Urgia la Academia de Poliție (XI): Decizie istorică – Ministerul Educației închide fabricile de plagiat

Emilia Şercan

Știri

26/10/2020

Premieră pentru mediul academic din România. 

Academia de Poliție devine prima universitate din țară care pierde dreptul de a mai acorda titluri de doctor ca efect al unei serii de cinci sancțiuni primite pentru repetate încălcări ale eticii și integrității academice. 

Ministrul Educației, Monica Anisie, a semnat vineri ordinele de retragere a acreditarilor celor două școli doctorale ale Academiei de Poliție – cea de Drept și cea de Ordine Publică și Siguranță Națională – la propunerea Consiliului de Etică și Management Universitar.

Decizia prin care se pune lacătul pe „fabricile de plagiat” de la Academia de Poliție, iar instituția este obligată să se reorganizeze, este una istorică. 

Este pentru prima oară când un organism de control al Ministerului Educației, mai exact Consiliului de Etică și Management Universitar (CEMU), propune retragerea acreditării unor școli doctorale, motivul fiind „încălcarea gravă și în mod repetat a standardelor de calitate și etică profesională”.  

Și este tot prima oară când Ministerul Educației aplică o astfel de sancțiune, cea mai dură care se poate lua împotriva unei școli doctorale. 

Academia de Poliție, instituția care a acordat un număr de 683 de titluri de doctor începând cu 1995, rămâne astfel fără dreptul de a mai organiza studii de doctorat și este obligată să intre într-un proces de reorganizare. 

În urma cumulului celor cinci sancțiuni propuse de CEMU și aplicate de Ministerul Educației, o întreagă infrastructură de corupție academică este pe cale să se prăbușească. 

Această infrastructură a dezvoltat, consolidat și perpetuat timp de 25 de ani o cultură a plagiatului și fraudei academice printre profesorii și doctoranzii de la Academia de Poliție, astfel încât copiatul și reciclarea de conținut au devenit standardul în instituția care formează profesional viitorii oameni ai legii.  

Beneficiarii fraudelor academice din Academia de Poliție s-au infiltrat, în timp, în instituții cheie ale statului român – legislativ, executiv, justiție, structuri ale Ministerului de Interne – unde dețin, și în prezent, poziții de conducere.

Context 

Sancțiunile care vizează Academia de Poliție sunt o consecință a unei sesizări primite de CEMU, în iunie 2019, de la Corpul de Control al ministrului de Interne în funcție la acea dată, Carmen Dan. 

Istoria acestei sesizări începe cu un an mai devreme, în mai 2018, când ministrul Carmen Dan – ca reacție la nenumăratele dezvăluiri de presă despre plagiatele în serie de la Academia de Poliție – cerea verificarea tezelor de doctorat susținute în universitatea din subordinea MAI. 

Surse din Ministerul de Interne susțineau la acel moment că analizarea tezelor a fost decisă în urma unei întâlniri între ministrul Dan și proaspătul rector numit al Academiei de Poliție, Adrian Iacob. Ministrul i-a cerut rectorului să verifice, cu prioritate, toate tezele de doctorat susținute în perioada 2007-2011.

După respectiva întâlnire, rectorul Adrian Iacob și secundul său, prorectorul Mihail Marcoci, au mimat punerea în aplicare a solicitării ministrului de Interne și au tras de timp. 

În noiembrie 2019, prorectorul Mihai Marcoci – care își asumase și rolul de purtător de cuvânt al instituției –, declara într-o conferință de presă că la nivelul Academiei au fost verificate cu un soft de analizare a similitudinilor 149 de teze susținute în perioada 2011-2018, dintre care 55 depășeau pragul de similitudine admis, ceea ce ar fi putut însemna plagiat (n.m. – în fapt, era vorba de 58 de teze în această situație).

După acest anunț, peste Academia de Poliție s-a așternut o liniște apăsătoare în următoarea jumătate de an: nu s-a mai anunțat nimic legat de tezele depistate cu un procent de  similitudine mare, de peste 30%. Acest prag „acceptabil” de similitudine într-o teză de doctorat, de 30%, fusese stabilit cu doar zece zile înainte de conferința susținută de Marcoci.  

