Rața mandarin s-a adaptat iernilor geroase din România. Foto: Dreamstime/Gabriela Însurățelu

O zburătoare colorată ca o jucărie pentru preșcolari a aterizat pe 10 februarie 2004 în curtea soților Liana și Ștefan Ferenți din Cluj-Napoca. De atunci, specia căreia îi aparține pasărea, rața mandarin (Aix galericulata), a mai fost observată ori pe Someș, în zona podului Garibaldi, ori pe lacul din Parcul Central al Clujului.

Biologii consideră că exemplarele zărite ulterior provin din captivitate și s-au sălbăticit. La fel cum s-a întâmplat în alte orașe europene, s-au adaptat.

"Din 2004, la Cluj, rațele mandarin sunt văzute în libertate în mod relativ regulat. Au mai apărut și în alte părți", spune Sebastian Bugariu, membru al Societății Ornitologice Române (SOR).

Cluj-Napoca, 2010

Mai întâi a fost rățoiul

Cromatica exemplarului ajuns în curtea soților Ferenți îl recomandă drept reprezentantul sexului mai frumos al acestei specii, masculul.

Pereche de rațe mandarin. Femela are culori mai discrete decât masculul. Foto: Dreamstime/Sander Meertins

Primul număr din 2004 al revistei Păsări consemna:

"Era, de fapt, un rățoi care, din prea multă curiozitate, se rătăcise, pierzându-și stăpânul și alegându-se cu o rană gravă în zona cefei. Din fericire, noile gazde ale frumoasei rățuște sunt mari iubitori de animale, așa că au dus-o la un cabinet veterinar, unde i-a fost curățată și cusută rana. Pasărea și-a revenit în timp foarte scurt, atașându-se mult de noii prieteni.

Într-o zi, spre sfârșitul următoarei luni, i-au fost găsiți vechii stăpâni. Despărțirea a fost grea pentru noile gazde, dar consolatoare. Rățoiul urma să se întoarcă la partenera sa, unde avea amenajat un bazin special și condiții necesare pentru a se simți într-un mediu cât mai natural".

Sebastian Bugariu. Foto: Lucian Muntean

Rățoiul, așa cum a apărut în revista din 2004.

Foto: SOR/Sebastian Bugariu

Micul curcubeu prezentat în revista Păsări a fost fotografiat atunci de biologul Sebastian Bugariu. Acesta și-a amintit că soții Ferenți au contactat filiala clujeană a Societății Ornitologice Române.

"Așa am aflat despre pasăre. Am fost la familia Ferenți cu un coleg, Attila Sándor. Pasărea avusese un accident și îi lipseau câteva pene de pe cap. Era obișnuită cu contactul uman. După o vreme, proprietarul a sunat, iar rața i-a fost returnată", a relatat, pentru PressOne, Sebastian Bugariu.

Foto: Dreamstime/Jerryway

Foto: Dreamstime/Musat Christian

Oscar

Familia Ferenți locuiește în cartierul Gruia din Cluj. Ștefan Ferenți (43 de ani) își amintește cu drag întâmplarea de acum 13 ani.

"Dimineața, pe la ora 5, când să merg la muncă, am auzit un zgomot ciudat lângă coșul de gunoi. Am văzut o pasăre de dimensiuni mai mari și foarte-foarte frumoasă. Am aflat mai târziu că era de gen bărbătesc. Am dus rățoiul în casă și atâta i-a trebuit soției mele. Fiind însărcinată, l-a primit cu tot dragul. Să-l fi văzut ce baie făcea!", a povestit, pentru PressOne, Ștefan Ferenți.

Când a venit barza, a plecat rățoiul.

"În ziua în care soția mea a născut fetița, pe 21 martie, a venit stăpânul lui după rățoi. După aia am aflat că era de pe strada vecină. Aflase de la un cumnat, care din păcate nu mai este. 

Acel rățoi, pe care noi l-am numit Oscar, zburase de la vecin după ce îi plecase perechea. A devenit prietenos de la început, însă nu răspundea la numele pe care i-l pusesem, ci numai când vedea mâncarea. Era foarte frumos", a încheiat Ferenți.

Foto: Dreamstime/Alessandro Canova

Simbol al fidelității

Rața mandarin provine din Extremul Orient. Habitatul său tradițional include Japonia, Peninsula Coreea și unele zone din estul Chinei și estul Rusiei.

Adusă în Europa, a creat populații numeroase mai ales în Marea Britanie, Irlanda (în Dublin) și Germania (în regiunea Berlinului).

Pentru chinezi și coreeni, specia reprezintă un simbol al fidelității și al longevității cuplurilor.

În parcurile din București

Pentru că masculii sunt atât de colorați, rața mandarin a fost introdusă și în unele parcuri din țară.

Într-o adresă oficială, întocmită de Elena Rățoi și contrasemnată de șef serviciu Radu Geonea și de directorul general Bogdan Peter Tănase, Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB) a precizat pentru PressOne:

"Parcurile Herăstrău și Cișmigiu au fost populate cu 75 de rațe mandarine și caroline în anul 2009. În sezonul rece, păsările exotice sunt găzduite de către o firmă specializată, în adăposturi amenajate, unde sunt asigurate condiții necesare pe timp de iarnă".

Biologul Sebastian Bugariu a explicat:

"Acele exemplare sunt în stare de semicaptivitate. Teoretic, nu pot evada. Li se taie câteva pene, măcar dintr-o aripă, ca să nu mai poată zbura. Și toate acele păsări sunt inelate. Cele observate la Cluj nu erau inelate".

Rațele mandarin introduse în parcuri sunt deseori filmate de vizitatori. Iată două înregistrări, făcute în Herăstrău (în 2013, de Gabriel Avramovici) și în Cișmigiu (în 2015, de Diversity Entertainment):

Herăstrău, 2013

Cișmigiu, 2015