Discuții de birt la Televiziunea Română. Extremistul Călin Georgescu s-a invitat la TVR și Tudor Barbu a zis „da”

Răzvan Filip

Reporter

PressOne s-a uitat la interviul Televiziunii Române în care Călin Georgescu, politician suveranist și cândva un apropiat al AUR, și-a anunțat cu jumătate de gură candidatura la președinția României. 

„O ediție de colecție, pe care o poți lega în piele de Cordoba”

„Genul programului: Talk-Show. Programul poate conține: violență de limbaj minimă ca durată”, își avertizează TVR 3 telespectatorii pe 21 iunie. Urmează „Se întâmplă acum”, emisiunea coordonatorului editorial TVR 3, Tudor Barbu.

Este un format populist pe care Tudor Barbu l-a patentat la OTV și pe care ulterior l-a mutat la B1 TV, respectiv TVR 3. 

Structura emisiunii este simplă: Barbu parlamentează de unul singur despre subiectele fierbinți ale zilei, după care preia apeluri telefonice de la telespectatori. Uneori, conversațiile cu telespectatorii sunt precedate de un interviu. 

În ediția din 21 iunie 2024, intervievatul este Călin Georgescu - fost raportor special al Organizației Națiunilor Unite, fost membru al Clubului de la Roma, fost „premier AUR”, fost expert în „dezvoltare durabilă” și actual candidat independent la președinția României. E aici ca să-și prezinte viziunea pentru viitorul țării.  

Este o ediție de colecție, „din aceea pe care o poți lega în piele de Cordoba și să o păstrezi în bibliotecă”, începe Tudor Barbu. Este un invitat extrem de interesant și de o „valoare certă”, continuă gazda emisiunii, după care-i trece în revistă CV-ul stufos. Barbu pare măgulit de atenția pe care i-o acordă Georgescu. 

„Omul cu care vă veți întâlni și îl veți primi în case în această seară este un personaj controversat. Unii îl consideră antisemit, alții îl consideră o valoare națională pentru că face parte alături de Mugur Isărescu din Clubul de la Roma, o elită a planetei”, își sfârșește Barbu introducerea elogioasă. 

Când vorbește despre acuzații de antisemitism, prezentatorul TVR 3 se referă la un dosar penal deschis pe numele lui Călin Georgescu în februarie 2022, după ce politicianul suveranist declarase într-o emisiune televizată că Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu „au făcut și fapte bune”. În 50 de minute de interviu, Barbu nu insistă deloc asupra subiectului, deși este scandalul care a dus la despărțirea dintre Georgescu și AUR. 

EXCLUSIV. Mircea Geoană a plagiat din doi președinți americani: Bill Clinton și George W. Bush

PressOne vă prezintă, astăzi, probele care demonstrează că Mircea Geoană a plagiat prin traducere, fără vreun fel de atribuire și fără ghilimele, zeci de pagini din rapoartele anuale prezentate Congresului SUA de președinții americani Bill Clinton și George W. Bush

INTERVIU. Mircea Geoană: „Pe ceea ce înseamnă plagiat, eu sunt mult mai aproape de opiniile dvs. N-am niciun fel de problemă dacă ceva e demonstrat în afară normelor academice de atunci”

Mircea Geoană a reacționat astăzi, la câteva ore după publicarea probelor plagiatului în teza sa de doctorat, printr-o postare pe Facebook în care susține că demersul jurnalistic al PressOne e parte dintr-o murdară campanie împotriva sa: “Mă așteptam la astfel de atacuri murdare, așa cum, de 3 luni, anumite posturi de televiziune duc o campanie de denigrare la adresa mea. Încă o campanie de fake news nu e nimic nou sub soare”. 

„M-a onorat faptul că un personaj de calibrul domniei sale a ales emisiunea aceasta”

Georgescu îi corectează introducerea încă din primele minute ale emisiunii: nu mai este membru al Clubului de la Roma, și-a dat demisia în urmă cu câțiva ani, pentru că „nu se dorea să fie înțeleasă dezvoltarea durabilă”, dar și pentru că organizația devenise „politically correct”. 

Tot din primele minute reiese că Georgescu este care l-a contactat pe Barbu pentru a pune la cale interviul, iar coordonatorul editorial al TVR 3 n-a făcut decât să zică „da”. Noi detalii apar abia în a doua jumătate a emisiunii, înainte ca gazda să preia apeluri telefonice de la telespectatori.

Probabil conștient de criticile ce i se vor aduce, bărbatul încearcă să-și justifice decizia de a șuta în mingea pasată de politician. 

Decizia lui Georgescu de a-și prezenta agenda la o televiziune cu o audiență de doar câteva mii de telespectatori/minut nu este întâmplătoare. Înainte de a se întoarce în presă și la formatul populist creat când lucra la OTV, Tudor Barbu a fost, timp de 4 ani, senator în Parlamentul României. În 2012 a fost ales pe listele partidului înființat de Dan Diaconescu, dar ulterior a migrat către Partidul Conservator (emanația lui Dan Voiculescu) și PNL. 

În 2014, Barbu și alți parlamentari din PC și UNPR depuneau în Parlament un proiect de lege care ar fi instituit o „Zi Națională a Martirilor români anticomuniști”. Printre martirii invocați în expunerea de motive se regăsesc nume precum Petre Țuțea, Valeriu Gafencu și Mircea Vulcănescu - primii doi au fost legionari, iar cel din urmă este considerat criminal de război pentru rolul jucat în guvernul responsabil de Holocaustul din România. 

Georgescu exploatează electoral un document elaborat împreună cu Academia Română

După ce trec de politețuri, cei doi discută despre Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă a României, document la a cărui elaborare a contribuit și Călin Georgescu, în 1999 și 2008. Realizatorul postului public, Barbu, nu înțelege de ce guvernul României i-a cerut de două ori să sprijine elaborarea lui, fără ca apoi să aplice soluțiile propuse. 

Politicianul de extremă-dreapta este pus într-o lumină de expert genial și incomod, care are soluții pentru aproape orice, dar, dintr-un motiv sau altul, nu este ascultat de factorii decidenți. Iar calitatea de minte luminată este confirmată chiar de contribuția la această strategie de dezvoltare durabilă. 

„(...) astăzi, când noi doi vorbim acum, este cel mai înalt document oficial pe care Guvernul României îl are. (...) Nu mai există un alt document de această înălțime astăzi în România. Nu mai există”, susține Georgescu în timpul interviului. Barbu nu-l contrazice. 

Deși nu omite contribuția specialiștilor din mai multe domenii, politicianul vorbește de parcă el ar fi fost, de fapt, creierul întregii operațiuni. Documentul în sine îl prezintă pe Georgescu drept coordonator al „grupului de redactare” și vorbește despre un „efort colectiv de documentare, analiză și gândire” care a fost supravegheat de Academia Română.

Numele lui Călin Georgescu apare o singură dată în tot documentul, într-o casetă privind Grupul de Redactare. Captură foto via strategia.cndd.ro

Când e pus să definească „dezvoltarea durabilă”, Georgescu dă răspunsuri alambicate, cu iz naționalist, care nu prea au legătură cu documentul pe care susține că l-a coordonat. Spune că este un concept care se referă la proprietatea privată, libertate și la exploatarea judicioasă a resurselor planetei, fără a-i afecta pe alții. 

„Deci fără a afecta statele naționale, fără a-i jefui pe alții și mai ales tu personal, în țara ta, să utilizezi cu parcimonie resursele naturale, în așa fel încât generațiile care vin să aibă din plin exact ceea ce ai și tu acum”, îi explică bărbatul lui Tudor Barbu. 