Totuși, un eveniment neprevăzut a tulburat acalmia de la Academia de Poliție: pe 25 martie 2019 scriam, în exclusivitate pe PressOne, că teza de doctorat a rectorului Adrian Iacob este plagiată. 

După această dezvăluire, conducerea Ministerului de Interne a cerut Academiei de Poliției informații despre verificarea celor 149 de teze. Așa s-a aflat public că toată acțiunea de verificare fusese o mare operațiune prin care s-a încercat, de fapt, mușamalizarea tezelor asupra cărora planau suspiciuni. 

La 11 zile de la dezvăluirea că teza lui Iacob e plagiată, pe 5 aprilie 2019, Ministerul de Interne anunța printr-un comunicat de presă că a trimis Corpul de Control la Academia de Poliție pentru a stabili motivele pentru care era întârziată analiza tezelor de doctorat cerută cu aproape un an mai devreme. 

Aproape două luni a durat verificarea realizată de Corpul de Control, așa cum scriam, în exclusivitate, la acel moment – iar constatările specialiștilor Ministerului de Interne, bazate pe verificarea procedurilor și documentelor administrative, au arătat neregulile sistemice de la Academia de Poliție, dar și operațiunile de ascundere și mușamalizare a neregulilor orchestrate de Comisia de Etică și Departamentul de Studii Doctorale, toate făcute cu girul conducerii instituției. 

***

CEMU, organismul care a propus setul de sancțiuni împotriva Academiei de Poliție, este unul dintre consiliile consultative ale Ministerului Educației Naționale (MEN). 

Rolul CEMU este de a determina și sprijini universitățile să elaboreze și să pună în practică, în mod organizat, transparent și eficient, politicile de etică și de integritate universitară.

Decizia de sancționare a Academiei de Poliție a fost luată cu 9 voturi pentru și unul împotrivă din cele 10 voturi exprimate de membrii CEMU. 

Sancțiunea nr. 1

Retragerea acreditării celor două școli doctorale – de Drept și de Ordine Publică și Siguranță Națională – pentru încălcarea gravă și în mod repetat a standardelor de calitate și etică profesională.

Principala neregulă constatată de CEMU la Academia de Poliție are legătură cu activitatea sau, mai degrabă, inactivitatea Comisiei de Etică, dar și cu managementul deficitar al conducerii instituției. 

Raportul CEMU arată că 58 de teze de doctorat susținute în perioada 2011–2016 la Academia de Poliție sunt suspecte de plagiat, însă Comisia de Etică a refuzat timp de aproape doi ani să le verifice.

Totul a plecat de la hotărârea Consiliului de Administrație (CA) al Academiei din 31 octombrie 2018, atunci când s-a decis verificarea tuturor tezelor de doctorat susținute după 2011 cu un soft de identificare a similitudinilor. 

„Demersul CA este unul salutar, însă modul în care a fost luată această decizie poate conduce la ideea că această inițiativă a fost una pur formală”, se precizează în raportul CEMU, iar afirmația este una justificată.

Deși între 2011 și 2018 s-au susținut 333 de teze de doctorat în cele două școli doctorale – cea de Drept și cea de Ordine Publică și Siguranță Națională (OPSN) –, doar 82 de lucrări au fost verificate, adică 24,6%. 

„În cazul a 61 dintre acestea (74,3%) a fost înregistrat un prag de alertă depășit. În plus, Academia de Poliție a prezentat conducerii MAI, precum și în mod public, faptul că a verificat 149 de teze de doctorat, dintre care 55 sunt peste pragul de alertă”, se precizează în raportul CEMU (n.m. – verificarea finală a Corpului de Control al MAI a indicat un număr de 58 de teze în această situație).  

Dintre cele 61 de teze în cazul cărora s-a constatat o depășire a pragului de alertă, 41 au fost susținute în Ordine Publică și Siguranță Națională și 20 în Drept. 

