REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios

Ajută-ne să existăm. Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Donează

Pentru sugestii de materiale sau colaborări, scrieți-ne la adresa: contact@pressone.ro.

Pentru parteneriate media, proiecte sau dacă doriți să fiți partenerul nostru și să susțineți PressOne: marketing@pressone.ro.

Ursula von der Leyen, Președintele Comisiei Europene. Foto: Etienne Ansotte

Un nou Bauhaus european

Chicago, Tel Aviv, Ascona, Dessau, Kaliningrad. Paul Klee, Kandinsky, Anni Albers, László Moholy-Nagy, Iwao Yamawaki. „Școala de stat Bauhaus”, fondată la Weimar, în 1919, de Walter Gropius și de prietenii săi, a devenit rapid o mișcare internațională în domeniul arhitecturii, al artei și al designului. Această școală a exercitat o influență asupra gândirii creative, asupra mobilierului, precum și asupra peisajelor urbane din întreaga lume, timp de peste un secol.

Îmbinând arta și simțul practic, ingenioasa avangardă a școlii Bauhaus a contribuit literalmente la conturarea tranziției sociale și economice către o societate industrială și secolul XX.

O sută de ani mai târziu, ne confruntăm cu noi provocări globale: schimbările climatice, poluarea, digitalizarea și o explozie demografică în urma căreia se preconizează că populația lumii va crește cu până la 10 miliarde de oameni până la mijlocul acestui secol. Aceste evoluții merg mână în mână cu o creștere economică aparent nelimitată, în detrimentul bunăstării noastre, al planetei noastre și al resurselor noastre naturale limitate.

Clădirile și infrastructurile sunt responsabile pentru cel puțin 40% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră. Construcțiile moderne se bazează în mare parte pe ciment și pe oțel, care consumă cantități uriașe de energie în procesul de producție și chiar eliberează CO2 în mod direct, prin reacții chimice.

Toate semnele arată în aceeași direcție: trebuie să regândim și să refacem planurile. Europa poate și trebuie să joace un rol de lider în acest sens. De aceea, am făcut din Pactul verde european o prioritate. Acesta oferă numeroase noi oportunități și reprezintă noua noastră strategie de creștere.

Obiectivul principal este ca, în 2050, Europa să fie primul continent neutru din punct de vedere climatic. Pentru a atinge acest obiectiv, va trebui să facem mai mult decât să reducem emisiile. Avem nevoie de un model economic care să dea înapoi planetei ceea ce primește de la aceasta, printr-o economie circulară alimentată cu energie din surse regenerabile.

Aș vrea însă ca acesta să reprezinte mai mult decât un proiect economic sau de mediu. Pactul verde european trebuie să reprezinte în același timp – și în special – un nou proiect cultural pentru Europa. Fiecare mișcare are propriul său mod de prezentare și de percepție. La rândul său, această schimbare sistemică are nevoie de propria sa estetică, care să îmbine designul și durabilitatea.

Acesta este motivul pentru care vom lansa o nouă mișcare Bauhaus europeană – un spațiu colaborativ dedicat designului și creației, în care arhitecții, artiștii, studenții, oamenii de știință, inginerii și designerii să lucreze împreună pentru a transforma această viziune într-o realitate.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Noul Bauhaus european va fi o forță motrice care va da avânt Pactului verde european într-un mod atrăgător, inovator și centrat pe om. Va fi o mișcare bazată pe durabilitate, accesibilitate și estetică, ce va aduce Pactul verde european mai aproape de oameni și va face ca reciclarea, energia din surse regenerabile și biodiversitatea să devină o a doua natură.

Ar trebui ca oamenii să poată simți și vedea Pactul verde european, indiferent dacă acest lucru se datorează unui sector al construcțiilor care utilizează materiale naturale precum lemnul sau bambusul, sau arhitecturii care adoptă forme și principii de construcție apropiate de natură, care ține cont de la bun început de ecosisteme, care permite și planifică durabilitatea și capacitatea de reutilizare.

Noul Bauhaus european ar trebui să profite, totodată, de cealaltă megatendință revoluționară a secolului nostru.

Digitalizarea schimbă din ce în ce mai mult modul în care gândim și acționăm. În viitor, casele, așezările și orașele vor funcționa mai bine datorită „geamănului lor digital”. Simulările pe calculator vor face posibilă îmbunătățirea deciziilor de proiectare din punctul de vedere al eficienței utilizării resurselor, al capacității de reutilizare sau al impactului asupra mediului și a climei locale. Scopul este ca orașele să devină neutre din punct de vedere climatic și să ofere o calitate a vieții mai bună.

La fel ca mișcarea istorică Bauhaus care, de la Weimar, s-a răspândit în întreaga lume, intenția este ca noul Bauhaus european să fie mai mult decât o școală de arhitectură care utilizează tehnologii și tehnici noi. Succesul deschizător de drumuri al mișcării Bauhaus ar fi fost de neconceput în absența legăturii cu lumea artei și a culturii sau cu provocările sociale ale epocii respective. Vechiul Bauhaus a dovedit că industria și designul bine gândit pot îmbunătăți viața de zi cu zi a milioane de oameni.

Noul Bauhaus european ar trebui să declanșeze o dinamică similară. Ar trebui să demonstreze că ceea ce este necesar poate fi în același timp și frumos, că stilul și durabilitatea sunt perfect compatibile. Trebuie să ne abatem de la căile bătătorite și să ne schimbăm perspectiva. Noul Bauhaus european va crea spațiul necesar pentru aceasta.

În următorii doi ani, un prim grup de cinci proiecte Bauhaus europene vor fi create în diferite țări ale Uniunii noastre. Toate vor fi dedicate durabilității, dar cu un accent diferit.

Proiectele se pot concentra asupra unor aspecte mergând de la materialele de construcții naturale și eficiența energetică până la problemele demografice, mobilitatea orientată spre viitor și inovarea digitală eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, combinate întotdeauna cu aspecte culturale și artistice. În calitate de laboratoare creative, experimentale și de stații de andocare pentru industria europeană, acestea vor constitui punctul de plecare pentru o rețea europeană și mondială care să maximizeze impactul economic, ecologic și social, dincolo de proiectul Bauhaus individual.

Mi-aș dori să văd cum noul Bauhaus european demarează o mișcare creativă și interdisciplinară care să creeze nu doar standarde funcționale, ci și estetice – sincronizate cu tehnologii de vârf și exigențe înalte în materie de mediu și de climă. Dacă reușim să îmbinăm durabilitatea cu un design bine gândit, acest lucru va da un impuls Pactului verde european – chiar și dincolo de frontierele noastre. Noul Bauhaus ar trebui să stimuleze dezbaterile referitoare la noi metode de construcție și noi forme de design.

Ar trebui să experimenteze și să ofere răspunsuri practice la problema socială a formei pe care o poate lua pentru europeni o viață modernă în armonie cu natura. Grație noului Bauhaus, secolul XXI în care trăim va deveni mai frumos și mai uman.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin Patreon:

Accesând https://www.patreon.com/pressoneRO

Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Poți redirecționa 3.5% din impozitul tău pe venit folosind formularul de mai jos. Dacă nu se încarcă, poți accesa acest link: https://formular230.ro/fundatia-pressone

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios