Urgia la Academia de Poliție: alte 35 de teze verificate, suspectate de plagiat și-apoi îngropate (III)

Emilia Şercan

Senior Editor

Alte 35 de teze de doctorat susținute la Academia de Poliție în intervalul 2007-2016 ar putea fi plagiate, toate având indici de similitudine foarte mari, relevați în urma unei analize cu un soft de similitudine. Acestea se adaugă celor 58 de lucrări științifice din 2011-2016 suspecte de plagiat în urma verificărilor din 2018, despre care PressOne a relatat în exclusivitate acum două săptămâni.

Cele 35 de teze de doctorat fac parte din primul lot de lucrări analizate vreodată la Academia de Poliție cu scopul de a se constata dacă sunt sau nu plagiate. 

Verificarea a fost făcută în a doua parte a anului 2016, în urma unui control demarat la cererea fostului rector Daniel Torje, 51 de lucrări fiind trecute atunci prin softul antiplagiat.

Dezastrul tezelor de doctorat plagiate sau dispărute de la Academia de Poliție – certificat prin cercetările făcute de Corpul de Control în lunile aprilie și mai 2019 – putea fi stopat încă din 2017, când informațiile despre rezultatele acelui control au fost aduse la cunoștința conducerii ministerului, susțin multiple surse. 

Atunci, un biblioraft conținând sute de pagini cu documente care indicau neregulile constatate la Academia de Poliție a poposit pe masa lui Călin-Lucian Roșan, secretarul general al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și șeful direct al instituției de învățământ. 

Surse din Ministerul de Interne susțin că și Carmen Dan a fost informată despre rezultatele respectivului control, însă la acel moment nu a fost interesată să ia vreo măsură.  

Printre lucrările științifice analizate atunci se numără și cea a actualului decan al Facultății de Științe Juridice și Administrative, Ionuț Andrei Barbu, împuternicit pe funcție în data de 8 iulie 2019 de actualul rector, Veronica Stoica. 

Raportul de verificare a tezei lui Barbu, care este conferențiar universitar, este zdrobitor: 88% din lucrarea acestuia este identică cu surse din mediul online, tot atât de mare fiind și probabilitatea ca teza acestuia să fie plagiată.   

Alte șase teze de doctorat ale unor actuali profesori din Academia de Poliție figurează cu procente uriașe de similitudine, fapt care poate indica, de asemenea, că acele lucrări sunt plagiate. 

Toate datele pe care le prezint astăzi nu figurează în Raportul Corpului de Control al ministrului de Interne realizat în lunile aprilie și mai la Academia de Poliție, ci au fost obținute de la surse convergente din cadrul Ministerului de Interne. 

Contextul controlului din 2016 

Cine-i formează pe formatori? Ministerul Sănătății lasă pregătirea practicienilor de medicină alternativă pe seama unor medici care practică „regresia în vieți anterioare”

Ministerul Sănătății pregătește o nouă lege pentru reglementarea medicinei alternative. La elaborarea ei a contribuit și o specialistă din sistemul public care practică „regresia în vieți anterioare”.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

„Decizia de verificare a tuturor lucrărilor a venit după apariția în presă a unor materiale privind suspiciuni de plagiat. Am solicitat directorului Școlii Doctorale să verifice toate tezele elaborate de la înființarea Școlii. Evaluarea este în desfășurare”, declara Torje.

Academia de Poliție tocmai achiziționase un soft de verificare a similitudinilor de la compania Sistem Antiplagiat. 

Prima lucrare trecută prin soft fusese susținută cu doar două luni înainte, în iunie 2016, și îi aparținea Vioricăi Biștea, avocat și expert contabil și fiscal judiciar la Biroul local de Expertize de pe lângă Tribunalul București. Analiza lucrării a relevat un coeficient de similitudine 1 de 26,8% și un coeficient de similitudine 2 de 14,7%. 

