Agenția Națională Antidrog „se validează academic” prin generali controversați și foști consilieri în serviciile secrete

Conducerile Agenției Naționale Antidrog (ANA) își validează academic strategiile, politicile și campaniile de prevenție prin intermediul unui Consiliu Științific, ai cărui doi președinți, cel onorific și cel executiv, au, împreună, 182 de ani. 

Între timp, ultimele cifre arată o creștere a consumului de droguri în România. Pe acest fundal, instituția subordonată Ministerului de Interne alocă anul acesta prevenției doar puțin peste 4,5 milioane de lei. Salariile din agenție însumează de șase ori mai mult. 

Cât de „riguroasă științific” este Agenția Națională Antidrog din România 

Unul dintre principiile după care funcționează Agenția Națională Antidrog din România este rigurozitatea științifică, după cum susține chiar instituția. Pe lângă agenția de stat, subordonată Ministerului de Interne, funcționează astfel un Consiliu Științific, care trebuie să asigure în primul rând un cadru de dezbatere în societate. 

Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.Redacția PressOne

Totodată, Consiliul „are rol de validare academică a răspunsurilor instituționale la problematica drogurilor” și sprijină ANA în „fundamentarea politicilor publice la tendințele și evoluția fenomenului.” Forul tocmai și-a desemnat conducerea. 

Președinte de onoare e academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici, în vârstă de 99 de ani, iar academicianul general maior Victor Voicu, care susținea în pandemie că noul coronavirus ar putea fi o armă biologică, a fost ales președinte. De problemele de Etică se ocupă controversatul general Pavel Abraham, fost șef al instituției, dar și al Consiliului Științific. 

Ce este Consiliul Științific al ANA

 „Rigurozitatea științifică presupune adaptarea politicilor de răspuns în funcţie de rezultatele cercetărilor ştiinţifice. O abordare deschisă, fără idei preconcepute, pornind de la concluzii ştiinţific fundamentate reprezintă factorul decisiv în găsirea soluţiilor instituţionale”, transmite, public, Agenția Națională Antidrog din România.

„În scopul implementării unui sistem performant de comunicare şi colaborare între Agenţie şi instituţiile/autorităţile implicate în aplicarea Strategiei naţionale antidrog, pe lângă Agenţie se constituie Consiliul ştiinţific.” – articolul 8 din din HG 461/2011. 

PressOne a cerut însă lămuriri suplimentare legate de Consiliul Științific, un organism apărut printr-o hotărâre de guvern din anul 2011. Același document al guvernului prevede că o componență nominală a Consiliului ştiinţific şi modul de lucru al acestuia se stabilesc prin dispoziţia directorului Agenţiei. 

Consiliul Științific al ANA nu are personalitate juridică, iar rolul său este unul consultativ. Reunește „personalități marcante din domeniul științific sau academic” și, potrivit răspunsului ANA la solicitarea PressOne, calitatea de membru se dobândește „la propunerea conducerii Agenției Naționale Antidrog, persoana în cauză exprimându-și, în scris, acordul pentru a deveni membru în Consiliul Științific, prin completarea unui formular de adeziune.”

Reuniunile au loc cel mult de două ori pe an, potrivit statutului, cu rezerva că pot fi convocate și sesiuni extraordinare, la solicitarea directorului Agenției sau a președintelui Consiliului, lucru care nu s-a întâmplat până acum. Activitatea nu este remunerată, „calitatea de membru fiind onorifică.”

Forul implicat în fundamentarea politicilor publice în domeniu are 28 de membri. 

ANA: între nevoia de prevenție și abordarea polițienească a statului român 

„Trebuie să nu deranjez pe nimeni, asta e problema mea. Ce să spun? Că e o mizerie? Că n-ai cum să te dezvolți niciodată cu 5 oameni? N-ai cum să faci prevenire cu cinci oameni, este logic”, spunea în toamna anului trecut șeful Agenției Naționale Antidrog, în cadrul unui interviu televizat. 

„Georgel Cristian Ivan: Vorbesc prostii, mă fac ăia zob. 
Reporter: Ce vreți să ziceți?
Georgel Cristian Ivan: Păi adevărul, dar nu pot să-l zic.”

La scurt timp, Georgel Cristian Ivan a fost demis de la conducerea ANA. Agenția funcționează cu puțin peste 200 de angajați, astfel încât ponderea lor în unele județe devine extrem de mică. Cheltuielile salariale ale Agenției, în jur de 26,6 milioane de lei, reprezintă 72,9% din bugetul total al instituției pe 2023, reiese din răspunsul transmis la solicitarea redacției. Pentru deplasări și diurne au fost alocați 145 de mii de lei. 

