TOBĂ DE CARTE. 250 de pagini din teza de doctorat a ministrului de Interne, Petre Tobă, sunt copiate din alte lucrări

Noul ministru de Interne, chestorul principal Petre Tobă, care a condus Poliția Română în ultimii 3 ani, se alătură listei tot mai cuprinzătoare cu demnitari suspectați că și-au plagiat tezele de doctorat.

Peste 250 din totalul de 390 de pagini ale tezei cu care el a obținut titlul de doctor în Științe Militare și Informații sunt copiate ad litteram din lucrări de specialitate sau din referate postate pe internet, fără utilizarea ghilimelelor și fără a respecta normele naționale și internaționale de citare în opere științifice.

Contactat pentru a comenta asupra acestui fapt, Petre Tobă ne-a declarat că lucrarea sa de doctorat a fost una practică. "Ce pot să vă garantez este că am lucrat la teza de doctorat cu bună-credință, că am făcut o lucrare aplicată și că am avut șansa să pun în practică ceea ce am studiat acolo în cel de-al doilea mandat de inspector general al Poliției Române", a spus el.

Petre Tobă a urmat cursurile doctorale la Catedra de Strategie Militară și Securitate, Departamentul Operații Întrunite, Studii Strategice și de Securitate din cadrul Universității Naționale de Apărare "Carol I".

Conform CV-ului său, postat pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne, perioada studiilor doctorale a fost 2008–2011. Potrivit unui răspuns oficial primit de la Universitatea Națională de Apărare "Carol I", Petre Tobă și-a susținut teza în mod public în 15 februarie 2011.

Pe coperta tezei este trecut anul 2010. Asta înseamnă că, inițial, el trebuia să susțină teza în 2010, că apucase să tipărească lucrarea și nu a modificat-o ulterior. Ministrul spune că nu își amintește motivul amânării, dar că, în mod sigur, și-a susținut teza "în primăvara lui 2011".

Titlul tezei prin care Petre Tobă a devenit doctor în Științe Militare este "Poliția Română – forță de stabilitate și securitate. Optimizarea managementului cooperării internaționale în vederea combaterii amenințărilor neconvenționale".

Coordonator de doctorat i-a fost chestorul general de Poliție (r) Anghel Andreescu. Acesta a deținut, pe rând, funcțiile de director al Serviciului de Pază și Protecție (1998-1999), comandant al Jandarmeriei (1999-2001, inclusiv la mineriada de la Stoenești) și secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne (2005–2013).

Dovezile

Teza de doctorat a chestorului Petre Tobă are, în total, 445 de pagini, dintre care 390 formează corpul propriu-zis al lucrării. Celelalte 55 reprezintă bibliografia și anexele.

Paginile copiate provin din surse multiple: cărți de specialitate, cursuri universitare, referate disponibile pe diverse site-uri. Din acest motiv, teza nu are vreo unitate conceptuală, iar lectura ei dă senzația că singurul scop al autorului a fost de a umple cât mai multe pagini.

Introducerea începe identic cu teza de doctorat a comisarului de poliție Ionel Tucmuruz, care a avut același coordonator de doctorat, pe chestorul general Anghel Andreescu.

Tucmuruz a avut susținerea publică a tezei cu două săptămâni înaintea lui Petre Tobă, în 28 ianuarie 2011. Și pe coperta tezei sale este trecut anul 2010.

*

Pagină din teza lui Petre Tobă

Pagină din teza lui Ionel Tucmuruz

Pagină din cartea lui Ionel Tucmuruz

*

Să le luăm pe rând.

Atât în teza lui Tobă, cât și în cea a lui Tucmuruz apar o serie de autori – precum Ionel Nicu Sava, Barry Buzan, Janowitz Morris, Luciana Alexandra Ghica sau Marian Zulean - care sunt indicați la subsol prin "op.cit.", adică operă citată anterior.

Însă niciunul dintre aceștia nu este menționat în lucrările lui Tobă și a lui Tucmuruz anterior citării sale prin "op.cit.".

