Dosar PressOne. Ce se întâmplă cu Republica Moldova în contextul invaziei ruse și de ce ar trebui să ne pese

În ultimele trei săptămâni, de când a început invazia rusă în Ucraina, Moldova, o țară de 2,6 milioane de oameni, care nu e nici în NATO, nici în UE, a devenit esențială pentru gestionarea consecințelor războiului.

România împarte o lungime de graniță aproape egală cu cele două state: în jur de 650 de kilometri. Însă Moldova adăpostește în acest moment cel mai mare număr de refugiați ucraineni din Europa (peste 5% din populația țării).

Iar pe teritoriul ei există o enclavă controlată de Federația Rusă, unde sunt staționați în jur de 2000 de soldați ruși și 20 de mii de tone de armament. Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a declarat, de altfel, Transnistria ca zonă „oficial ocupată militar de Rusia”.

PressOne a acoperit din mai multe unghiuri problemele cu care se confruntă Republica Moldova în acest moment și a încercat să explice publicului român, printr-o serie de materiale complexe, de ce ar trebui ca țării noastre, și autorităților române, să le pese de ceea ce se întâmplă dincolo de Prut.

Și de ce vulnerabilitățile Republicii Moldova, atât economice, cât și politice sau militare, sunt deopotrivă și vulnerabilități ale UE și NATO în fața agresiunii ruse.

Moldova, „cel mai fragil vecin al Ucrainei”. Între criza refugiaților și militarii din Transnistria

„Dacă vă uitați la mărimea țării noastre, dacă vă uitați la istoria noastră recentă, la situația noastră economică, puteți să deduceți și singuri: suntem cel mai fragil vecin al Ucrainei”, spune Nicu Popescu, ministrul de Externe al Republicii Moldova. Această analiză a vulnerabilităților Moldovei prin prima situației refugiaților, dar și a regiunii autoproclamate Transnistria, vă va explica de ce.

Corespondență din Tiraspol: „Să zidim ceva, nu să sfărmăm”. Locuitorii din Transnistria îl susțin pe Putin, dar nu înțeleg războiul cu Ucraina

Doi reporteri PressOne au petrecut câteva ore la Tiraspol, la scurt timp după ce Republica Moldova a semnat cererea de aderare la Uniunea Europeană, iar autoritățile transnistrene au solicitat din nou Chișinăului recunoașterea independenței. Toate pe fundalul războiului cinic declanșat arbitrar de regimul Putin în Ucraina.

Reportaj. Criza refugiaților și fuga tinerilor. Obosită, Republica Moldova rămâne a nimănui

Mihaela e tunsă scurt, are câteva tatuaje pe mână și plânge la geam. Tocmai a spus unui străin, dintr-o suflare, că se duce pentru ultima dată la Chișinău, „să rezolve cu apartamentul”. Ăsta e planul: rezolvă ce are de rezolvat și apoi pleacă definitiv din țară, cu părinții ei cu tot. Unde? „Nu știm. Germania sau Spania”. Pleci din cauza războiului? „Plec pentru că mi-e frică.”

Cum cred tinerii din Chișinău că le va schimba războiul viața? Ce perspective de viitor au? Aflați din acest reportaj de pe străzile capitalei Republicii Moldova.

Ce viitor are unionismul în contextul războiului din Ucraina

De două săptămâni încoace, odată cu izbucnirea conflictului armat din Ucraina, bulele naționaliste din România par să fi mirosit o nouă oportunitate: reîntregirea României Dodoloațe. Dacă tot s-a dus Rusia peste ucraineni, cu intenția de a fragmenta țara și de a ocupa teritorii care nu-i mai aparțin de trei decenii, nu mai bine profităm și noi? Avem o Basarabie și Bucovină de Nord de recuperat, spun naționaliștii, așa că de ce n-am face-o acum?

O analiză care explică de ce ideea unirii dintre România și Republica Moldova nu e doar absurdă, dar și periculoasă.

Refugiații ucraineni din Republica Moldova: „Am hotărât că trebuie să plecăm de dragul copiilor care erau nevoiți să doarmă în beciuri”

La doar câteva zile de la începutul invaziei, împreună cu partenerii noștri de la Televiziunea Nordului din Republica Moldova (TVN.MD), am realizat un reportaj video cu mărturii ale refugiaților ucraineni care treceau prin vama Ocnița-Secureni.

Vom continua seria de materiale despre Moldova, sperând că aceste articole vor ajuta publicul din România să fie mai bine informat cu privire la ce se întâmplă acolo, dar și pentru a ridica în spațiul public de la noi necesitatea unei discuții mai puternice cu privire la modul în care România poate ajuta rapid și decisiv în acest context internațional extrem de periculos.