Ianuarie 2017, lacul din Parcul Tineretului. Foto: Florin Chirilă

Cei șase papagali frumoși au scăpat de îngheț

Papagalii prăzulii pripășiți în Parcul Tineretului din București au trecut cu bine iarna grea. Sunt șase, câți erau și în toamnă. Cu penajul lor de păsări din țările calde, au ținut piept unei serii lungi de zile geroase. În noaptea dintre 9 și 10 ianuarie, de pildă, temperatura din Capitală a coborât la minus 22 de grade Celsius.

Ovidiu Bufnilă.

Ovidiu Bufnilă (39 de ani), de la Societatea Ornitologică Română, spune că papagalii s-au ivit mai mereu, cât a fost frig, la hrănitoarea de lângă Sala Polivalentă.

„Iarna, vrei, nu vrei, găsești acolo și papagalii Micul Alexandru – Psittacula krameri. Pentru că sunt mai mari și au ciocul acela puternic, păsările mici le știu de frică. Imediat ce se pun ei pe hrănitoare, cele mici își iau viteză. Când nu sunt la hrănitoare, îi vezi pe insulița plopilor. Eu îi spun acum Insula Papagalilor, explică Bufnilă.

La hrănitoarea din Parcul Tineretului. Foto: Gabriel Ben

Potrivit lui Ovidiu Bufnilă, primul anunț că prin București zboară liberi papagali verzi a fost făcut de Vlad Cioflec (34 de ani), herpetolog în cadrul Asociației Parcul Natural Văcărești.

Vlad Cioflec.

„Prima observație a fost în 2009, când am văzut un papagal lângă Cimitirul Bellu. Ulterior, în 2010, am observat un stol de șase indivizi în Parcul Carol.

Apoi au început să migreze spre est, până spre Parcul Lumea Copiilor. Au plecat din Parcul Carol când cei de la ADP (Administrarea Domeniului Public – n.r.) au tăiat pomii, în 2011-2012″, spune Vlad Cioflec, care locuiește în zonă.

Totuși, în mai 2013, când copacii din Parcul Tineretului erau „toaletați” cu drujba, herpetologul a fotografiat din nou papagalii în Parcul Carol.

Insulița cu plopi, în 6 martie 2017. În copacul din centru se află doi papagali. Al treilea tocmai a zburat. Foto: Lucian Muntean

„Acum sunt imuni la deranjul antropic„, adaugă Cioflec. El spune că i-a observat pe cei șase papagali în Parcul Tineretului anul acesta, în februarie, când vremea se mai îmblânzise.

Trei i s-au arătat pe 6 martie și fotoreporterului PressOne Lucian Muntean, pe insulița cu plopi și pe malul de vizavi. Unul i-a și cântat.

În regiunea Londrei sunt 30.000

Florin Feneru (47 de ani) lucrează la Natural History Museum din Londra. Este doctor în zoologie, specialist în ordinul Psittaciformes, adică în papagali, și scrie despre ei pe un blog.

Florin Feneru și doi papagali Psittacula krameri, într-un parc londonez, la începutul acestui an. Foto: Arhiva personală

Despre specia ajunsă și în Parcul Tineretului, Feneru a publicat un articol în revista muzeului și a făcut un scurt film„«Micul Alexander» este numele corect”, precizează el.

Londra este exemplul urban cel mai elocvent pentru o populație mare de papagali adaptați la o climă mai rece decât cea din regiunea de unde provine specia. Sunt mulți și la Bruxelles, și în regiunea Berlinului.

În sud-estul Angliei s-au adunat, estimează Florin Feneru, în jur de 30.000 de Psittacula krameri: „Majoritatea – în regiunea Londrei, delimitată de autostrada de centură M25”.

„Au apărut în Londra prin anii ’60. Au evadat din colivii sau au fost abandonați de stăpâni. Prin anii ’80 au devenit stabili, iar în anii ’90 s-au înmulțit exponențial. Aici este cea mai mare populație prezentă într-un mediu urban din afara arealului natural. Parcurile londoneze sunt bine populate cu ei”, a spus, pentru PressOne, naturalistul Florin Feneru.

În parcuri, papagalii vin să mănânce din palmă.

„M-am trezit că un papagal mi-a aterizat în palmă”

Ana-Maria V. (39 de ani), din București, este traducătoare și a fost în Hyde Park din Londra la începutul acestui an. Pe 25 ianuarie a postat pe Facebook o poză în care un papagal îi ciugulește din palmă.

Ana-Maria V., în Hyde Park din Londra. Foto: Facebook

„Voiam să hrănesc veverițele, țineam mâna întinsă cu alune, chemându-le, dar, surpriză, m-am trezit că un papagal mi-a aterizat în palmă. Papagalii au crezut că e ceva pentru ei și au venit nechemați. Pe urmă le-am dat și lor pâine. Nu se temeau absolut deloc”, povestește Ana-Maria V.

Dormitoarele

În majoritatea cazurilor, micul papagal verde este stângaci, ca Lionel Messi. În articolul din revista muzeului, Feneru scrie că stângul este piciorul cu care apucă mâncarea, iar dreptul, un pic mai puternic, cel cu care papagalul stă agățat.

„Sunt papagali vorbitori. Pot învăța mai multe cuvinte și le pronunță frumos”, spune Florin Feneru.

Psittacula krameri este fidel perechii sale și zonei în care eclozează. Prin urmare, expansiunea în teritorii noi este destul de lentă.

Înnoptează în grupuri numeroase. „Seara, peste 5.000 de Micul Alexander se adună din sud-estul Londrei și își petrec noaptea în plopii înalți din cimitirul Hither Green”, explică Feneru pentru PressOne.

Naturalistul a filmat într-o seară adunarea gălăgioasă dintr-un astfel de „dormitor comun”.

În articolul său, Feneru scrie că papagalii „sunt atât de fideli acestor dormitoare, încât, inclusiv în perioada cuibăritului, masculii își părăsesc femelele și puii pentru a se duce acolo”.

În mod normal, un individ trăiește aproximativ 30 de ani, dacă nu intervine un element neprevăzut precum o boală fatală sau un prădător. În Anglia, Psittacula krameri se află deja în meniul uliului păsărar, al uliului porumbar, al șoimului călător și al huhurezului mic.

Înmulțirea excesivă a papagalilor verzi ar putea afecta țicleanul (Sitta europaea).

Deocamdată, însă, în Parcul Tineretului din București sunt puțini și nici măcar nu mănâncă din palmă. Sunt doar șase papagali frumoși.

*

„Într-un parc urban sunt acceptabili ca o curiozitate, dar într-un parc natural, ca Văcăreștiul, nu sunt de dorit sub nicio formă.” (Vlad Cioflec – herpetolog în cadrul Asociației Parcul Natural Văcărești)

Papagali ademeniți cu semințe într-un parc din Londra. Foto: Florin Feneru

*

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...