Război și moarte în Ucraina, AUR la București (reportaj)

Când Vladimir Putin ordona ca forțele nucleare să intre în alertă maximă, un cioban, un sindicalist și un cetățean banal strigau „Libertate fără certificate”, de parcă și-ar fi propus să creeze un banc. 

Duminică, când războiul din Ucraina lua vieți nevinovate pentru a patra zi la rând, simpatizanții AUR aduși cu autocarele la București și-au făcut poze la Universitate cu Luis Lazarus și l-au aplaudat pe domnul George. Mulțumit și fericit,  „viitorul președinte al României” s-a cățărat din nou pe deruta, disperarea și sărăcia oamenilor și a înregistrat încă un live pe Facebook. 

Cum ar fi arătat însă România astăzi, dacă nu era în NATO și Uniunea Europeană? Cât de protejați se simt simpatizanții AUR, când războiul e la frontierele țării? Și cum e văzut Putin de patrioții români, așa cum chiar ei se recomandă?

Protest AUR diluat și fără vlagă: „Armata de patrioți” a lui George S., tot mai mică 

Sunt însă mai puțini, iar elanul patriotic parcă se încăpățânează să nu intre în viteză, cu toate tumbele pe care le fac liderii partidului extremist AUR pe scena încropită la Piața Universității.

„Libertate, mno, da!

Apăi hai să ciugulim și noi ceva” – își îndeamnă poetic un tip partenera. Ea aprobă și începe să-și ia repere. Nu sunt din București și le e frică să nu se rătăcească. 

„Toate revoluțiile sunt controlate. Ni se pun de afară președinți, guverne și chiar și primari”, încearcă disperată să anime cât de cât oamenii o voce spartă de vânt. Se presară  cu „huo” anemic. 

„Un jandarm în civil umblă cu un briceag”, anunță și George Simion. Unii suflă în vuvuzele, alții înjură jandarmul, oricine ar fi el, iar alții râd. 

Întreb un grup de protestatari ce le-a spus portavocea despre conflictul din Rusia. Pe fundal e înjurat Raed Arafat, apoi Klaus Iohannis. „Da, a zis domnul George ceva. Ne-a transmis să nu zicem nimic de Rusia și Putin, să nu se interpreteze. E treaba lor acolo, noi ce treabă avem cu rușii?”

La protestul care nu a adunat mai mult de 1.500 de manifestanți, deși erau așteptați în jur de 20.000, se vorbește despre tinerii români din Silicon Valley, care „țin Internetul lumii cu mințile lor strălucite” și despre „România, cel mai mare rezervor de materie cenușie al omenirii”.

Oamenilor li se explică „revoluția globală a statelor naționale și a patrioților” și e huiduit globalismul. Patrioților li se mai spune că ei sunt vaccinați împotriva manipulării, moment care îi derutează, pentru că ei știu că nu s-au vaccinat deloc, iar vorbele „oamenilor grei” de pe scenă se aud parcă mai slab ca în alte dăți. 

Comparația cu mișcarea șoferilor de tir din Canada pică testul exigenței mulțimii. Lumea habar n-are despre ce e vorba, iar George Simion înțelege repede cum stau lucrurile și schimbă subiectul. 

Niciun steag al Ucrainei nu e fluturat. Niciun mesaj pro Ucraina nu se aude. De fapt, războiul nu există. Și nici n-ar avea cum: i-ar fi prea greu să-și facă loc printre ambițiile politice ale lui George Simion.

Simpatizanți AUR: „Și ucrainenii s-au purtat urât cu românii noștri. Acum îi vede Dumnezeu” 

Pentru oamenii care votează AUR, partidul reprezintă singura opoziție reală din România. Mulți din cei care au vorbit cu PressOne spun că sunt copleșiți de facturile mari la energie, de sărăcie și lipsa de perspective sau de cei doi ani grei de restricții și pandemie. În sfârșit, cineva vorbește pe limba lor, îmi zic oamenii. 

Iar asta e suficient pentru ei. Războiul e aproape, dar departe. Mai degrabă o „răfuială între slavi”, după cum cred unii. 

Întreb de Călin Georgescu, vândut nu demult ca propunere de premier din umbră de către AUR și un simpatizant deschis al Federației Ruse, ideologiei de la Kremlin și implicit al lui Vladimir Putin. Oamenii devin iritați.

„Auzi, când faci afirmații, trebuie să ai dovezi indubitabile, ai înțeles? Din punctul meu de vedere doar o simplă mierlă nu cântărește nimic.”

Discuția se transformă în dezbatere, după ce mi se lipește eticheta de „rezist”, în principal din cauza măștii de protecție pe care o port, iar redacției de „presă vândută străinilor.”

„După cum arătați sunteți pe filieră arabă”, încearcă unul din liderii microgrupului o diversiune. „Da de unde, zic. Sunt neaoș de la Vatra Dornei”. Râdem, mulțumiți de glumițe. E timpul să trecem la subiecte serioase.

Ucraina, își continuă pledoaria manifestanții AUR, „e un stat inventat”, iar estul Ucrainei „e al rușilor, de fapt și de drept.”

„Știi ce? Tu cum crezi că se poartă ucrainenii cu românii noștri din Bucovina de Nord, frații noștri de sânge? Da, da, domniile lor cum s-au purtat cu românii? Și uite că Dumnezeu i-a văzut. Acum îi vede Dumnezeu și îi pedepsește.”

NATO și UE provoacă Federația Rusă, e de părere un alt simpatizant AUR. „Ei au provocat războiul ăsta”, merge și mai departe, sigur pe el. „Mă, taci, nu spune asta”, îl corectează un prieten. 

