Urban Talks 2021: 5 idei esențiale despre viitorul orașelor din România

Trăim cu senzația că nu se întâmplă nimic bun în România. Poate și pentru că, în ultimii 30 de ani, puține au fost inițiativele care să transforme comunitățile din temelii. Această transformare are nevoie de mult timp – de obicei mai mult de un deceniu, poate chiar două.

Dar sunt câteva inițiative de reinventare a unor orașe importante din România pe care țin să le menționez. Ele sunt rodul unei colaborări tot mai puternice între administrațiile locale – tot mai multe la număr, experți și organizații din societatea civilă. Aș spune chiar că e singura rețetă care funcționează în România, având în vedere blocajul complet la nivelul „înalt” al politicii. Să nu uităm că orașele sunt organismele care atrag majoritatea fondurilor europene.

Anul acesta au avut loc două evenimente foarte importante exact din acest motiv, pentru că au pus împreună principalele grupuri de interes ale unor orașe care arată deja aproape „vestic”, dar au încă foarte multe de reparat și apoi de construit corect: Oradea și Brașov. Conferințele Urban Talks, organizate de UrbanizeHub cu sprijinul Comisiei Europene, sunt o modalitate rapidă prin care administrația publică cere și primește feedback și soluții la problemele cu care se confruntă. Iar acest feedback este dat chiar de către experți și cetățeni.

Am făcut un rezumat al celor mai importante idei din aceste întâlniri, care sper eu să fie tot mai dese și să fie organizate și în alte orașe, nu doar în cele care conduc azi în topul celor mai bune (sau iubite) orașe din România.

1. Un oraș nu se poate remodela fără implicarea cetățenilor săi

Abia după ce administrația înțelege că trebuie să implice comunitatea și să o încurajeze să discute despre oraș se poate trece la aplicarea unor soluții. Altminteri, rămânem la nivelul la care cetățeanul așteaptă soluții doar de la primar, ceea ce e profund greșit, pentru că ele nu vor ține cont, de fapt, de necesitățile reale ale cetățeanului, ci doar de ideile preconcepute ale primarului.

Întrebarea corectă nu este „ce vrea să facă primarul”, ci „cum transformă primarul ceea ce avem noi nevoie într-o soluție corectă.”

La dezbaterile de la Brașov, Flavia Boghiu, viceprimar al orașului, a punctat fix această idee: „Nouă ni s-a părut cel puțin ciudată întrebarea „ce vrea să facă primarul”. Nu cred că e despre ce vreau eu. Cred că aceasta este provocarea noastră, ca societate, să înțelegem că leadershipul nu mai este despre liderul providențial, care vine și face ce vrea el cu spațiul respectiv. Liderul este catalizatorul energiei din comunitate, care trebuie să aducă energia la un loc, să se asigure că își adună informațiile relevante și că ia deciziile pe care oamenii și le doresc pentru oameni.

Din lipsă de viziune, riscul este ca orașul să ni se întâmple. Să ne trezim că decizii s-au luat fie că unui anumit lider i s-a părut că acolo trebuie să fie un cartier, ba nu, spital, ba nu, centrul comercial, fie că diferite forțe din diferite sectoare au pus presiuni încât să se ducă lucrurile într-o anumită direcție și să ne trezim, așa cum li se întâmplă multor orașe din zilele noastre, să ni se întâmple orașul. Să nu avem identitate, să ne trezim că nu știm cine suntem ca oraș și că orașul în care locuim nu pare a fi făcut pentru noi.”

La Urban Talks s-au făcut și două hackatoane de idei, tocmai pentru a demonstra că unele soluții pot veni chiar de la cetățeni. Una dintre soluțiile premiate, Rastel.io, a pus împreună trei ingineri, o arhitectă și un manager cultural. Aceștia au dezvoltat o aplicație care folosește datele de la o serie de rastele inteligente pentru a-i ajuta pe orădeni să-și parcheze bicicletele în siguranță. E doar un exemplu de ce se poate face rapid dacă implici creativitatea locală.

2. Feedbackul este important, dar la fel de important este și modul în care este obținut și măsurat

Unii edili apelează la Facebook pentru a obține feedback. Alții folosesc aplicații smart pentru feedback punctual, referitor la probleme concrete. Aceste unelte sunt încă imperfecte, uneori chiar improprii. Încă nu există o cultură a dialogului constant, a întâlnirilor cu cetățenii chiar acolo unde locuiesc ei, a culegerii de date obiective (despre poluare, trafic, siguranță, spații verzi etc.) și subiective (percepția locuitorilor asupra acelorași lucruri).

