Viorel Ilişoi ...

… este un biciclist solitar – pentru că rupe biciclete și nu vrea să pericliteze pe nimeni. Un an slăbește, anul următor se îngrașă la loc; își dă astfel motiv de a scrie despre asta.

Stă în Bragadiru, într-un apartament cu pisici, plătibil până la 70 de ani (dacă-i apucă).

Iubește animalele mici, dar și pe cele mai mari. Începe să cânte la vioară când musafirii uită să mai plece. Aparatul de fotografiat este pentru el violon d’Ingres.

A călătorit în câteva țări și în mult mai multe județe, de unde s-a întors cu numeroase fotografii, respectiv cu avionul, trenul, autobuzul etc.

Vorbește cu accent moldovenesc și scrie cu accent personal. Este cunoscut în rândul prietenilor ca autor de reportaje. De două-trei ori pe an scrie poezii, ceva mai des – proză.

În rest, numai el știe ce scrie (și cei câțiva cititori ai site-ului personal, fideli, care-l aprovizionează cu cafea). A fost dat afară de la un ziar și de atunci n-a mai călcat într-o redacție, în schimb a început să frecventeze oficiile poștale, trimițând cărți cititorilor săi.

Visează să aibă permis de conducere. Scrie cu viteza de două fraze pe oră. Are încredere că femeile vor salva lumea.

+