Cea de-a doua teză îi aparținea unui doctorand, Gabriel Mușetoiu, fost angajat în Academia de Poliție la Resurse Umane, în prezent angajat în IGPR. La analiza din data de 2 august 2016, coeficientul de similitudine 1 a fost de 39,5%, iar coeficientul de similitudine 2 de 22,7%. Teza lui Mușetoiu a mai fost trecută prin soft ulterior acestei date de încă două ori înainte de susținerea publică, care a avut loc în 27 septembrie 2016. 

Ce este și cum se determină similitudinea?

Atunci când descoperim două texte asemănătoare putem să vorbim despre similitudine. În acest moment, la nivel mondial există o gamă ultra-diversificată de programe online de verificare a similitudinilor. 

În limbajul comun, aceste softuri sunt denumite și softuri antiplagiat, însă ele nu au capacitatea de a identifica o situație de plagiat, ci pot detecta mecanic gradul de similitudine dintre o lucrare examinată și doar acele texte disponibile în mediul online sau stocate într-o bază de date a softului, fără a înțelege sensul textului. 

Programele de verificare a similitudinilor pot determina unul, doi sau mai mulți coeficienți care indică asemănările dintre două texte. 

Acest coeficient 2 poate fi un indicator puternic pentru existența unei situații de plagiat într-o lucrare științifică, deoarece indică porțiunile copiate în bloc și masiv într-o teză de doctorat. 

Majoritatea universităților din România au stabilit pentru coeficientul de similitudine 2 un prag de alertă de 5%. Dacă o teză depășește 5% pentru coeficientul de similitudine 2, ar trebui să intre automat în procedură de verificare antiplagiat. 

Academia de Poliție și-a fixat, la 15.11.2018, un prag acceptabil de 25% pentru coeficientul 1 și de 5% pentru coeficientul 2. 

Soft-urile emit rapoarte de analiză, însă acestea sunt doar orientative și nu echivalează cu stabilirea unei situații de plagiat. Un plagiat poate fi constatat doar de către un om, iar o decizie poate fi stabilită doar de către o comisie. 

Din acest motiv, rapoartele de similitudine emise de un program trebuie analizate de o persoană competentă, asta pentru că soft-urile nu pot distinge dacă într-un text citarea s-a făcut corect, prin ghilimele și atribuire.

Lotul 1

După decizia de verificare a tuturor tezelor de doctorat luată în iulie 2016 de fostul rector al Academiei de Poliție Daniel Torje, 51 de lucrări științifice au fost trecute printr-un program de verificare a similitudinilor. 

30 dintre lucrările verificate atunci au fost susținute în intervalul 2007-2015 și aparțin, în cea mai mare parte, unor angajați din Ministerul de Interne. 

Doar trei lucrări din 30 au un coeficient de similitudine 1 mai mic de 20%, restul de 27 de teze fiind foarte probabil plagiate. 

În intervalul 2 august – 10 august 2016 au fost verificate doar patru lucrări ale unor doctoranzi care urmau să susțină tezele în mod public începând cu luna septembrie. Abia pe 11 august începe, într-adevăr, procesul de verificare a unor posibile situații de plagiat. 

Prima teză de doctorat analizată fusese susținută în 2011, iar autorul era Oana Cristina Lixandru, psiholog în Ministerul de Interne.

În aceeași zi, teza a fost introdusă de două ori în program, prima dată indicând un coeficient de similitudine 1 de 39,3% și un coeficient de similitudine 2 de 24,6%. La a doua verificare din aceeași zi, coeficientul 1 a fost de 35,8%, iar coeficientul 2 de 22,4%. 

Porțiuni din teza de doctorat a Oanei Cristina Lixandru sunt identice cu porțiuni din teza lui Lucian Netejoru, șeful Inspecției Judiciare, despre care am scris că are teza plagiată, dar și a Alinei Bica, fosta șefă a DIICOT. Această constatare am făcut-o când am încercat să determin plagiatul în teza de doctorat a șefului Inspecției Judiciare. 

