Lumea lui Mișca*

Cosmin Perța

Colaborator

Dacă vreți să aflați cum a păcălit generalul Suvorov turcii și a cucerit cetatea Tighina, ce a căutat Lenin în Finlanda, ce a visat Iuri Gagarin în Cosmos și cum s-a schimbat după ce s-a întors, ce le-a zis Vladimir Vîsoțki americanilor și de ce a plâns în fața unei vitrine din Germania sau ce casetă asculta Victor Țoi în mașină când a murit, trebuie să îl ascultați pe Mișca.

Mișca este un băiețel din Antonești, Republica Sovietică Socialistă Moldova, crește într-o URSS în care se știe că toți copiii americanilor sunt negri, au burțile mari, li se văd coastele și mor de foame.

În care eroii din Afganistan se întorc acasă și își dau hainele de camuflaj pentru vin. În care tovarășul Lenin este cel mai important om din lume, bunelul tuturor copiilor moldoveni, dar și singurul bunel care nu aduce bomboane. 

https://humanitas.ro/humanitas/carte/tata-ma-citeste-si-dupa-moarte

Mișca își dorește un frățior, nu o surioară, și trebuie să își convingă tatăl să meargă ei împreună să cumpere frățiorul, ca nu cumva mama lor să cumpere o surioară. Și totodată Mișca știe de la tatăl lui că trebuie să ajungă bărbat. Să fie cel mai puternic om, așa ca tatăl lui, și să nu accepte niciodată înfrângerea, chiar dacă asta înseamnă să dea cuiva cu o piatră  în cap.

Bărbații nu plâng niciodată, știe Mișca, și se pregătește intens pentru asta. 

Se râde mult cu Mișca și cu prietenii lui, ei știu toate cântecele patriotice și toate bancurile și au cea mai tare echipă de fotbal. Fumează în copaci, disecă broaște, fură tractoare și își pun primele întrebări despre sexualitate. O gașcă de rebeli într-o lume ideală. În lumea care li s-a spus că e ideală. 

Mișca povestește totul cu haz și inocență, dar e și multă tristețe, pe de o parte melancolie densă, pe de altă parte se văd sau se ghicesc traumele și colții unei societăți apuse, dar care ne-a deformat pe toți în aceeași măsură.

E multă poezie în lumea din Antonești, cum e și multă nedreptate și uneori chiar cruzime, dar frumusețea se naște din toate acestea. Peste toate veghează Lenin, însă adevăratul reper, cel care face toate lucrurile să se miște și să capete sens, este tatăl lui Mișca.

Dacă vreți să aflați cât de importantă era munca patriotică și de ce nu se putea lipsi de la ea, cum erau taberele pentru pionieri în RSSM și cât de importantă era condiția fizică, cum se face un descântec cu plumb, de ce Lea Anna se scălda în laptele de la lăptăria colhozului înainte să îl distribuie oamenilor, cine erau Pavlik Morozov, Zoia Kosmodemianskaya sau Ion Soltîs și mai ales de ce își dorea atât de mult Vîsoțki să publice un volum de poezii și nu putea, ascultați-l pe Mișca.

O să vă spună tot. Și voi o să râdeți. Sau o să vă întristați, dar Mișca e bucuros oricum, e deja bărbat.

*Mihail Vakulovski, Tata mă citește și după moarte, Editura Humanitas, 2020. PS: volum nerecomandat copiilor, pudibonzilor și celor slabi de inimă.