El insistă, de asemenea, că documentul s-ar referi în mod special la „proprietatea privată”. „Românul astăzi nu mai are proprietate, ci a fost luat în proprietate. Asta este diferența din 2008 până acum”, continuă, cu subînțeles, Georgescu. 

Conceptul de „proprietate” este doar un aspect (printre multe altele) atins de strategie, într-un capitol care vorbește despre amenajarea teritoriului și planificarea spațială. Per total, în cele 132 de pagini ale documentului, cuvântul „proprietate” apare doar de 7 ori. 

Barbu îl roagă să argumenteze acuzațiile pe care le face, moment în care Georgescu își condimentează tiradele naționaliste cu citate din Iisus Hristos și romantizări pășuniste ale țăranului român („regele neîncoronat al țării”, spune el). Fără a aduce argumentele cerute, bărbatul susține că diverse interese au complotat ca oamenii cu pământ să nu mai aibă cu ce să-l lucreze. Apoi, fără nicio legătură cu subiectul, continuă în felul următor:

Tentativele lui Georgescu de a politiza în sens suveranist un document la care a lucrat acum 16 ani contrazic însuși spiritul în care a fost elaborată strategia națională de dezvoltare durabilă. Pe lângă că a fost un demers „globalist”, care a avut ca obiectiv „racordarea deplină a României la o nouă filosofie a dezvoltării, proprie Uniunii Europene”, Georgescu uită că Academia Română s-a delimitat, la vremea aceea, de orice instrumentalizare politică. 

Lumea lui Călin: NATO este cea mai slabă alianță de pe fața Pământului, iar PNRR e o acțiune de „însclavagizare”

Strategia de dezvoltare durabilă este mulsă electoral pe tot parcursul emisiunii. Georgescu pretinde că proiectul de țară propus de el - „Hrană, Apă, Energie” - nu face decât să vină în întâmpinarea strategiei la care a lucrat în urmă cu foarte mulți ani. Alăturarea celor două îl bulversează pe Barbu, care ajunge să le trateze de parcă ar fi una și aceeași. 

„Care este coloana vertebrală a acestui document?”, întreabă gazda TVR 3 la un moment dat, fără a preciza la ce se referă mai exact - la programul electoral sau la strategia națională de dezvoltare durabilă? Primește un răspuns care sugerează că nici în mintea lui Georgescu nu există vreo diferență între cele două. 

Citește și: Premierul propus de AUR filmează mesaje inspirațional - patriotice într-un lac dezmorțit din Alpii Orientali

„Trei lucruri. Neutralitatea în fața oricărui conflict. Aici este măreția poporului român și țării noastre. Doi. Vrem statul național, nu statul cosmopolit, așa cum spune Eminescu. (...) Și trei. Singurul lucru pe care trebuie să-l învățăm la economie, dar absolut singurul și care nu se învață în nici o universitate astăzi în țară, este să ne utilizăm și ne exploatăm singuri resursele și să le valorificăm”, spune cel care se visează următorul președinte al României. 

Barbu e curios la ce se referă când vorbește despre neutralitate în fața oricărui conflict, ținând cont că România face parte din NATO, „cea mai puternică alianță militară de pe planetă”. Georgescu îl contrazice - nu este cea mai puternică alianță, „este cea mai slabă” și, „dacă lucrurile continuă în felul acesta”, ar abandona-o instant, ca președinte sau premier. 

Politicianul susține că România ar trebui să fie prietenă cu toată lumea, inclusiv cu Rusia lui Putin și China totalitară. Diseminează teorii ale conspirației privind începutul războiului din Ucraina - pe care-l pune în cârca Occidentului - și neagă că Rusia ar ocupa militar zone bogate în resurse naturale. În viziunea lui, doar partenerii din UE și NATO poftesc la resursele altora, nu și Rusia. 