"Am lucrat pentru fiecare referat în parte împreună cu un coleg din poliție, care acum este pensionat. Cu Ionel Tucmuruz. Am făcut împreună partea de cercetare încă de la debutul cercetării științifice, pentru că am avut aceeași temă, același conducător. Am scris referatele împreună, umăr la umăr. Am apelat la acest coleg să îmi ducă referatele la profesor, pentru că el avea mai mult timp liber, dar nu am mai ținut legătura după finalizare nici cu el, nici cu conducătorul", a declarat ministrul de Interne.

Mai mult, Tobă include doi autori faimoși – Joseph Stiglitz și Barry Buzan – la litera A a bibliografiei finale, trecând înaintea numelor lor particula Apud, care în regulile academice de citare înseamnă "după" sau "după cum apare la".

De altfel, Tobă i-a inclus în bibliografie pe toți autorii care se regăsesc în notele de subsol. Pe cei doi de mai sus însă, i-a trecut la litera A, cu "Apud" înaintea numelui, crezând, probabil, că Apud ar fi numele de familie. Apud Stiglitz Joseph și Apud Barry Buzan.

Asta arată fie că, în trei ani de studii doctorale, Petre Tobă nu și-a însușit nici cele mai elementare reguli de citare, fie că altcineva s-a ocupat de lucrarea sa.

*

Barry Buzan, într-o notă de subsol

În ordine alfabetică la bibliografie: Andreescu, Apap, Apud Stiglitz Joseph, Apud Barry Buzan...

*

De la pagina 14 la pagina 21, conținutul este copiat cuvânt cu cuvânt, fără ghilimele și fără trimitere către sursa originală, dintr-un referat intitulat "Crima organizată transnațională - o amenințare pentru piața mondială". Actualul ministru de Interne folosește inclusiv aceleași titluri de subcapitole prezente în referat.

Pagină din teza lui Tobă

Printscreen din referat (click pentru a vedea imaginea mare)

Pagină din teza lui Tobă

Printscreen din referat (click pe imagine)

*

De la pagina 21 la pagina 29, conținutul este preluat, fără utilizarea sursei și fără citare, dintr-un referat intitulat "Aspecte generale ale crimei organizate", susținut în cadrul Masterului de Studii de Securitate și Apărare de la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir".

Pagină din teza lui Tobă

Printscreen din referat (click pe imagine)

Pagină din teza lui Tobă

Printscreen din referat (click pe imagine)

*

De la pagina 29 la 32, conținutul tezei lui Petre Tobă este identic cu prezentarea făcută cărții lui Ionel Tucmuruz "Crima organizată transfrontalieră. Factor de insecuritate pentru națiuni" pe pagina de internet a editurii unde aceasta a fost publicată în 2011, Editura Universitară.

De la pagina 51 la 55 sunt copiate competențele în asigurarea stabilității și securității la nivel național, drepturile polițistului sau alte prevederi, așa cum sunt cuprinse în Legea 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române.

Începând cu pagina 78 și până la pagina 90, teza de doctorat a lui Petre Tobă are același conținut cu paginile 15–26 din lucrarea lui Ionel Tucmuruz.

Cel mai probabil, Tobă și Tucmuruz au plagiat din același volum, pe care, însă, nu l-am putut identifica pe parcursul documentării. Dovada este că paginile 78-90 ale lui Tobă prezintă aceeași unitate stilistică și de conținut cu următoarele, de la 91 până la 118, însă acestea din urmă nu se regăsesc și în teza lui Tucmuruz.

Pagină din teza lui Tobă

Pagină din lucrarea lui Tucmuruz

Pagină din teza lui Tobă

Pagină din lucrarea lui Tucmuruz

*

De la pagina 118 la 119, Petre Tobă copiază din studiul "Forțele de supraveghere și avertizare timpurie ale armatei române – partea a sistemului de avertizare al NATO", semnat de colonelul Octavian Dumitrescu, și publicat în volumul "Integrarea Euroatlantică. Priorități Post-Praga", aparut în 2002 la Editura Academiei de Înalte Studii Militare din București.