„Trebuie să formăm această masă critică, de oameni care discută despre orașe și vor să aducă schimbarea, să creeze orașe sustenabile. Oamenii modelează viitorul orașelor. Asta înseamnă că puterea stă în oameni, iar oamenii sunt în administrație, oamenii sunt în privat, oamenii sunt în ONG-uri. Cu cât avem un proces mai colaborativ, cu atât orașul va fi mai efervescent și va crește. Cu cât oamenii vor colabora, cu cât administrația va fi mai transparentă, cu atât vor atrage expertiză financiară și resurse umane”, îmi spune Grațian Mihăilescu, fondatorul Urbanize Hub România.

Din fericire, există din ce în ce mai multe soluții integrate, la care se poate apela pentru a înțelege ce se întâmplă efectiv în oraș și unde trebuie intervenit. Totuși, până la crearea unor unelte concrete de feedback relevant, „primul lucru important pe care trebuie să îl învețe autoritățile este să dea feedback și să explice de ce iau decizia.”, spune Amodeo Francesco, Policy Officer DR Regio din cadrul Comisiei Europene.

Cu alte cuvinte, măcar din partea administrației să existe feedback organizat și constant, înainte de a reuși să-l obțină și de la cetățeni. Este un prim pas care încă nu a fost făcut în majoritatea administrațiilor publice locale, din păcate.

3. Descentralizarea administrării fondurilor europene este esențială; dar la fel este și sincronizarea cu politicile europene verzi

La dezbaterile de la Oradea s-a pus accentul pe soluțiile care au dat deja rezultate în această regiune: apelarea la fonduri europene pentru proiecte locale și regionale. În timp ce multe administrații publice locale din restul țării încă învață cum să ceară fonduri „de la centru”, edilii din vestul țării s-au obișnuit să abordeze lucrurile la nivel regional.

Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor și fost primar al municipiului Oradea, a punctat: „Întotdeauna va exista o reacție când propui descentralizarea. Nu trebuie să ne ascundem. Susținătorii centralizării vor spune că sunt niște avantaje mari, de ce se face într-un fel, că apare segregarea și alte lucruri de genul acesta. Importante sunt consecințele și scopurile noastre de lucru. Eu cred că colaborarea dintre autoritățile locale aduce beneficii pentru comunitățile respective”.

La fel de importantă este și sincronizarea cu politicile europene. O parte importantă a fondurilor pentru următorul deceniu vor fi alocate proiectelor verzi, așadar o administrație care le ignoră va pierde nu doar accesul la aceste fonduri, dar va intra și în proceduri de infringement, fiind penalizată pentru că nu a ținut pasul cu restul Europei.

4. Orașele smart fac lobby atât la nivel european, cât și pentru a atrage companii

Pe lângă descentralizare e nevoie să știi și cum să faci lobby la nivel european. Este un lucru pe care edilii noștri încă îl învață, dar care poate aduce rezultate importante – relații, simpatii, proiecte și bani pentru aceste proiecte. Realitatea e că, fără a fi cunoscuți la nivel european, șansele unor lideri locali de a-și dezvolta regiunea scad simțitor.

Dar lobby-ul nu vine doar din partea autorităților, ci și a societății civile. De exemplu, demersul „100 de orașe neutre CO2 până în 2030” a fost lansat de către Comisia Europeană chiar în cadrul conferinței de la Brașov organizate de UrbanizeHub – deși vorbim de un proiect la nivel european.

Laura Hetel, Policy Officer în cadrul Comisiei Europene, Future Urban Systems & the Climate-Neutral and Smart Cities Mission, prezentă la Brașov, a subliniat rolul acestui lobby: „Ideea ne-a venit uitându-ne ce se întâmplă în orașele din Europa. A fost pur și simplu cererea orașelor în care ne-au spus: ‘Da, tot timpul trasați programe, tot timpul trasați priorități, dar noi la nivel local știm mai bine ce se întâmplă. Avem condiții locale, avem nevoi locale, avem ambiții locale care nu tot timpul se aliniază cu ceea ce se produce venind de sus.’