Șase dintre tezele susținute în intervalul 2007-2015 sunt ale unor actuali profesori din Academia de Poliție, iar alte trei ale unor foști profesori, acum pensionari. Acestora li se adaugă o a zecea teză suspectă de plagiat, susținută public în 2016 tot de un cadru didactic, asistent universitar în Academie.

Și aceste lucrări ar putea fi plagiate, potrivit rapoartelor de verificare din anul 2016, făcute cu un soft de analiză a similitudinilor, care au reliefat indici de similitudine foarte mari. 

Dintre toate tezele de doctorat verificate în lotul din 2016, cel mai mare procent de similitudine a fost identificat în teza lui Ionuț Andrei Barbu, actualul decan al Facultății de Științe Juridice și Administrative. 

Barbu a fost împuternicit pe funcție în data de 8 iulie 2019 de actualul rector, Veronica Stoica, surse din interiorul Academiei susținând că ar fi omul acesteia de încredere. 

De altfel, Barbu ocupă acum funcția câștigată de Stoica prin concurs în 2017, care nu a mai fost scoasă la concurs după ce aceasta a fost numită prorector tot în 2017 și care, până acum, a fost ocupată doar prin împuternicire. Această procedură – a împuternicirii – este permisă într-o universitate militară, nu și într-o universitate civilă. 

Raportul de verificare a tezei lui Barbu arată indici ireali de mari: 88% pentru coeficientul 1 de similitudine și 23,6% pentru coeficientul 2.  

Una dintre tezele unor profesori din Academie a fost verificată și la controlul din 2018 – obținând și anul trecut, și în 2016, un procent foarte mare de similitudine. Este vorba despre lucrarea lui David-Nicolae Ungureanu, conferențiar universitar la Academia de Poliție, Facultatea de Științe Juridice și Administrative, director al Departamentului de Drept Public. 

La verificarea din 2016, teza de doctorat a lui Ungureanu a fost identificată cu un coeficient de similitudine 1 de 41,2% și cu un coeficient de similitudine 2 de 16,6%. 

O altă observație interesantă: alte cinci teze verificate și în lotul din anul 2018, despre care am scris în primul episod din această serie, au fost verificate și în 2016. Toate aceste cinci teze au procente uriașe de similitudine: Turcu Alexandru Mihai (23,4% – coeficient 1), Chereji (Cosma) Camelia Valentina (61,3% – coeficient 1),  Badea (Folfă) Gabriela-Mihaela (47,2% – coeficient 1), Stolojescu Alexandru-Georgian (31,4% – coeficient 1), Șchiopu Aura (40,3% – coeficient 1).

Tertipul

În vara anului 2018, ministrul de Interne în funcție Carmen Dan îi cerea rectorului Academiei de Poliție în funcție Adrian Iacob să verifice „cu prioritate” lucrările susținute în perioada 2007-2011. 

Ministrul Dan a motivat intervalul solicitat prin faptul că „după 2011 s-au făcut verificări cu softul antiplagiat”.

Pe 31 octombrie 2018, Consiliul de Administrație al Academiei de Poliție emitea o hotărâre prin care stabilea ca numai tezele elaborate în intervalul 2011-2017 să fie verificate, sfidând solicitarea ministrului de Interne, care ceruse analizarea tezelor susținute în intervalul 2007-2011.

Explicația dată la acel moment de Mihai Marcoci, fostul prorector și purtător de cuvânt al Academiei de Poliție, a fost că tezele susținute înainte de 2011 în Academie nu există în format electronic, obligativitatea predării lor în versiune electronică fiind introdusă odată cu Legea educației din 2011. 

Datele pe care le-am obținut despre controlul din 2016 susțin contrariul. La acel moment, 11 teze de doctorat susținute în intervalul 2007-2010 au putut fi verificate cu un program online de analiză a similitudinilor. 

