DIICOT nu susține înăsprirea pedepselor pentru consumatorii de droguri din România

Alex Olaru

Redactor Șef

DIICOT nu susține creșterea pedepselor pentru consumatorii de droguri din România, așa cum prevede proiectul de lege inițiat de PNL. Propunerea (care pedepsește mult mai drastic traficanții de droguri, dar și consumatorii) a trecut recent de Senat și a ajuns la Camera Deputaților. 

Inițiativa despre care PressOne a scris pe larg AICI e criticată și de specialiștii în domeniu, pentru că nu ar face altceva decât să ducă și mai în subteran fenomenul. Între timp, surse din Partidul Național Liberal admit că actuala formă a proiectului este „nefericită” și susțin că inițiativa nu va trece de deputați. 

DIICOT  a susținut înăsprirea pedepselor „numai” pentru trafic de droguri și „doar” pentru trafic de droguri…

PressOne a întrebat în primul rând care este poziția DIICOT referitoare la modificările propuse, în special la înăsprirea pedepselor pentru consumatori. În răspunsul oficial, DIICOT transmite că a susținut majorarea limitelor de pedeapsă doar în cazul traficanților. 

„În ceea ce privește propunerea de agravare a regimului sancționator (...) s-a apreciat ca fiind oportună majorarea limitelor minimă și maximă de pedeapsă, numai în ceea ce privește săvârșirea infracțiunilor de trafic ilicit de droguri de risc (art. 2  alin. 1 din Legea nr. 143/2000), trafic ilicit internațional de droguri de risc (art. 3 alin. 1 din Legea nr. 143/2000), trafic de droguri având ca urmare moartea victimei (art. 11 din Legea nr. 143/2000). infracțiunilor prevăzute de art. 16, 17 și 19 din Legea nr. 194/2011, în limitele propuse pentru persoanele implicate în traficarea unor astfel de droguri.”

Însă proiectul de lege inițiat de deputații PNL Laurențiu Dan Leoreanu și Ioan Cupșa, a cărui motivare pare să fi fost plagiată de pe un site religios, elimină complet amenda penală pentru consumatori și îi trimite direct la închisoare, indiferent dacă e vorba de un drog de risc (canabis, de exemplu) sau de mare risc (cocaină, ecstasy, heroină, etc.) și indiferent de cantitatea aflată în posesie. 

Orice persoană prinsă cu orice cantitate de substanță încadrată ca drog de risc ar putea astfel fi pedepsită direct cu închisoare de la 1 la 5 ani. Dacă este vorba de un drog de mare risc, inclusiv de așa numitele „etnobotanice”, atunci pedeapsa cu închisoarea ar urma să fie cuprinsă între 2 și 7 ani. 

„Stabilirea limitelor minimă și maximă de pedeapsă în funcție de cantitatea de drog deținută este un aspect care ține de politica penală a statului, atribut care aparține puterii legiuitoare”, precizează în context DIICOT. 

PressOne a solicitat însă DIICOT să se poziționeze public și față de posibila eliminare a amenzii penale, în prezent cea mai comună sentință pentru consumatorii de droguri de  canabis. 

Cea mai mare teamă a candidaților la Cotroceni. 3 lucruri pe care ar trebui să le înțeleagă viitorul președinte al României despre droguri

Candidații la președinție se feresc să abordeze cu adevărat problema drogurilor și se ascund în spatele unor răspunsuri vagi, deși susțin că înțeleg problema cu care se confruntă România.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

La acest moment, în România, cultivarea, producerea, prepararea, deținerea sau cumpărarea de droguri de risc pentru consum propriu sunt pedepsite cu închisoare între 3 luni și doi ani sau cu amendă penală. 

Ministerul Justiției și Senatul au solicitat DIICOT un punct de vedere asupra modificărilor legilor care combat traficul și consumul de droguri, iar acesta a fost formulat și transmis în mai 2021, după cum precizează instituția, în răspunsul către PressOne. 

Proiectul celor doi deputați PNL, lipsit de orice preocupare pentru partea medicală sau de prevenție a fenomenului, a fost adoptat de Senat în iunie 2022.

„Indiferent de cauză, dependentul de droguri este o persoană care este prinsă emoțional și fizic de droguri și a cărui viață este centrată în jurul obținerii acestor droguri. Dependența îl afectează pe toate planurile: fizic, emoțional, socio-profesional și spiritual. De aceea consider că înăsprirea legislației în acest domeniu, a pedepselor mai ales pentru cei care sunt traficanți de droguri, este absolut necesară”, își motivau liberalii inițiativa. 