„Bugetul alocat campaniilor de informare și acțiunilor de responsabilizare privind prevenirea consumului de droguri, în anul 2023, este de 4.590.000 lei (n.r. aprox. 1,1 milioane euro).”

Anul trecut, pentru informare și responsabilizare au fost alocați 6 milioane de lei. În răspunsul oficial solicitat de PressOne, ANA menționează și potențiale fonduri din Programul de interes național de prevenire și asistență medicală, psihologică și socială a consumatorilor de droguri, ai căror potențiali beneficiari sunt organizațiile neguvernamentale care depun proiecte de prevenire. 

„Instituția noastră a solicitat suma de 4.000.000 lei pentru acest an”, precizează reprezentanții ANA. 

Programul ar urma să se concentreze pe prevenție, în următorii trei ani, însă el abia a fost aprobat anul trecut, iar fondurile sunt încă incerte. Documentul a fost publicat în Monitorul Oficial în 4 ianuarie 2023. La acest moment, pentru prevenirea consumului de droguri și asistența acordată de stat dependenților sunt alocați, în acest program, câte zece mii de lei. Cu acești bani, ANA își propune să ajungă la 10.300 de beneficiari. 

Agenția mai transmite către PressOne că în 2023 va implementa proiecte și campanii la nivelul fiecărui județ, „în funcție de nevoile identificate în diagnoza locală.”

Dincolo de o „amplă campanie națională privind informarea, educarea și conștientizarea familiilor” cu privire la efectele consumului de droguri, anul acesta ANA ar urma să se adreseze și refugiaților, solicitanților de azil sau cursanților înscriși la școlile de șoferi. 

În paralel însă, în Parlamentul României, diferite inițiative legislative prevăd înăsprirea pedepselor, inclusiv pentru consumatori, cu motivări plagiate după site-uri religioase, după cum a relatat ziarul Libertatea. Un ton dur la adresa consumatorilor a fost adoptat și de ministrul de Interne, Lucian Bode, în subordinea căruia funcționează practic ANA, instituția care apoi dă tonul strategiilor antidrog din România.

Jurnaliștii de la Libertatea au chestionat inclusiv acuratețea datelor invocate de ministrul Bode, din moment ce legea nu face distincția între consumul de droguri din urmă cu șapte zile și consumul înainte de a se urca la volan. Medicii confirmă și spun că diferența ar trebui luată în calcul, dacă autoritățile vor să combată cu adevărat fenomenul.

PressOne a arătat la rându-i cum de fapt mulți parlamentari nici măcar nu au înțeles ce au semnat, dar și că DIICOT nu susține înăsprirea pedepselor pentru consumatorii de droguri din România. 

„Împărțitorii de pliante”

„Ni s-a pus o pecete și avem o etichetă de împărțitori de flyere”, spunea, în același interviu care avea să-i aducă demiterea din funcție, penultimul șef al Agenției Naționale Antidrog, Georgel Cristian Ivan, în timp ce prezenta un pliant cu informații de bază despre stupefiante. 

Fostul șef al ANA explica la ce folosesc aceste flyere: „Poate nu vrei să te droghezi cu toate drogurile (n.r. pe care le ai în posesie). Dar ai un moment de slăbiciune când vezi Poliția că îți vine în față sau ai un moment de temere. Iei tot pumnul de pastile și atunci automat ai făcut o supradoză.” 

În multe state europene, politicile în domeniu vizează reducerea riscurilor asociate consumului de droguri, „harm reduction”, iar instituțiile implicate țin de ministerele Sănătății din țările respective.

State precum Portugalia au mers și mai departe și au reușit, printr-o strategie gândită de o comisie special creată, să-și reducă mortalitatea și consumul de droguri sau să faciliteze accesul la servicii medicale, tratament și consiliere. Consumul a fost decriminalizat, iar dependența a devenit în Portugalia o problemă de sănătate și nu una penală.

Despre modelul portughez PressOne a relatat AICI, iar despre situația din România puteți citi, pe larg, AICI. 