Pagină din teza lui Tobă

Printscreen din studiu

*

Între paginile 120 și 123, conținutul este copiat, fără utilizarea ghilimelelor și fără a fi indicată sursa, din cursul universitar "Geopolitica", ediția a II-a revăzută și adăugită, semnat de Dragoș Frăsineanu și publicat în 2007 la Editura Fundației România de Mâine. Cursul este destinat studenților de la Universitatea "Spiru Haret".

Pagină din teza lui Tobă

Printscreen din curs

*

Capitolul III, intitulat "Crima organizată – principala amenințare neconvențională la adresa securității mondiale", împreună cu subcapitolele 3.1. și 3.2. (de la pagina 146 și până la pagina 175), are un conținut identic cu cel al unui referat accesibil pe internet. Capitolul semnat de Tobă nu are doar același titlu cu cel al referatului, ci și multe titluri de subcapitole identice.

Pagină din teza lui Tobă

Printscreen din referat

*

Nu mai puțin de 73 de pagini consecutive din teza de doctorat a lui Petre Tobă sunt copiate, cuvânt cu cuvânt, dintr-un volum semnat de lectorul universitar dr. subcomisar de poliție Cristian Eduard Ștefan și de lectorul universitar dr. Ligia Teodora Pintilie, ambii de la Academia de Poliție.

(Din aceeași carte a plagiat circa 10 pagini în teza sa de doctorat și Loredana Radu, avocata lui Victor Ponta. Loredana Radu și-a obținut doctoratul la Academia Națională de Informații a SRI, sub coordonarea lui Gabriel Oprea.)

De la pagina 176 până la pagina 249, Petre Tobă copiază ad litteram, fără utilizarea ghilimelelor, din cartea "Cooperarea internațională judiciară și polițienească", scrisă de aceiași lectori Cristian Eduard Ștefan și Ligia Teodora Pintilie. Volumul a apărut la Editura Sitech din Craiova în 2007.

În aceste pagini, deși conținutul este preluat integral, iar normele internaționale în materie de citare reclamă folosirea ghilimelor, autorul nu utilizează semne de punctuație, însă, în câteva locuri, face trimitere către sursa originală. Petre Tobă copiază în teza sa și toate notele de subsol care apar în cartea de unde a fost luat și conținutul celor 73 de pagini.

Pagină din teza lui Tobă

Pagină din cartea lui Ștefan & Pintilie

Pagină din teza lui Tobă

Pagină din a doua carte a lui Ștefan & Pintilie

Pagină din teza lui Tobă

Pagină din cartea lui Ștefan & Pintilie

Pagină din teza lui Tobă

Pagină din cartea lui Ștefan & Pintilie

*

Nici forma nu este un element căruia Petre Tobă să-i fi acordat atenție. Teza sa arată ca un text însăilat în grabă, fără atenție la detalii, așa cum s-ar cere unei lucrări prin care devii doctor în științe. De exemplu, partea de început cuprinde pagini întregi în care alineatele nu sunt folosite deloc.

Dezordinea este arătată și de faptul că al patrulea capitol, intitulat "Optimizarea managementului cooperarii polițienesti internaționale", începe pe pagina unde se termină capitolul III, și nu pe o una nouă, cum se obișnuiește în lucrările științifice.

Un alt exemplu este începutul capitolului V, de la pagina 330, unde mărimea fontului la primele două rânduri diferă de restul paginii. O altă chestiune total neuzuală pentru o teză de doctorat este prezentarea unor concluzii pe parcursul lucrării, marcate ca atare sau prin îngroșarea textului.

La pagina 313 sunt citați, printr-o notă de subsol, autorii Constantin Cristian Cătuți și Mihai Gheorghe Stoica, iar lucrarea lor este prezentată prin "op.cit", adică operă citată anterior. Această lucrare nu este menționată însă în nici o notă de subsol anterioară și nu este inclusă nici în bibliografia tezei. Acest indiciu ridică suspiciuni și asupra conținutului capitolului V.

Alte 30 de pagini din teza lui Petre Tobă au fost depistate ca fiind identice cu un număr similar de pagini dintr-o altă teză de doctorat, susținută tot la Universitatea Națională de Apărare "Carol I" în 2009.