Miza, carierele didactice

Sursele noastre susțin că în anul 2016 existau foarte multe teze în versiune electronică susținute  înainte de anul 2011 la Școala Doctorală a Academiei de Poliție. După controlul din 2016, care a dat fiori reci pe șira spinării multor profesori din Academia de Poliție, acestea au început să dispară subit sau chiar să fie tranzacționate de anumiți angajați ai instituției. Mulți profesori au realizat potențialul devastator pentru carierele lor pe care l-ar fi putut avea o verificare făcută corect. 

Toate încercările de mușamalizare la nivel instituțional din ultimii ani au avut un scop principal, pe care l-am arătat încă de la începutul lunii aprilie: numărul mare de teze de doctorat plagiate în rândul profesorilor angajați în Academia de Poliție.  

În acest moment, cifrele arată că 16 profesori din Academia de Poliție, printre care doi decani, profesori, conferențiari și lectori sunt suspecți că au plagiat lucrările științifice pe care sunt clădite carierele lor academice. 

Primele zece nume de profesori ale căror teze sunt foarte probabil plagiate le-am publicat în primul episod al acestei serii. 

De ce Comisia de Etică nu s-a pronunțat în 2016 

După analizarea, în 2016, a tezelor de doctorat, controlul a fost extins și asupra dosarelor doctoranzilor, astfel că cercetarea s-a prelungit până în primăvara anului 2017.

În noiembrie 2016, directorul Consiliului pentru Studii Universitare de Doctorat (CSUD) de la acel moment, Dan Victor Cavaropol, se pensionează pe caz de boală, iar funcția devine vacantă. În locul lui, începând cu 15 decembrie 2016, este împuternicit Adrian Iacob, pe atunci profesor la Facultății de Poliție. 

La conducerea Comisiei de Etică se afla, pe atunci, Mihail Marcoci. 

În 2018, Iacob devine rector al Academiei, iar Marcoci este numit prorector. Ambii au fost obligați să își dea demisia în luna mai 2019 și au primit interdicția de a mai lucra în Academia de Poliție, după ce au fost puși sub acuzare de DNA pentru instigare la șantaj în dosarul în care am fost amenințată cu moartea. 

Revenind la anul 2016, după ce verificările încep să scoată la suprafață rezultate înspăimântătoare, conducerea de atunci a Academiei de Poliție îi cere directorului CSUD să trimită tezele spre verificare la Comisia de Etică. 

Însă odată cu începerea anului universitar 2016-2017, în octombrie, Comisia de Etică devine inoperabilă după ce mai multe persoane își dau demisia în mod subit.  

În lunile august și septembrie fuseseră verificate deja câteva zeci de teze de doctorat cu softul de identificare a similitudinilor, iar procedura firească ar fi fost ca rapoartele rezultate să fie trimise la Comisia de Etică. Aceasta nu mai era, însă, funcțională.  

Surse din cadrul Academiei au declarat că singura soluție a fost să se aștepte ziua de 18 noiembrie 2016, când expira de drept mandatul respectivei comisii. În acea zi a fost desemnată o nouă componență, care a fost votată de Consiliul de Administrație, iar potrivit procedurii propunerea a fost înaintată tot atunci Senatului universitar. Mihail Marcoci era, din nou, propus în calitate de președinte. 

În mod inexplicabil, Senatul amână votarea componenței Comisiei de Etică pentru ianuarie 2017, când se produce o nouă amânare. 

Activitatea Comisiei de Etică este boicotată, practic, timp de peste zece luni de zile după ce membrii desemnați și-au dat demisiile rând pe rând. O nouă componență este votată abia în luna septembrie 2017, formulă în care funcționează și astăzi, cu Marius Ștefan Mihăilă în calitate de președinte. 

Astfel, rapoartele emise de softul antiplagiat pentru tezele verificate în 2016 nu au mai ajuns niciodată să fie analizate de Comisia de Etică. 