Potrivit ultimelor date raportate la nivel european, consumul de droguri crește de la an la an, inclusiv în România, în special pe segmentul de vârstă 15-34 de ani. Chiar și așa, cu 1,2 milioane de consumatori ocazionali sau dependenți la nivel național, România rămâne, în statisticile oficiale, pe ultimele locuri la consumul de droguri. Acuratețea datelor e pusă la îndoială de monopolul statului asupra raportării, prin ANA, singura instituție care face astfel de rapoarte.

La acest moment, România înregistrează însă cele mai mari procente din Europa în ceea ce privește consumul de substanțe psihoactive (5,1%) și ketamină (0,8%) în rândul tinerilor. 

România este și printre ultimele și în ceea ce privește distribuirea tratamentelor de înlocuire pentru opioide (OST): doar 10% dintre consumatori beneficiază de un astfel de tratament, conform unui raport tehnic al EMCDDA. În Slovenia, Grecia sau Franța, cel puțin unul din doi consumatori au parte de OST.

Anul trecut, în perioada în care în Parlament au apărut proiecte de lege îndoielnice, fără fundamente medicale și științifice, Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie reproșa, într-o scrisoare deschisă, intenția de a criminaliza posesia de droguri în vederea consumului propriu și de a o incrimina cu închisoare de până la 5 ani.

„Consumul abuziv și dependența de droguri sunt considerate tulburări de sănătate mintală atât de către Organizația Mondială a Sănătății, în nomenclatorul internațional al bolilor (ICD-10, ICD-11), cât și de Asociația Americană de Psihiatrie (DSM 5)”, amintea Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie, care reproșa, printre altele, o abordare polițienească a statului român, moștenită din perioada comunistă. 

„Această modalitate de gestionare a fenomenului consumului de droguri a decuplat brutal țara noastră de la politicile și intervențiile evidence-based medicine, așa cum recomandă Organizația Mondială a Sănătății, UNODC, UNAIDS și Centrul european de monitorizare a drogurilor și adicțiilor (EMCDDA).”

Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie a făcut mai multe recomandări și s-a declarat deschisă la consultări. Ele nu au avut loc.

Generalii academicieni și problematica drogurilor

Între timp însă, Consiliul Științific al ANA a ajuns deja la a patra componență, de la înființare. Un numitor comun este generalul de brigadă Pavel Abraham, fost șef al Poliției Române și chiar al Agenției Naționale Antidrog, din 2003 și până la pensionare. 

În vremuri mai recente, după ce ocupă funcția de vicepreședinte al Consiliului Științific, din 2012 și până în 2016, Pavel Abraham preia, între 2018 și 2022, conducerea acestui organism de validare academică a politicilor Agenției Naționale Antidrog. 

După alegerile din decembrie 2022, generalul își găsește un loc în Comisia de Etică a Consiliului, pentru următorii patru ani. Pavel Abraham, acum în vârstă de 74 de ani, are un trecut controversat, marcat de probleme de integritate. 

Presa a relatat despre problemele din declarația de avere ale fostului șef al Poliției și Agenției Naționale Antidrog, dar și despre afacerile imobiliare sau activitatea sa științifică îndoielnică, din perspectiva numărului de lucrări publicate. Notorietatea sa a crescut odată cu mediatizarea intensă la postul de televiziune Antena 3.

La o altă televiziune, Pavel Abraham a afirmat, în timpul protestelor anticorupție din 2017, că organele statului, respectiv Poliția, „pot folosi în mod democratic muniția împotriva manifestanților.” În platou se vorbea de o „tentativă de lovitură de stat” dată de manifestanții nemulțumiți de celebra OUG 13 și de guvernul PSD-ALDE. 

Președinte al Consiliului Științific a fost ales, în decembrie 2022, generalul-maior în retragere, academicianul Victor Voicu, în vârstă de 83 de ani. Specializat în farmacologie, Victor Voicu a fost ales vicepreședinte al Academiei Române în anul 2018, deși instanța supremă a decis, în același an, că nu mai poate ocupa nicio funcție publică timp de trei ani. 

Victor Voicu a fost anchetat de Direcţia de Prevenire a Corupţiei din cadrul Ministerului Apărării, inclusiv pentru contracte atribuite soției sale, ca director al Centrului de Cercetări Ştiinţifice Medico-Militare al MApN. Este, de asemenea, o figură intens mediatizată de anumite posturi de televiziune. 

În pandemie, generalul maior academician Victor Voicu a susținut că statul trebuie să se bazeze pe militari și că din punctul său de vedere cuvântul magic este „disciplina”. Câteva zile mai târziu, în aprilie 2020, Victor Voicu, actualul președinte al Consiliului Științific al ANA, a susținut la Antena 3 că noul coronavirus are „toate trăsăturile să fie o armă biologică, creată în laborator”. 