Anterior deciziei de verificare a tuturor tezelor de doctorat, coeficientul de similitudine stabilit în Academia de Poliție era de 25% pentru coeficientul 1 de similitudine, respectiv 5% pentru coeficientul 2 de similitudine. 

Creșterea pragului de alertă de la 25% la 30% a fost aprobată, cu unanimitate de voturi, la 31 octombrie 2018, în aceeași zi în care s-a decis verificarea tuturor tezelor susținute după 2011. 

În raportul CEMU, acțiunea de verificare a respectării standardelor de calitate sau de etică profesională este catalogată ca „pur formală”. În plus, CEMU arată că procesul de analizare a tezelor de doctorat a fost „viciat atât la nivel procedural, cât și de persoanele responsabile de diferite părți din cadrul acestuia”. 

De altfel, concluziile din Raportul CEMU sunt foarte clare cu privire Academia de Poliție: „nu există nicio garanție privitoare la o organizare judicioasă și temeinică a studiilor universitare de doctorat”. 

„Prin urmare, apreciem că la acest moment nu se pot desfășura studii universitare de doctorat în cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” din București, în condițiile prevăzute de Legea educației naționale nr. 1/2011”.

***

În ultimii 25 de ani, la Academia de Poliție au funcționat neîntrerupt două școli doctorale. Prima, cea de Drept, a fost înființată la începutul anilor ’90, iar în 1995 a acordat primele 5 titluri de doctor din istoria instituției. De atunci a acordat un total de 335 de titluri de doctor. 

Cea de-a doua școală doctorală, cea de Ordine Publică și Siguranță Națională, a fost înființată în 2002, iar primele titluri le-a acordat în 2004. Această școală a acordat, în total, 348 de titluri de doctor.

Sancțiunea nr. 2

Realizarea unei analize de către Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a resursei umane și a capacității administrative existente la nivelul Academiei de Poliție, cu scopul reorganizării întregii instituții. 

În Academia de Poliție s-au făcut de două ori verificări cu softul anti-plagiat ale unor teze de doctorat: în 2016, respectiv 2018. Constatările programului arată că lucrările de doctorat a cel puțin 20 de cadre didactice din instituție depășesc coeficienții de similitudine admiși. Comisia de Etică nu a analizat niciuna dintre tezele de doctorat asupra cărora planau suspiciuni de plagiat.

În iarna trecută, imediat după preluarea guvernării de către Partidul Național Liberal și după instalarea lui Marcel Vela ca ministru de Interne, a fost luată în calcul problema reorganizării Academiei de Poliție. 

Motivul: încercarea de a corecta erorile administrative și de management din instituție. 

Dezvăluirile despre neregulile din Academia de Poliție, făcute publice de PressOne în ultimii ani, constatările Corpului de Control al MAI, dar și punerea sub acuzare și trimiterea în judecată de către DNA a rectorului Iacob și a prorectorului Marcoci pentru instigare la șantaj în dosarul deschis după amenințarea mea cu moartea, au determinat noua conducere a MAI să se gândească la reorganizarea instituției. 

Surse din Ministerul de Interne susțin că, la finalul lunii decembrie 2019, secretarul de stat Bogdan Despescu a avut mai multe întâlniri și discuții cu oameni din Ministerul de Interne pentru a pune în aplicare reorganizarea Academiei. 

Despescu a abandonat rapid proiectul după ce anul acesta, în ianuarie, am scris că teza lui de doctorat este plagiată.  

Justificare pentru reorganizarea Academiei de Poliție există. În ultimii 10-15 ani, numărul de profesori din instituție a crescut progresiv, iar calitatea actului educațional a scăzut constant. 

În 2015, rectorul de atunci, Gheorghe Popa, l-a convins pe fostul ministru de Interne și vicepremier Gabriel Oprea să mărească structura de facultăți a instituției. 