…dar pedeapsa cu închisoarea i-ar descuraja pe consumatori, cred procurorii

PressOne a solicitat DIICOT să evalueze și felul în care ar fi influențată activitatea Direcției, în ipoteza în care ar trece un proiect de lege precum cel al liberalilor Cupșa și Leoreanu.

Procurorii susțin că, de sine stătătoare, pedeapsa cu închisoarea i-ar speria pe consumatori sau că i-ar descuraja: „în ipoteza pedepsirii infracțiunii de deținere în vederea consumului doar cu pedeapsa închisorii, precizăm faptul că înăsprirea regimului sancționator este de natură să descurajeze săvârșirea acestui gen de infracțiuni.”

La începutul lui iunie 2022, la DIICOT erau în lucru 10.526 de dosare care aveau ca obiect infracțiuni de trafic și consum ilicit de droguri. Potrivit datelor solicitate de PressOne, anul trecut DIICOT a soluționat 6.602 cauze „având ca obiect infracțiuni privind traficul și consumul ilicit de droguri și infracțiuni privind regimul juridic al precursorilor de droguri.”

Proiecte de lege precum cel al PNL sau o inițiativă ceva mai veche a USR-ului ar avea drept consecință condamnarea la închisoare a mii de oameni, după termenele descrise mai sus chiar de DIICOT. La acest moment, în penitenciarele din România sunt în jur de 20.000 de deținuți.

Iar o analiză ESPAD arată că peste 80% din totalul capturilor făcute de DIICOT în ultimii patru ani nu depășesc 5 grame. Ce consecințe ar putea avea modificarea legislației asupra acestor cazuri care, potrivit propunerilor, ar trebui soluționate cu pedeapsa cu închisoarea? a insistat PressOne. 

„La acest moment nu putem formula un răspuns cu privire la impactul modificării legislative, în măsura în care aceasta va fi adoptată”, transmite DIICOT.

Procurorii români nu dețin nicio statistică cu privire la procentul dosarelor în care, în urma denunțului formulat de un consumator, s-a reușit probarea unei rețele de trafic de droguri. 

PNL s-ar dezice de proiectul de lege care trimite consumatorii de droguri la închisoare 

Proiectul legislativ care crește drastic pedepsele și îi trimite direct la închisoare pe consumatorii și traficanții de droguri a fost semnat de 16 parlamentari liberali, pe un anumit fundal de presiune publică. O afirmație a ministrului liberal de Interne Lucian Bode a validat, pentru publicul larg, senzația că autoritățile române se luptă cu un fenomen.

 „Este cu adevărat cutremurător ce se întâmplă. Nu vreau să dau un verdict, însă consumul de droguri la volan riscă să-l egalizeze pe cel de alcool”, declara ministrul de Interne în luna iunie, cu doar câteva zile înainte ca proiectul legislativ inițiat de colegii săi de partid să fie prezentat în Biroul Permanent al Camerei Deputaților și apoi adoptat în Senat.

În paralel, unele televiziuni au difuzat în cascadă știri despre șoferii prinși drogați la volan sau despre situații care au implicat persoane aflate sub influența unor substanțe. Același ministru Bode vorbea despre limitarea comportamentelor periculoase și susținea că România are nevoie de „o abordare cuprinzătoare la toate nivelurile societăţii” şi de o dezbatere naţională.

Surse din partid spun acum pentru PressOne că „proiectul a fost făcut în pripă” și că „este nevoie de mai mult timp” pentru ca formațiunea aflată la guvernare să contureze o propunere ceva mai coerentă. „Nu are nicio șansă să treacă de Camera Deputaților”, susțin aceleași surse din PNL, care vorbesc și despre nevoia de a avea prevenție și „măsuri complementare, nu doar pușcărie.”

Consiliul Superior al Magistraturii și-a exprimat la rându-i rezerve clare în avizul pe care l-a dat în luna mai asupra proiectului de lege care înăsprește toate pedepsele asociate infracțiunilor cu droguri. „Înăsprirea tratamentului sancționator în această materie nu este în concordanță cu întreaga filozofie a actualei legislații penale. (…) practica ultimului deceniu a arătat că nu mărirea exagerată a limitelor de pedeapsă este soluția eficientă pentru combaterea criminalității”, a notat CSM. 

Propunerea legislativă a fost dur criticată de asociațiile neguvernamentale, psihoterapeuți și specialiști în domeniu, după cum a relatat PressOne recent. 

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€