Secretar general al Consiliului este George Mircea Botescu, conferențiar universitar doctor și general de brigadă în retragere. Potrivit CV-ului său, a absolvit în 2001 cursurile Colegiului Național de Apărare, iar în 2010 Colegiul de Afaceri Interne al Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza.”

Între 1997 și 2002 a fost consilier în cadrul Serviciului Român de Informații, inclusiv reprezentant al SRI în Consiliul Agenției de Securitate (instituție precursoare ORNIS). Între 2002 și 2006 a activat la Serviciul de Informații Externe (SIE). 

George Mircea Botescu este la cel de-al treilea mandat consecutiv de secretar general al Consiliului Științific, din 2016 și până astăzi. Ultima sa lucrare publicată este cuprinsă în volumul „1OO de nume pentru un renume”, finanțat de Guvernul României prin Secretariatul de Stat pentru Culte. Articolul „Biblia la români”, semnat de generalul Botescu, ocupă paginile 93-95, iar cartea a fost publicată de Editura „Calea Credinței” și Editura „Societatea Evanghelică Română”, în 2021.

Personalități academice fără specializare în tematica drogurilor 

Printre membrii Consiliului este academicianul Cătălin Zamfir, director al Institutului de Cercetare a Calității Vieții de 31 de ani, din 1990. În declarația sa de avere de anul trecut, academicianul nota venituri anuale de peste 276 de mii de lei din pensie, din calitatea de director al Institutului Academiei, indemnizația de membru și indemnizația de merit. 

Soția sa este cercetătoare la același institut pe care academicianul Cătălin Zamfir îl conduce din 1990, de unde a încasat, în 2021, 89.284 de lei. Beneficiază, la rându-i, de indemnizație de merit. 

În Consiliul Științific al ANA și-au mai găsit loc psihologul criminalist Tudorel Butoi, fost colonel de poliție, senatorul PSD Adrian Streinu-Cercel sau doctorul Adrian Marinescu, specializat în boli infecțioase. 

„Sunt mai mulți medici toxicologi în Consiliul Științific al Agenției Naționale Antidrog decât psihiatri. Toxicologii te tratează dacă ai înghițit pastile și ai ajuns la Urgențe, pentru ei dependența este un fel de intoxicație”, comentează o sursă PressOne. 

Printre puținii psihiatri din Consiliu este dr. Cătălina Tudose, însă specializarea ei este boala Alzheimer. Membră din 2012, Silvia Maria Stoicescu este medic specializat în pediatrie și neonatologie, potrivit CV-ului său. 

PressOne l-a contactat telefonic pe unul dintre nou veniții în Consiliul Științific al Agenției Naționale Antidrog, un medic specializat în toxicologie. 

„Am participat o singură dată, la ședința la care am și fost ales. Este esențial să existe un Consiliu Științific al unei Agenții, indiferent că e antidrog sau alta. Pentru că au nevoie de suportul științific al profesioniștilor din domeniul Sănătății. Îl văd ca pe un suport științific, pentru a putea să elaborezi legislație în domeniul combaterii consumului de droguri bazată pe dovezi științifice”, a spus noul membru. L-am întrebat care vor fi prioritățile Consiliului Științific, în perioada următoare. 

„Probabil că există o viziune a Consiliului, din perspectiva conducerii, cu privire la direcțiile viitoare. Alegerea Consiliului s-a făcut în mod democratic, membrii au votat. S-a respectat procedura. Eu am primit o invitație din partea Agenției Naționale Antidrog.”

În ultimii patru ani, Consiliul Științific al ANA s-a reunit de trei ori: în 2019, 2021 și 2022. PressOne a solicitat Agenției Naționale Antidrog să precizeze ordinea de zi a ultimei reuniuni a organismului responsabil de asigurarea cadrului de dezbatere în societate cu privire la fenomenul drogurilor și de validarea academică a politicilor statului român în domeniu. 

Potrivit răspunsului furnizat de ANA, la reuniunea din decembrie 2022 au fost constituite conducerile Consiliului Științific și Comisiei de Etică, „a fost prezentată activitatea științifică a Agenției Naționale Antidrog din ultimii 5 ani” și au fost prezentate obiectivele Strategiei Naționale și ale Planului Național de Acțiune 2022-2026 în domeniul cercetării.