Vă simțiți sau nu apărați acum, ca stat NATO? întreb. „Nu ne simțim, de ce să ne simțim? Păi ce, e Armata noastră? Cum să te apere cineva, în afară de armata țării tale?”, răspunde același simpatizant AUR care consideră Alianța și UE vinovate pentru războiul din Ucraina. 

Rușii, adaugă el „ajung în trei ore la București. Ăla e scut, de la Deveselu?! Hai să fim serioși!”

„Da, mă simt clar mai protejat. Sperăm să nu fim nevoiți într-o bună zi să demonstrăm această protecție” – spune un schimb un alt simpatizant AUR. 

În piață, printre oameni, e dat exemplul Ungaria și Germaniei, țări deștepte, „uite cum stau deoparte”. Știrea că cele două state au ajuns până la urmă la un consens și se alătură sancțiunilor internaționale nu a ajuns încă în Piața Universității, la simpatizanții AUR. Și dacă ar fi ajuns, ce diferență ar fi făcut? 

Putin ordonă alertă maximă a forțelor de descurajare nucleară. Cum primesc știrea manifestanții AUR? 

Un demonstrant spune că războiul abia a început și e aprobat de microsocietatea care s-a creat în jurul lui. E vocal, îi place să vorbească tare și să gesticuleze mult. Oamenii se uită cu interes, dar și amuzați, după principiul e comic și le zice bine. Unii aprobă din cap, aproape solemni. 

„Faptul că ucrainenii au înarmat populația civilă reprezintă un lucru delicat. Va fi un război de gherilă, al cărui sfârșit nu putem să-l anticipăm”, spune omul, ca într-un discurs. Aproape nimeni nu mai urmărește cu interes ce se întâmplă pe scenă, unde George Simion le mulțumește liderilor de sindicat, agricultorilor țării și ciobanilor adunați la miting. 

„Nu aud!! Nu aud!!”  – e exasperată o doamnă, supărată că „îi tot dăm cu războiul ăsta”. „Ei cu ei, noi cu noi, ce treabă avem? 

Pe unele insule de mulțime din Piața Universității oamenii cad de acord că NATO și UE au totuși rolurile lor. „Unde sunt interesele, acolo e de discutat”, însă. Tot ce i se întâmplă rău României e cauzat de Europa și de liderii de carton care ar fi manipulați și ar răspunde la ordine de afară. 

Între timp, președintele rus Vladimir Putin ordonă ministrului Apărării și șefului Statului Major să pună forțele de descurajare ale armatei ruse în alertă specială de luptă. Anunțul e transmis de televiziunea rusă de stat și dă fiori întregii omeniri.

La Berlin ies în stradă peste 100 de mii de oameni revoltați și strigă „Jos Labele de pe Ucraina”. Manifestații similare au loc duminică după-amiază în toată lumea. 

La București simpatizanții AUR-George Simion se pregătesc să plece spre Cotroceni, să-i facă judecata lui Klaus Iohannis. Știrea că Putin terorizează psihic o planetă cu amenințarea nucleară nu prea îi sperie pe patrioții români.  

„Normal n-ar avea nicio treabă ei cu noi. Ei au treburile lor, noi pe-ale noastre. Pregătesc armele nucleare, dar nu cred eu că or să facă ceva”, spune un manifestant. 

E din Iași, e înscris în partid și a venit special pentru acest miting. Există simpatii rusofile în partid, spune, dar „le e frică să nu pățească ceva”. Nu prea se simte apărat de NATO și Uniunea Europeană, mai ales că noi trebuie să facem mereu ce vor cei din urmă, de la UE. 

Era mai bine cu rușii? „Nu, era mai bine să fim independenți. Cum e Elveția. Nu cu rușii, nu cu UE. Fără Occident, România ar fi arătat mult mai bine. Au venit și au luat tot, păduri și gaze.” Membrul AUR de la Iași are doi băieți, unul în România și altul la muncă, în Anglia. „Ei îs cu alte treburi, cu distracția, nu realizează ei ce se întâmplă”, concluzionează bărbatul. 

„Noi să fim omenoși cu ucrainenii. Restul, că dă Putin cu bomba nucleară sau nu, e treaba lor, acolo”, mi se mai spune de către un alt manifestant, pe care îl întreb cum crede că ar fi arătat România dacă nu era în NATO și UE. Răspunde criptat, pentru că știe ceva ce restul urmează să afle. 

„O să vezi peste trei ani. O să trăiești și o să vezi. Nu-ți zic mai mult, doar că interesele sunt foarte mari. Și se pare că vom fi lăsați din mână.”

Oamenii se pun în mișcare. Încep să plece spre Palatul Cotroceni. Pe Fântâna de la Universitate e cocoțat un băiat tânăr, care flutură un steag uriaș. Și-a pierdut mama în pandemie și nici măcar nu a putut să o vadă, să-și ia rămas-bun. Nu are un serviciu și simte, deseori, că nu mai poate. E printre puținii care fac contact vizual atunci când vorbesc cu o altă persoană. 

Conducătorii României sunt, pentru el, „lăpușneni, trădători de țară”. E supărat că țara a cedat teritorii, că a vândut energia și că au fost lăsați să plece milioane de oameni peste granițe. 

„Te duci ca inginer în Germania și îți dă 2 mii de euro. Germanul ia 5 mii și muncește mai puțin. Nu se mai poate așa ceva. Am făcut cinci ani de facultate ca inginer ca să constat că dacă ești șomer iei 550 de lei. Ce înseamnă 550 de lei? Nici măcar o factură, că atâta mi-a venit la energie electrică”, se plânge și aproape că îi simt disperarea. 

„Dacă Putin dă cu bomba nucleară, măcar scăpăm toți de viața asta mizerabilă”, spune serios. Sare de pe marginea de beton, își ridică fermoarul la geacă și se pierde cu mulțimea condusă de domnul George Simion.