Din trei facultăți, câte existau în Academie – de Poliție, de Pompieri și de Arhivistică – s-au înființat șase printr-o hotărâre de guvern: de Poliție, de Poliție de Frontieră, de Jandarmi, de Științe Juridice și Administrative, de Pompieri și de Arhivistică. 

Astfel, au apărut trei funcții noi de decan, altele de prodecan – care, în mod inexplicabil, nu au fost ocupate –, dar și funcții de șefi de departamente.

În acest moment, în Academia de Poliție există 12 funcții echivalente gradului de chestor, remunerate ca atare: una de rector, două de prorector (ambele vacante), șase de decan, una de director administrativ, una de director al Consiliului Studiilor Universitare de Doctorat și una de director al Colegiului Național de Afaceri Interne. 

Supradimensionarea Academiei prin dublarea, de la trei la șase, a numărului de facultăți a dus la situații aberante. La Facultatea de Jandarmi existau la începutul anului patru cadre didactice titulare cu doctorat și patru instructori de predare fără doctorat. Facultatea are două departamente – de Jandarmi, în care sunt angajate patru persoane, și de Pregătire generală, cu alte patru persoane. 

Din cauza numărului foarte de mic de angajați, consiliul facultății și consiliile departamentelor din Facultatea de Jandarmi sunt în situația de a nu putea funcționa.   

***

În această toamnă, ideea reorganizării Academiei de Poliție a fost reluată în interiorul Ministerului de Interne, acolo unde acest proiect a fost discutat cu actualul rector interimar, Cătălin Andruș.

S-au făcut chiar o serie de demersuri în acest scop. Pe 14 octombrie 2020, Senatul Academiei de Poliție a votat două decizii care ar deschide calea reorganizării: 

Totuși, în ultimele discuții formale și informale nu a fost luată în calcul desființarea școlilor doctorale, deși acest lucru a fost vehiculat în ultimul an atât la nivelul MAI, cât și la nivelul Academiei. 

Ca deciziile Senatului Academiei de Poliție să devină aplicabile, este nevoie să fie adoptate de Guvern printr-o hotărâre. 

Un grup de lucru format la nivelul Ministerului de Interne, din care a făcut parte și rectorul interimar Cătălin Andruș, a lucrat la un proiect de hotărâre – pe care am avut posibilitatea de a-l consulta –, care includea și propunerile Senatului universitar, dar într-o formă diferită.  

Totuși, într-un interval foarte scurt de timp, scurs între deciziile Senatului din 14 octombrie și 19 octombrie – când CEMU a trimis către Ministerul Educației, dar și către Ministerul de Interne propunerile de sancționare a Academiei de Poliție –, ministrul Vela a anulat orice demers de reorganizare a Academiei. 

Surse din MAI susțin că Marcel Vela intenționează anul viitor să reorganizeze întreg ministerul și toate structurile sale, inclusiv Academia, în măsura în care PNL va câștiga alegerile parlamentare și va avea majoritate în legislativ, deoarece intenția acestuia este de a promova o nouă lege de funcționare a instituției pe care o conduce. 

Totuși, sancțiunea propusă de CEMU, care vizează evaluarea resursei umane și a capacității administrative a Academiei, dar și reorganizarea instituției trebuie aplicată, indiferent de planurile politice ale ministrului Vela.  

Sancțiunea nr. 3

Verificarea anti-plagiat de către Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) a tuturor tezelor de doctorat susținute de cadrele didactice care au relații contractuale cu Academia de Poliție și care au obținut titlul de doctor începând cu anul 2011.

Verificarea tezelor de doctorat ale profesorilor din Academia de Poliție este considerată de către CEMU o acțiune esențială, iar acest lucru pleacă de la constatarea că profesorii din Academie au încercat să își ascundă tezele de doctorat pentru a nu fi verificate cu un soft antiplagiat. 

Pe 21 martie 2019, la solicitarea conducerii MAI, Consiliul de Administrație al Academiei lua decizia ca tezele de doctorat ale rectorului, prorectorilor, decanilor și șefilor de servicii din instituție să fie verificate cu un soft antiplagiat, cu scopul „clarificării tuturor alegațiunilor apărute în presă și în mediul on-line”.  