Este vorba despre "Managementul informațiilor structurilor specializate de cooperare polițienească internațională în domeniul combaterii criminalității organizate", a comisarului de poliție Teodor Sorin Ilie, în coordonarea profesorului universitar dr. Ion Stoian.

Conținutul tezei lui Tobă între paginile 294 și 326 este identic cu bucata 93-124 din teza lui Teodor Sorin Ilie.

Pagină din teza lui Tobă

Pagină din teza lui Ilie

Pagină din teza lui Tobă

Pagină din teza lui Ilie

*

Petre Tobă respinge ideea că ar fi plagiat: "Credeți-mă, și vă afirm cu toată buna credință, că am încercat prin cercetare să aducă o îmbunătățire unei structuri din Poliție, iar după aceea am transpus în practică, având șansa să devin șeful IGPR. Este o lucrare făcută cu bună-credință, cum am crezut eu că e mai bine pentru a putea aplica pe structura respectivă".

Potrivit site-ului plagiate.ro, plagiatul reprezintă "orice faptă, prin care, în principal, prin preluare de paragrafe și/sau alte obiecte ale textului, fără delimitare și indicarea sursei, cititorul este indus în eroare asupra autorului adevărat al unei lucrări publicate și/sau asupra contribuției acestuia la realizarea unei producții intelectuale scrise".

Coordonatorul tezei lui Petre Tobă, chestorul general de poliție (r) Anghel Andreescu, nu a putut fi contactat până la publicarea acestui material.

Din comisia care i-a acordat titlul de doctor lui Petre Tobă în februarie 2011 au mai făcut parte, în afară de Andreescu, general-locotenent prof. univ. dr. Teodor Frunzeti, președinte de comisie și rector al Universității Naționale de Apărare la acel moment, colonel conf. univ. dr. Constantin Popescu, chestor de poliție prof. univ. dr. Luca Iamandi și general de brigadă conf. univ. dr. Teodoru Ștefan - membri.

Cariera lui Petre Tobă

Petre Tobă a absolvit în 1989 Facultatea de Mașini și Utilaje pentru Construcții a Institutului de Construcții București. A intrat în Poliția Capitalei în 1990, ca ofițer judiciarist. A avut o ascensiune spectaculoasă în perioada 2000–2004, când secretar de stat la Interne era Toma Zaharia, nașul unuia dintre copiii săi.

Supranumit T-Zeu sau generalul "Heroină", Toma Zaharia a fost prim-adjunctul lui Ioan Rus, ministru de Interne în Guvernul Năstase. Toma Zaharia este cel care a negociat și semnat în numele României contractul de securizare a frontierelor cu EADS.

Începând cu 2000, Petre Tobă a fost, pe rând, șeful Secției 10 Poliție, șeful Direcției Străini și Probleme de Migrări din cadrul Direcției Generale de Evidență Informatizată a Persoanei, adjunctul directorului general și șeful Direcției Poliției de Siguranță Publică din Poliția Capitalei, iar, mai apoi, prim-adjunct al șefului Poliției Capitalei.

De la Poliția Capitalei, ascensiunea sa a continuat în cadrul Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), acolo unde în 2007 a devenit adjunct al șefului IGPR.

În 2009, Tobă a fost numit șef al IGPR de către ministrul de Interne Gabriel Oprea. A mai fost, pe rând, secretar general adjunct al MAI, secretar de stat în MAI și încă o dată șef al IGPR, începând cu 2012.

A lucrat în subordinea miniștrilor Dan Nica, Vasile Blaga, Traian Igaș, Gabriel Berca, Ioan Rus, Mircea Dușa, Radu Stroe și, din nou, Gabriel Oprea.

Numele lui Petre Tobă se află pe lista ofițerilor din Poliție care au obținut credite preferențiale de la Bancorex în anii ’90. Falimentul acestei bănci a pricinuit statului român o pagubă de 2,4 miliarde de dolari.