***

Chiar dacă intern au fost blocate orice posibilități de verificare a suspiciunilor de plagiat rezultate în urma analizării tezelor cu softul de similitudine, surse din Ministerul de Interne susțin că o informare detaliată, însoțită de un biblioraft de documente, i-a fost comunicată în luna martie 2017 lui Călin-Lucian Roșan, secretarul general al MAI de atunci și șeful direct al Academiei. 

Acesta nu a luat nicio măsură, fiind prea preocupat la acel moment să se pensioneze. Roșan avea 40 de ani în momentul în care a ieșit la pensie de drept din Ministerul de Interne, o lună mai târziu după ce neregulile de la Academia de Poliție i-au fost semnalate. 

Călin-Lucian Roșan nu a răspuns la telefon pentru a-și preciza punctul de vedere.  

Controversatul profesor Țupulan 

O altă teză de doctorat cu coeficienți mari de similitudine depistați în 2016 este cea a profesorului universitar Marian Claudiu Țupulan de la Facultatea de Poliție. Acesta este și conducător de doctorate în Ordine Publică și Siguranță Națională. 

La verificarea din 2016, lucrarea lui Țupulan a fost identificată cu un coeficient de similitudine 1 de 23% și cu un coeficient de similitudine 2 de 12,4%. 

Marian Claudiu Țupulan a fost implicat într-un scandal public uriaș în anul 2016, după ce a făcut parte din prima comisie de lucru a Consiliului Național pentru Atestarea Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), care l-a declarat neplagiator pe fostul ministru de Interne Petre Tobă. 

Argumentele pe care s-a bazat verdictul dat de comisia din care a făcut parte și Țupulan au fost de-a dreptul aberante, astfel încât Consiliul General al CNATDCU a infirmat decizia și a numit o nouă comisie. 

În baza unui nou raport de analiză, Petre Tobă a fost declarat, în final, plagiator, iar titlul de doctor i-a fost retras. 

Dezvăluirea despre teza de doctorat a fostului ministru de Interne Petre Tobă a fost publicată în exclusivitate de PressOne. 

Pe 12 septembrie 2016, la zece zile de la verdictul favorabil dat lui Tobă și de la infirmarea acestuia de către CNATDCU, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație dezvăluia că 5 articole științifice semnate de Marian Claudiu Țupulan în perioada 2012-2014 sunt plagiate. 

O zi mai târziu, Școala Doctorală a Academiei de Poliție îi verifica lui Țupulan teza de doctorat cu softul de analiză a similitudinilor și constata un coeficient de similitudine 1 de 23% și un coeficient de similitudine 2 de 12,4%. 

Prof. Marian Claudiu Țupulan, suspect de plagiat încă din 2016, a fost exonerat în iunie 2019 de Comisia de Etică pe motiv că reclamantul nu a pus la dispoziția comisiei „lucrările din care afirmă că s-ar fi plagiat”. FOTO: academiadepolitie.ro

Totuși, teza acestuia nu a fost trimisă mai departe la Comisia de Etică a Academiei, pentru a se stabili dacă este sau nu plagiată deoarece Comisia de Etică nu mai era funcțională. Singura măsură luată la acea dată împotriva lui Țupulan a fost încetarea împuternicirii în funcția de decan al Facultății de Poliție pe care o ocupa la acel moment. 

***

O sesizare de plagiat care vizează 5 articole științifice, dar și teza de doctorat a lui Marian Claudiu Țupulan, a fost depusă la Comisia de Etică a Academiei de Poliție în data de 8 mai 2019. 

La finalul lunii iunie, Comisia de Etică a emis, cu unanimitate de voturi, o hotărâre prin care a decis că acuzațiile care vizează 5 articole științifice nu se confirmă. 