Dintre cele 14 persoane cu funcții de conducere vizate de decizia CA al Academiei, doar trei și-au depus tezele la Comisia de Etică pentru verificări.  Restul au găsit scuze dintre cele mai diverse: unul a spus că nu mai deține teza „nici în format letric și nici electronic”, al doilea „că nu mai este necesar să o predea din moment ce a publicat lucrarea la o editură și a obținut calificativul cum laudae”, al treilea că „va prezenta teza în perioada imediat următoare” și al patrulea  a menționat că „analizează oportunitatea predării tezei de doctorat și că în momentul în care va lua o decizie, aceasta va fi comunicată”.

„Nici acest proces nu a fost finalizat. A existat în permanență o pasare a responsabilităților între Consiliul de Administrație, Senatul universitar, Comisia de Etică, respectiv Departamentul de Studii Doctorale”, se arată în raportul CEMU.

***

Cel mai sensibil subiect legat de nerespectarea standardelor de calitate și etică profesională la Academia de Poliție este, în mod indiscutabil, legat de tezele de doctorat plagiate ale profesorilor titulari.

La o conferință de presă ținută în noiembrie 2018 la Academia de Poliție de prorectorul Mihail Marcoci, în care era anunțată verificarea a 149 de teze de doctorat cu un soft antiplagiat, am întrebat dacă printre lucrările analizate se aflau și cele ale unor cadre didactice titulare în instituție. 

Întrebarea a provocat rumoare la acel moment, iar motivul aveam să-l înțeleg, pe deplin, câteva luni mai târziu, după ce am intrat în posesia raportului Corpului de Control al ministrului de Interne – care a stat la baza sancțiunilor propuse acum de CEMU și aplicate vineri de Ministerul Educației. 

Zece dintre cele 82 de teze de doctorat verificate cu un soft de similitudine – și identificate cu procente foarte mari de conținut posibil plagiat – aparțineau unor cadre didactice din Academie.

Pe listă se aflau doi conferențiari universitari și opt lectori de la toate facultățile existente în Academie, cu excepția celei de Pompieri. 

Totuși, niciuna dintre aceste lucrări științifice nu a intrat în analiza Comisiei de Etică pentru a se stabili dacă este sau nu plagiată.

Verificarea din 2018 nu a fost singura care a inclus teze ale unor cadre didactice din Academia de Poliție. 

La o altă analiză cu un soft antiplagiat a unui lot de 51 de teze de doctorat, făcută în 2016, alte zece lucrări ale unor profesori din Academie au fost identificate cu procente foarte mari de similitudine. 

În ambele loturi, și în cel din 2016, și în cel din 2018 s-a aflat câte un decan de facultate. 

În 2016, lucrarea care a stârnit cel mai mare interes a fost cea a lui Ionuț-Andrei Barbu, ajuns decan al Facultății de Științe Juridice și Administrative în iulie 2019.  

Lucrarea, susținută în 2008, a fost identificată cu un procent de 88% similitudine. Anul acesta, în luna februarie, prezentam dovezile care atestă situațiile de plagiat din teza lui Barbu. 

Celălalt decan a cărui teză a depășit indicii de alertă este Marin Porojanu. Aceste conduce  Facultatea de Jandarmi din 2016.

Mai multe dovezi care indică faptul că lucrarea lui Porojanu, susținută în 2010, este plagiată am prezentat în această vară pe PressOne. 

***

Însă plagiatul care a atras cel mai mult atenția și în urma căruia ministrul de Interne Carmen Dan a dispus trimiterea Corpului de Control la Academia de Poliție, este cel al rectorului de până în mai 2019, Adrian Iacob. 

În martie 2019, scriam în exclusivitate pe PressOne că 70% din teza de doctorat a lui Iacob este plagiată. 

La 11 zile după această dezvăluire, Corpul de Control al ministrului de Interne își începea verificarea în Academie. 