Atunci ne-am gândit ce ar fi să creăm un program în care dedicăm tot suportul care vine în acest bottom-up approach în care orașul conduce tot procesul. Este pentru prima dată când printr-un program Comisia încearcă să depășească intervențiile la nivel de proiect. Este prima dată când oferim orașelor un program 100% bazat pe abordarea de jos, unde deciziile pentru ce trebuie făcut, când, în ce secvență aparțin complet orașelor. Misiunea nu este un proiect care se întâmplă în oraș, ci orașul întreg devine un proiect”.

5. Multe orașe din România au o resursă extrem de valoroasă, încă neexploatată: căile ferate urbane

Căile ferate dezafectate care traversează orașele sunt, azi, o sursă de poluare și un exemplu de proastă administrare a domeniului public: pline de gunoaie, de mașini parcate, separând comunități și ocupând zeci de hectare chiar în mijlocul orașelor. Exemplul străzii Liniei din București e grăitor, dar la fel se întâmplă și în alte orașe din România.

Soluțiile nu trebuie adoptate în grabă, doar într-o singură direcție – cum ar fi cea a mobilității periurbane care afectează cartierele prin care trece șina de tren, sau, la polul opus, cea a înlocuirii acestor șine dezafectate cu bulevarde și parcări locale.

Mihai Danciu, arhitect și expert în regenerare urbană, a spus la Oradea că „foarte mult timp, calea ferată a fost un element care a despărțit comunități. Mai ales în perioada modernă, mai ales prin infrastructuri extrem de ample cum ar fi triajele sau depourile, calea ferată a despărțit comunități. Noi ar trebui acum să le aducem împreună.

La nivelul proxim al stațiilor de cale ferată, trebuie să ne punem problema modernizării, accesibilizării și extinderii spațiilor din jurul acestora. Stațiile în sine trebuie să fie unele noi, unele contemporane, care dacă au în patrimoniul lor clădiri istorice să le integreze și pe acestea în procesul de regenerare.

Ne-am uitat asupra contextului nostru, județul Bihor. Rețeaua feroviară înseamnă câteva conexiuni de bază și conexiuni locale. Trecând către zona metropolitană, avem un plan de sistematizare care dincolo de înțelegerea de ansamblu a întregii zone și planificarea acesteia, introduce oportunități în acele noduri sau puncte de intersecție între calea ferată și noua rețea sistematizată a teritoriului după modelul orașului Chicago. Noi am amplasat câteva stații care ar putea să fie parte a unui tren metropolitan. De ce avem nevoie de un tren metropolitan? Ca localitățile din jurul municipiului Oradea să poată să aibă acces mult mai facil către oraș, dar și dinspre Oradea să te poți deschizi către teritoriul proxim.”

Totuși, chiar și în aceste planuri, de care nu duce lipsă nici Bucureștiul, trebuie să se înțeleagă corect raportul dintre beneficii și costuri – atât de funcționare a respectivelor căi ferate, cât mai ales la nivel local: uneori aceste șine dezafectate pot face loc unor parcuri și adevărate culoare verzi de care beneficiază comunități întinse, iar soluțiile de mobilitate urbană și periurbană sunt integrate sub forma unor piste de biciclete.

Dublarea și chiar triplarea unor căi ferate (metrou, tramvai, tren) doar de dragul mobilității poate fi contraproductivă. O soluție care funcționează într-un oraș nu va funcționa automat și în altul, mai ales acolo unde aceste șine merg până în centrul orașului, traversând comunități care nu au deloc acces la spații verzi sau comunitare.

Pentru pasionații de subiect, am inclus mai sus linkuri către detaliile fiecărei conferințe. Rezumatul îl face tot Grațian Mihăilescu, organizatorul acestora:

„Genul acesta de co-creare a orașului a spațiului în care locuim, a casei noastre – pentru că la urma-urmei orașul e locul în care trăim – trebuie să ducă la un loc prietenos, în care să-ți facă plăcere să trăiești. Dacă ne uităm la discursul Ursulei von der Leyen cu New Bauhaus, este vorba de o Europă pe care o clădim împreună. Am fost singurii din România care au organizat așa ceva. Și vom continua, pentru că cele două evenimente au fost o singură cărămidă la o construcție care abia începe.”

PressOne se va concentra și în 2022 pe subiecte care țin de dezvoltarea orașelor, pentru simplul motiv că acestea vor fi principalul motor de reformă în România. Iar dacă reforma orașelor reușește să ia avânt în următorii trei ani, atunci și viitorul întregii țări va arăta ceva mai bine.