroelectronics. Aceasta a deschis o nouă fabrică pentru producția de carbură de siliciu în Catania, cu o investiție de 730 de milioane de euro, finanțată parțial din fondurile IPCEI alocate de UE. Unitatea reprezintă un progres semnificativ, însă rămâne în continuare în urma concurenților asiatici și americani la nivel tehnologic, de exemplu în ceea ce privește tehnologia de vârf de sub 10 nm. Planul Intel de a construi o fabrică de ambalare a cipurilor în Italia, în valoare de 4,5 miliarde de euro, anunțat în 2022, este momentan blocat, fără vreun anunț oficial de confirmare sau anulare a proiectului.

Lituania: speranțe, dificultăți și oportunități ratate

La Universitatea Tehnică din Kaunas (KTU), în aprilie anul acesta s-a deschis Academia Chip, care se concentrează pe dezvoltarea și utilizarea comercială a celor mai moderne tehnologii de cipuri, scrie Delfi. Obiectivul proiectului este de a dezvolta tehnologii care să vină în întâmpinarea nevoilor regiunii, industriei și mediului științific. Academia colaborează cu parteneri internaționali precum Universitatea din Tampere, MIT sau Universitatea din Arizona.

Cel mai ambițios proiect este Teltonika High-Tech Hill, care ar fi trebuit să fie realizat în capitala Lituaniei, Vilnius, în colaborare cu Institutul de Cercetare Tehnologică Industrială (ITRI) din Taiwan. Investiția de 3,5 miliarde de euro fusese blocată temporar din cauza unor probleme legate de alimentarea cu energie electrică, în urma cărora guvernul lituanian a prezentat recent un proiect de lege care prevede posibilitatea prelungirii cu doi ani a termenului de finalizare a proiectelor de investiții majore în anumite cazuri, relatează ELTA.

Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului PULSE, o inițiativă europeană care sprijină colaborarea jurnalistică transfrontalieră. La articol au contribuit Francesca Barca (VoxEurop, Franța), Silvia Martelli (Il Sole 24 Ore, Italia), Lola García-Ajofrín (El Confidencial, Spania), Juste Anceviciute (Delfi, Lituania) și György Folk (EUrologus/HVG, Bruxelles).

Traducere: Tibor Kajtor | Voxeurop
Articolul original poate fi consultat aici

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€