Zece zile mai târziu primeam un mesaj de amenințare cu moartea, ancheta deschisă de DNA stabilind că rectorul Adrian Iacob și prorectorul Mihail Marcoci sunt cei care l-au determinat pe un tânăr ofițer din Academie să îmi trimită mesajul. 

Iacob și Marcoci au fost demiși după ce DNA i-a pus sub acuzare și a început urmărirea penală pentru instigare la șantaj.

La trei săptămâni de la demiterea lui Iacob, Comisia de Etică a Academiei de Poliție stabilea, cu unanimitate de voturi, că teza lui nu e plagiată și hotăra menținerea titlului de doctor deținut de acesta. 

În urma analizei făcute de CNATDCU, lui Iacob i-a fost retras în mod definitiv titlul de doctor. Iacob este primul profesor universitar din România care își pierde distincția științifică pentru plagiat, o consecință a acestei decizii fiind faptul că fostul rector nu mai poate fi profesor universitar.  

În perioada 2016–2019, Iacob a fost membru al CNATDCU și vicepreședinte al Comisiei de Științe Militare, Informații și Ordine Publică – comisie care ar fi trebuit să analizeze sesizările de plagiat în teze de doctorat.

***

Decizia care vizează verificarea tezelor de doctorat ale profesorilor din Academia de Poliție este o măsură cu un impact cel puțin la fel de puternic ca cea care privește ridicarea acreditării școlilor doctorale. 

În cazul în care se va stabili că unele teze de doctorat ale unor cadre didactice sunt plagiate, acele persoane își vor încheia activitatea academică, deoarece teza de doctorat stă la baza întregii cariere a unui universitar. Fără doctorat nu poți să deții nici măcar gradul de asistent. 

Sancțiunea nr. 4

Sesizarea Consiliului Naționale de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării (CNECSDTI) cu privire la activitatea Departamentului de Studii Doctorale din cadrul Academiei de Poliție. 

Probabil nicio altă universitate de stat nu a fost construită și consolidată pe mai multă impostură decât Academia de Poliție.  

Explicația pentru starea în care a ajuns Academia de Poliție pleacă de la un motiv foarte simplu: o universitate orientată spre educație vocațională și formare profesională a fost transformată în universitate de cercetare științifică cu complicitatea Ministerului Educației, a Ministerului de Interne și a clasei politice.  

În plus, Ministerul de Interne a alimentat sistematic neregulile din propria universitate prin infuzia de polițiști trași pe linie moartă la Academia de Poliție – devenită un cimitir al elefanților – , care s-au transformat peste noapte în profesori universitari și oameni de știință. 

„Polițiștii aruncați în Academie nu aveau pregătire universitară, nu aveau cărți, nu aveau articole, nu aveau nimic. Nu aveau carieră universitară în spate. Și dintr-o dată, haide să le creăm. Păi, cum le creăm? Punem pe unul și pe altul să scrie. Așa apăreau profesorii universitari peste noapte, oameni care nu au fost în viața lor la catedră, care veneau din munca operativă. Pe modelul ăsta au apărut mulți în Academie”, declara un fost profesor din Academia de Poliție în episodul IV din Urgia la Academia de Poliție.

Într-o analiză despre starea Academiei de Poliție, publicată pe PressOne la începutul acestui an, arătam că aproape toți angajații instituției au comis, într-o măsură mai mare sau mai mică, acte de fraudă academică în formă continuat:

***

Probabil că situația cărților, monografiilor, cursurilor sau articolelor științifice semnate de cadrele didactice de la Academia de Poliție este cel puțin la fel de gravă ca cea a tezelor de doctorat. 

Plagiatul, autoplagiatul și reciclarea de conținut reprezintă o practică extinsă printre profesorii de la Academia de Poliție, iar toate aceste lucruri pot fi constatate cu ușurință la o simplă examinare a CV-urilor și listelor de publicații ale acestora. 

La începutul lunii martie 2020 publicam povestea academică a lui Cristian Eduard Ștefan, decanul Facultății de Poliție și, probabil, autorul uneia dintre cele mai extinse și viclene fraude academice întâlnite vreodată în spațiul universitar local.

