
Cosmin Perța
Colaborator
Sirina și alți monștri din Saad: în căutarea sălbăticiunii din noi
Romanul acesta de tip puzzle, format din povestiri care funcționează și independent, dar în care personajele migrează și trec dintr-una într-alta și își capătă sensul complet de abia la final, împrumută structura și regulile unui decor post-apocaliptic, post-pandemic de fapt. Decorul însă este doar o mare alegorie, un trompe-l’oeil.
Pandemia veselă și tristă: natura umană în bestiar
Totul este normal, natural și direct în micro-narațiunile Florinei Ilis, totul curge, ca timpul în pandemie, pe nesimțite. În această lipsă de spectaculozitate se ascunde, de fapt, monstrul cel mare: alienarea.
Când nu știi dacă tu păcălești moartea sau ea pe tine
Lumea lui Arhip, de acum multe sute de ani, nu este foarte diferită de a noastră. Cel puțin nu în rău, în prejudecăți, în rasism, în frici violente. Are în schimb ceva în plus, ceva ce noi aproape am pierdut: timp. Și tandrețe a trecerii lui.
Cât de aproape sunt ploile reci: viața noastră cea de toate zilele
Avem în cartea aceasta o micro saga a unei familii, a Toaderilor. Istoria lor se întinde pe aproape 70 de ani, însă episoadele principale sunt plasate în istoria noastră recentă, imediat după anii 2000. Tot volumul este un uriaș rezervor de melancolie și dramatism, dureros pe alocuri și mereu în pericol de a deveni apăsător, însă lucrul acesta nu se întâmplă.
Lumea lui Mișca*
Mișca este un băiețel din Antonești, Republica Sovietică Socialistă Moldova, crește într-o URSS în care se știe că toți copiii americanilor sunt negri, au burțile mari, li se văd coastele și mor de foame.