Tobă era colonel în iunie 1996, când a luat creditul de 15.000.000 de lei vechi, echivalentul a 5.000 de dolari, pentru o durată de 5 ani. Nu există informații publice dacă a returnat sau nu respectivul credit. Pe lista celor care au accesat credite preferențiale de la Bancorex se află mulți șefi din Poliția Română, inclusiv Toma Zaharia.

În 2010, premierul Emil Boc l-a demis pe Tobă din funcția de șef al IGPR din cauza scandalului izbucnit în Poliția Neamț. Atunci, după asasinarea liderului interlop Gheorghiță Mararu într-o cafenea din Piatra Neamț, presa locală relata că șeful IPJ Neamț, Aurelian Șoric, era vecin cu familia lui Mararu. Mai mult, Șoric cumpărase de la Mararu terenul pe care își construise casa, iar soția polițistului, care era notar, ar fi legalizat mai multe acte pentru clanul interlop.

"Nu am nicio legătură cu familia Mararu. Am avut o relație cât se poate de firească. De ce este interlop (n.r. - Gheorghiță Mararu), pentru că dădea bani la oameni și le lua camătă? Sunt procurori care dau bani", a spus Șoric într-o conferință de presă derulată chiar în sediul IPJ Neamț.

Această declarație a scandalizat opinia publică, consecința fiind demiterea lui Petre Tobă, șef al Poliției Române, și a lui Dan Valentin Fătuloiu, secretar de stat în MAI, responsabilul Departamentului de Ordine și Siguranță Publică.

Mai recent, numele lui Petre Tobă apare, alături de cel al lui Victor Ponta, în dosarul lui Adrian Duicu, fost președinte al Consiliului Județean Mehedinți, judecat pentru trafic de influență și cumpărare de influență.

Duicu a fost acuzat de procurorii DNA că, folosindu-se de influența sa politică, i-a cerut premierului Victor Ponta să intervină la Petre Tobă, pe atunci șeful Poliției Române, pentru a-l menține în funcție și, ulterior, pentru a-l promova ca director adjunct al Direcției de Ordine Publică din Poliția Română pe Ștefan Ponea, șef al IPJ Mehedinți.

În rechizitoriul DNA prin care Duicu a fost trimis în judecată apare și următorul paragraf: "De la cabinetul prim-ministrului, l-a sunat pe numitul Ponea Constantin Ștefan, transmițându-i că la premier se află ministrul Afacerilor Interne. Apoi, numitul Duicu Ioan-Adrian i-a transmis lui Ponea Constantin Ștefan un SMS, transmițându-i că prim-ministrul l-a chemat pe Tobă Petre la Guvern. La solicitarea prim-ministrului, numitul Tobă Petre s-a prezentat la Guvern, prilej cu care aici s-a întâlnit cu numitul Duicu Ioan-Adrian, care i-a solicitat menținerea temporară a numitului Ponea Constantin Ștefan în funcția deținută și promovarea sa ulterioară în funcția de director adjunct al Direcției Ordine Publică, solicitare cu care numitul Tobă Petre s-a arătat de acord".

De altfel, Petre Tobă a și fost audiat în această speță. Din dosar reiese clar că Victor Ponta l-a sunat și i-a cerut să se întâlnească cu Adrian Duicu: "Declarația martorului Tobă Petre, inspectorul general al Poliției Romane, din care rezultă faptul că s-a întâlnit cu inculpatul Duicu Ioan-Adrian în sediul Guvernului, prilej cu care acesta din urmă a făcut 'aprecieri pozitive' la adresa inculpatului Ponea Constantin Ștefan".

Concomitent cu ascensiunea sa în Poliție, chestorul Petre Tobă a absolvit și studii dintre cele mai diverse: un Masterat în Mecanisme valutare și fiscale internaționale la ASE (1998–1999), un curs la Institutul de Studii pentru Ordine Publică (2000), un alt Masterat la Universitatea Națională de Apărare "Carol I" (2006–2007), Colegiul Național de Apărare (2010) și un curs la Agenția Națională a Funcționarilor Publici, dedicat înalților funcționari (2011).

Ultima și cea mai importantă diplomă obținută de Petre Tobă este cea de doctor în Științe militare și Informații.

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.

Donează