Ștefan a semnat între 2006 și 2016 – singur sau alături de alți autori – nu mai puțin de 63 de cărți, cursuri, tratate sau monografii. În plus, a semnat și 69 de articole publicate în reviste științifice. 

Cea mai mare parte a cărților semnate Ștefan a apărut în regim de autopublicare la controversata editură Sitech din Craiova. Adică, Ștefan a plătit Editura Sitech pentru a-i tipări lucrările. 

Explicația pentru care Ștefan a scos bani din propriul buzunar pentru a-și finanța apariția „operei” este simplă: lucrările decanului de la Facultatea de Poliție au o valoare cel puțin îndoielnică, fiind formate din texte reciclate și plagiate din alte volume. 

Cel puțin 27 de cărți – adică 43% din totalul cărților semnate de Cristian Eduard Ștefan – au conținutul reciclat total sau parțial. Conținut reciclat are și teza de doctorat, dar și cel puțin 15 articole publicate în reviste științifice. 

27 dintre cărțile semnate de Ștefan au un număr de 28 de co-autori, ce mai mulți dintre aceștia fiind profesori la Academia de Poliție. Cu toții fac parte a unei vaste rețele specializate în reciclarea de conținut și plagiat. 

Sancțiunea nr. 5

Introducerea Academiei de Poliție într-o procedură de monitorizare specială de către Ministerul Educației. 

„Nesancționarea unor derapaje grave de la normele de conduită academică a condus la situația în care Marius Florin Mihăilă a fost împuternicit rector al instituției de învățământ superior în perioada 28 mai – 3 iunie 2020. 

Acesta a fost unul dintre principalii responsabili ai faptului că tezele de doctorat susținute în cadrul Academiei de Poliție ulterior adoptării Legii educației naționale nr.1/2011 nu au fost verificate”, este o altă constatare din raportul CEMU. 

Fără să țină cont de scandalurile de plagiat care au zguduit Academia de Poliție în ultimii ani, ministrul de Interne Marcel Vela l-a numit pe 28 mai 2020 în funcția de rector al Academiei de Poliție pe Marius Florin Mihăilă, șeful Comisiei de Etică.

Mai mult, Vela l-a numit pe Mihăilă cu bună-știință, deși fusese informat despre activitatea acestuia în funcția de președinte al Comisiei de Etică și despre protecția constantă pe care a oferit-o plagiatorilor cu doctorate luate în Academie.

Cel care l-a convins pe Marcel Vela să-l numească rector pe Mihăilă a fost Lucian Bode, ministrul Transporturilor, susțin mai multe surse din Academie și din Ministerul de Interne. 

Bode și Mihăilă au fost colegi de clasă la Grupul Școlar „Iuliu Maniu” din Șimleul-Silvaniei, județul Sălaj. 

La momentul la care Vela a semnat ordinul de împuternicire a lui Mihăilă, acesta era cercetat disciplinar, ceea ce făcea ilegală numirea sa, deoarece Statutul Polițiștilor interzice în mod explicit împuternicirea într-o funcție de conducere a unui polițist anchetat disciplinar.

În plus, Mihăilă era cercetat și de procurori pentru patru infracțiuni într-un dosar deschis în 2019 la sesizarea Corpului de Control al MAI, după finalizarea verificărilor făcute în Academie și constatarea unor multiple nereguli în activitatea acestuia la șefia Comisiei de Etică.

A doua zi după ce am dezvăluit că numirea lui Mihăilă este ilegală, pe 3 iunie 2020, Ministrul Marcel Vela a semnat ordinul de revocare din funcție a acestuia. 

Demis de la conducerea Academiei, rămas în mod automat și fără funcția de președinte al Comisiei de Etică în urma numirii ca rector, Mihăilă a pus tunurile pe teza de doctorat a secretarului de stat din MAI, Bogdan Despescu. 

