Adonis, în Franța, pe 26 decembrie 2016. Foto: Vulture Conservation Foundation
![Adonis, în Franța, pe 26 decembrie 2016. Foto: Vulture Conservation Foundation](/_next/image?url=https%3A%2F%2Fimg.pressone.ro%2Fb3YOA62bn-CZKllwv5tUQlLvq7g%3D%2F845x634%2Fsmart%2Fhttps%253A%252F%252Fimages.pressone.ro%252Fwp-content%252Fuploads%252F2017%252F04%252F12135451%252FAdonis-26_12_16-VCF-crop.jpg&w=1920&q=75)
18/04/2017
Adonis, zăganul năpârlit
Vulturul-bărbos Adonis, individul fotografiat anul trecut în România, trebuie să fi năpârlit, afirmă biologul Sebastian Bugariu, de la Societatea Ornitologică Română. Presupunând că pasărea este în viață, penajul vechi, de imatur, a fost înlocuit în mare parte de cel de subadult.
Ieșit din găoace pe 16 februarie 2014, Adonis este primul zăgan – după mai bine de opt decenii – despre care există dovezi indiscutabile că a trecut prin România.
Ceea ce-l mai diferențiază de toți ceilalți semeni ai săi este distanța enormă la care a ajuns față de locul în care a fost eliberat pe 20 mai 2014 – Masivul Central Francez.
Pe 16 octombrie 2016, când Adonis se afla între Drobeta-Turnu Severin și Strehaia, emițătorul GSM/GPS atașat păsării a încetat să mai transmită.
Adonis, în dreapta, alături de vulturi din alte specii, pe 26 decembrie 2016, în Franța. Foto: Vulture Conservation Foundation
Apoi, în ultima zi de Crăciun, Vulture Conservation Foundation a anunțat că Adonis a fost reperat în Franța, datorită elementelor de identificare ale penajului – cele șapte pene albite artificial de ornitologi înainte de eliberarea sa.
De atunci nu au mai apărut deloc vești despre zăgan.
Prin urmare, i-am adresat o serie de întrebări lui Sebastian Bugariu, cel care l-a fotografiat pe Adonis în Maramureș pe 19 iulie 2016.
Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.
„A schimbat, treptat, mare parte din penaj”
– Care este cea mai recentă veste despre Adonis?
EXCLUSIV. Mircea Geoană a plagiat din doi președinți americani: Bill Clinton și George W. Bush
PressOne vă prezintă, astăzi, probele care demonstrează că Mircea Geoană a plagiat prin traducere, fără vreun fel de atribuire și fără ghilimele, zeci de pagini din rapoartele anuale prezentate Congresului SUA de președinții americani Bill Clinton și George W. Bush
INTERVIU. Mircea Geoană: „Pe ceea ce înseamnă plagiat, eu sunt mult mai aproape de opiniile dvs. N-am niciun fel de problemă dacă ceva e demonstrat în afară normelor academice de atunci”
Mircea Geoană a reacționat astăzi, la câteva ore după publicarea probelor plagiatului în teza sa de doctorat, printr-o postare pe Facebook în care susține că demersul jurnalistic al PressOne e parte dintr-o murdară campanie împotriva sa: “Mă așteptam la astfel de atacuri murdare, așa cum, de 3 luni, anumite posturi de televiziune duc o campanie de denigrare la adresa mea. Încă o campanie de fake news nu e nimic nou sub soare”.
– Ultima informație este reobservarea popularizată la sfârșitul anului trecut, și anume că pasărea a fost văzută în Franța, în apropierea Alpilor. Sunt prezentate și detalii în acel anunț. Pasărea a fost observată la o hrănitoare.
– Mai există șanse să repornească emițătorul GSM/GPS care i-a fost atașat?
– Din câte am discutat în ianuarie, în Ungaria, cu directorul organizației Vulture Conservation Foundation, portughezul José Tavares, șansele sunt, din păcate, destul de reduse.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
Dacă emițătorul nu a repornit de când a încetat să retransmită, pentru că de atunci ar fi avut timp suficient să se reîncarce, sunt șanse foarte mici să se mai întâmple. Și în cazul celorlalte exemplare monitorizate, cam asta a fost durata de viață a emițătorului, de până la patru ani.
– Adonis ar mai putea fi identificat în acest an datorită penajului?
– Sincer, cred că sunt puține șanse, pentru că, trecând acum la penajul de subadult, este foarte asemănător cu ceilalți indivizi din aceeași generație. Este posibil ca până la această dată să-i fi fost înlocuite remigele – o parte sau poate chiar toate – care i-au fost albite pentru identificare. A schimbat, treptat, mare parte din penaj.
„Acesta e un individ în stadiu de subadult mai avansat decât Adonis”, explică biologul Sebastian Bugariu. Foto: Dreamstime.com/Andrei Stancu
– Inelele de pe picioare ar rămâne singura posibilitate de a fi identificat?
– În principiu, da. Dacă ar putea fi observat sau fotografiat la o hrănitoare, cu instrumente optice potrivite, cu zoom de peste 20 x, da.
În cazul altor vulturi s-au folosit marcaje alare, acele plăcuțe mici cu nume care se montează pe aripi. Este o practică pentru identificarea de la distanță. În cazul lui Adonis, nu s-a folosit așa ceva. Șansa de a putea citi inelele este extrem de redusă în alte condiții.
– Există vreun alt zăgan, monitorizat prin sisteme GSM/GPS, care s-a apropiat de granițele României?
– Din câte am văzut noi, nu există niciunul. Adonis a fost singurul care a făcut asemenea deplasări. Și noi așteptăm eventuale știri care ar putea să apară – mai ales din zonele de hrănire folosite în mod frecvent de vulturi.
Teoretic, pasărea ar putea să reapară acolo. Cei de la programul de reintroducere, în momentul în care vor avea știri, probabil vor anunța, iar așa vom afla și noi.
*
Despre vietăți au mai apărut:
Aventurile imaturului Adonis, probabil cel mai vagabond zăgan din Europa
O poveste cu bufnițe albe ca zăpada
Broasca râioasă pe care prințul a refuzat s-o sărute
Cei șase papagali frumoși au scăpat de îngheț
Înalta societate a bufnițelor din centrul Olteniței
Dansul flamingilor în Delta Dunării
Share this