Sesizarea privind teza de doctorat a fost respinsă deoarece:

„Acest punct al sesizării nu întrunește condițiile art. 14 din Regulamentul Comisiei de Etică și Deontologie Universitară deoarece reclamantul nici nu pune la dispoziția Comisiei lucrările din care afirmă că s-ar fi plagiat, dar nici nu indică cel puțin care anume secțiuni/pagini/paragrafe din teza de doctorat a profesorului Țupulan Marin-Claudiu cu titlul «Corupția administrativă» ar fi fost, în opinia sa, plagiate”.

Decizia în cazul lui Marian Claudiu Țupulan este cea de-a treia hotărâre a Comisiei de Etică a Academiei de Poliție emisă în ultimele luni prin care sunt ignorate total dovezile de plagiat și sunt enunțate verdicte scandaloase de neplagiat. 

Celelalte două decizii au fost date în cazul tezelor de doctorat ale lui Adrian Iacob, fostul rector al Academiei de Poliție, și Cătălin Alexandru Ioniță, directorul Direcției Generale Anticorupție din MAI. 

***

Alte verificări în 2016 s-au făcut în cazul a 16 doctoranzi care se aflau în procedură de finalizare a studiilor doctorale și cărora li s-au verificat fie referatele, fie tezele integral, înainte de susținerea publică a lucrărilor în fața comisiilor de referenți. 

Începând cu 2016, printr-o hotărâre de guvern care completează Codul studiilor universitare de doctorat, apare obligația ca tezele de doctorat să fie analizate de universități înainte de susținere cu un instrument de detectare a similitudinilor.

Astfel, tezele care urmau să fie susținute în toamna lui 2016 la Academia de Poliție au început să intre automat în procedură de analiză electronică. 

Datele pe care le dețin arată că unele teze de doctorat au fost trecute prin soft de mai multe ori, până când softul a indicat o serie de coeficienți considerați „acceptabili”. 

Ce s-a întâmplat cu lucrările de doctorat între momentele în care au fost verificate de mai multe ori cu softul antiplagiat este greu de spus. 

De exemplu, teza de doctorat a lui Gabriel Mușetoiu, fost angajat în Academia de Poliție la Resurse Umane, în prezent angajat în IGPR, a fost verificată de trei ori într-un interval de o lună și patru zile. 

Gabriel Mușetoiu a obținut titlul științific de doctor la data de 27.09.2016, iar dacă acesta a intrat în susținerea tezei cu procentele de mai sus, cel mai probabil teza acestuia ar putea fi declarată plagiată la o verificare riguroasă. 

O sursă din cadrul Academiei de Poliție a declarat, referitor la tezele trecute de mai multe ori prin soft, că această manevră a fost una intenționată:

„Tot timpul am avut sentimentul că se folosește un dublu standard, că rezultatele nu sunt folosite în mod corect. Unele teze care au trecut prin sistemul antiplagiat și au fost susținute public, au fost descoperite ulterior ca având 40% sau peste 40% proporție de plagiat”.

***

Alte cinci dintre referatele sau tezele de doctorat verificate în 2016 aparțin unor doctoranzi care nu au mai ajuns să susțină lucrările științifice și care nu au mai primit titlul de doctor, fiind exmatriculați. Și lucrările acestora au procente foarte mari de similitudine.

Însă aceste persoane nu au fost exmatriculate din pricina posibilului plagiat, ci pentru că nu mai întruneau condițiile legale pentru a mai fi doctoranzi. 

DIN EPISOADELE ANTERIOARE:

1. Primul episod al seriei „Urgia la Academia de Poliție” dezvăluie că, după cele două luni de verificări făcute în această primăvară în instituție, Corpul de Control al Ministrului de Interne a constatat că 74,3% dintre tezele susținute în perioada 2011-2016 – și trecute deja printr-o primă verificare cu softul de identificare a similitudinilor – sunt suspecte de plagiat. 

2. Al doilea episod al seriei vorbește despre cele 80 de teze de doctorat susținute în perioada 2011-2016 care – pentru că nu se mai regăsesc în format electronic în arhiva Academiei de Poliție – nu au putut fi verificate cu softul anti-plagiat. 

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€