Deși timp de șase luni nu s-a atins de lucrarea superiorului lui ierarhic, Mihăilă a încercat să forțeze un verdict de plagiat, care, deși pe fond este unul corect, este incert din punct de vedere juridic deoarece nu a urmat toate procedurile aferente.

În plus, Mihăilă a sesizat Parchetul General pentru încălcarea dreptului de proprietate intelectuală în teza secretarului de stat Bogdan Despescu. Despre lupta din culisele Ministerului de Interne am scris, pe larg, aici. 

***

Cea mai clară probă a faptului că plagiatul și frauda academică s-au transformat în cultură instituțională în Academia de Poliție stă într-un exemplul dat tot de CEMU, în raportul său. 

CEMU consemnează faptul că, la una dintre audierile realizate pentru a clarifica aspectele sesizate de Corpul de Control al MAI, unii membri ai Comisiei de Etică de la Academia de Poliție au afirmat că „studiile doctorale nu presupun cercetare științifică neapărat”. 

Un alt aspect sesizat de CEMU face referire la faptul că, deoarece Comisia de Etică nu a aplicat măsuri ferme în privința eticii academice, „a determinat un comportament neadecvat din punct de vedere academic din partea reprezentanților instituției de învățământ superior”. 

Un episod frapant descris în raportul CEMU este cel în care Marius Mihăilă, în calitate de președinte al Comisiei de Etică, a sesizat CEMU „aducând la cunoștința Consiliului că «GEORGE CĂLINESCU este PLAGIATOR!»”.

Respectiva sesizare, adresată CEMU, este îndreptată, de fapt, împotriva CNATDCU. Motivul pentru care Mihăilă s-a adresat CEMU pentru a reclama CNATDCU a fost faptul că CNATDCU a decis să-i retragă titlul de doctor lui Adrian Iacob, fostul rector al Academiei de Poliție pentru plagiat. 

„Orice autor al unei lucrări în care nu s-au folosit ghilimele la citări (chiar dacă aceste citări sunt marcate sau menționate în orice altă modalitate) ori care nu respectă normele academice curente (chiar dacă aceste norme nu sunt definite în niciun act normativ) este un plagiator”, susținea președintele Comisiei de Etică în exercițiu în decembrie 2019. 

Mihăilă mai reclama faptul că „în România nu există nicio reglementare legală sau infralegală care să statueze modalitate concretă de efectuare a citărilor”, dar și faptul că teza de doctorat a lui Adrian Iacob, pentru care CNATDCU a emis verdict definitiv de plagiat, a fost evaluată „după reguli din anul 2019”, deși lucrarea fusese elaborată în 2007.

***

Procedura de monitorizare a activității Academiei de Poliție este considerată necesară de către CEMU având în vedere „continuitatea încălcărilor legislației de resort”, dar și derapajele manageriale și nerespectarea normelor de etică universitară. 

Monitorizarea presupune verificarea respectării de către Academia de Poliție a reglementărilor privind organizarea și funcționarea instituției, cercetarea universitară, managementul financiar, etica universitară și asigurarea calității. 

În finalul raportului său, CEMU arată că „la momentul redactării prezentului raport nu funcționează o Comisie de etică universitară în cadrul instituției de învățământ superior mai sus menționate”.

Epilog 

„Sunteți conștienți că, dacă se va face o verificare la sânge la Academia de Poliție a tezelor de doctorat ale cadrelor didactice și a conținutului științific declarat în dosarele de concurs ale acestora, Academia rămâne fără profesori?”. 

Aceasta este întrebarea pe care am adresat-o unor oficiali de rang înalt din Ministerul de Interne în timpul documentării celui mai complex episod din serialul Urgia la Academia de Poliție.

„Da, suntem. Și știm că situația este foarte gravă”, era răspunsul primit de fiecare dată.

„La un moment dat s-a discutat în Minister chiar despre desființarea Academiei sau transformarea ei într-o școală profesională, pentru că e greu să mai repari ceva acolo, însă gradul de rezistență al celor care au decizia în mână este mare pentru că mulți au terminat Academia și sunt legați sentimental de acel loc”.

Episoadele anterioare ale seriei