„Și chiar dacă ar fi așa, nu este treaba noastră. Treaba noastră este țara noastră, care este exploatată la sânge de resurse și nu s-au defrișat doar păduri întregi, ci s-au defrișat minți luminate, s-a defrișat înțelepciune”, divaghează Georgescu atunci când este confruntat cu realitatea războiului din Ucraina. 

Pe plan economic, bărbatul promovează naționalizările și critică PNRR-ul, pe care-l numește o „acțiune financiară de însclavagizare” și sugerează că este folosit doar pentru a ridica spălătorii de mașini automatizate, în sate care nu au nevoie de ele. Când Barbu argumentează că din bani europeni s-a construit multă infrastructură utilă, Georgescu se abate de la subiect prin referințe biblice („2.000 de ani, oamenii l-au votat pe Barabas”) și citate din Nicolae Bălcescu. 

Citește și: Război și moarte în Ucraina, AUR la București (reportaj)

Strategia redactată de Georgescu în 2008 nu vorbește o clipă despre „neutralitate” militară, ci despre „consolidarea locului României în NATO” pentru a crea un mediu de securitate stabil, conform interesului național. Din document lipsesc, de asemenea, idei constroversate precum suveranismul economic și anti-cosmopolitismul. 

„Eminescu e interzis” și românul „a apărat mulți oameni și multe etnii de la sacrificiul suprem”

Călin Georgescu crede că dacă alegerile prezidențiale din acest an s-ar finaliza cu un „conducător de glie”, România ar putea să joace un rol „colosal” în sfârșirea războiului din Ucraina. Un astfel de conducător (Georgescu, probabil) ar putea crea o „instituție a păcii” și ar negocia „pacea” la nivel mondial - lucru care ar face din România „numărul 1 pe harta lumii” și din care toată lumea ar avea de câștigat.

Are această credință pentru că, spune el, românul are o capacitate unică de a da dovadă „de omenie în cele mai crunte perioade”. Exemplul pe care-l oferă este al Al Doilea Război Mondial, când, crede Georgescu, „românii au apărat mulți oameni și multe etnii de la sacrificiul suprem”. Omite realitatea că România a participat la conflict alături de Germania Nazistă și a comis propriul Holocaust, separat de cel perpetuat în teritoriile ocupate de germani. 

„(..) în România şi în teritoriile aflate sub controlul său au fost ucişi sau au murit între 280.000 şi 380.000 de evrei români şi ucraineni”, se arată pe site-ul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.

Călin Georgescu față-n față cu Tudor Barbu. Prin Skype. Captură foto via Youtube

Spre finalul interviului, după zeci de alte lamentări pășuniste, Georgescu deplânge inclusiv soarta eminescianismului în România. Fără a oferi vreun argument sau vreo dovadă în acest sens, susține că Eminescu „este interzis” în ziua de astăzi și nu se mai studiază pe nicăieri - cu excepția clasei a 4-a, când se predă „Somnoroase păsărele”. Ar trebui predat din grădiniță până în facultate, spune politicianul, mai ales în facultățile de jurnalism. 

„Orice jurnalist care se respectă, care are onoare și demnitate, îl studiază pe Eminescu. Care (...) a fost cel mai mare jurnalist pe care l-a dat pământul românesc până acum”, argumentează politicianul. Nici el și nici Barbu nu menționează că, în calitate de publicist, Mihai Eminescu s-a remarcat mai degrabă prin atitudini xenofobe și antisemite - ambele tipice vremii - decât prin orice altceva. 

Intervenția lui Călin Georgescu se încheie după 50 de minute, dar emisiunea continuă încă vreo 40, cu un Tudor Barbu mulțumit că a dat știrea zilei/interviul săptămânii și telespectatori care intră în direct - ori pentru a-l elogia pe invitat, ori pentru a-l critica. Este o atmosferă de cârciumă sătească, în care înțelepții locului pun țara la cale fără ca restul românilor să știe că în acest moment, în birtul TVR 3, le este hotărâtă soarta pentru următorii 4 de ani.