Vestul Bucureștiului este străbătut de o fostă linie de cale ferată dezafectată

Aici s-ar putea face un parc urban lung de 6 kilometri, o axă verde pentru 100.000 de locuitori

Cum ar putea arăta Linia Verde dintre Militari și Drumul Taberei

Orașe

25/02/2020

Bucureștiul are o mină de aur pe care nu o folosește. Ba mai mult, primarul sectorului 6 se gândește să o betoneze și să facă acolo un „bulevard” plin de parcări la suprafață, cu tramvaie rapide care să mai preia din traficul auto de pe bulevardele Iuliu Maniu și Timișoara.

Mina de aur este o fostă linie de cale ferată, dezafectată și plină de gunoaie, care străbate orașul de la vest spre centru pe o lungime de peste 6 kilometri.

Dacă ar fi transformată în bulevard, ea nu ar schimba prea mult situația în trafic, pentru că știm deja că orice fel de infrastructură dedicată mașinilor individuale nu face decât să crească numărul de vehicule aflate în trafic. În plus, pe anumite porțiuni spațiul are o lățime de doar 16 metri, fiind impropriu pentru un bulevard.

Dacă însă această zonă ar fi transformată, dimpotrivă, într-un parc urban lung de 6 kilometri, dotat cu pistă de biciclete, spații verzi și de relaxare, cafenele, fântâni arteziene, spații pietonale și chiar clădiri culturale și de co-working, ar schimba complet fața și atmosfera vestului orașului.

Linia Verde ar permite atât activități de relaxare, cât și deplasarea cu mijloace alternative și nepoluante (biciclete, trotinete electrice) pe toată axa de vest a orașului.

Zona ar acționa și ca un „plămân verde” care ar aduce în sfârșit spații verzi generoase la îndemâna locuitorilor celor mai aglomerate cartiere din București. Linia Verde ar fi mărginită de construcții rezidențiale, comerciale și de relaxare care ar ridica valoarea zonei și ar schimba narativul arhitectural în această zonă a orașului.

Radu Baltasiu, la lansarea candidaţilor la alegerile europarlamentare din 2024, la Arenele Romane din București, 22 iulie 2023. Inquam Photos / George Călin

Studenții de la Sociologie, revoltați de cursurile unui profesor candidat pe listele AUR: „Ne-a spus că femeile cu părul desprins sunt în căutare de bărbați”

Studenții Facultății de Sociologie și Asistență Socială susțin că la cursuri profesorul Baltasiu ar avea o abordare „extremistă” și că vorbește adesea depreciativ despre rolul femeii în societate sau despre minoritățile sexuale. Personalități controversate, precum Mircea Vulcănescu, sunt date des exemplu și încadrate în categoria „eroilor naționali.”

Imigranți în România cu rucsacele de curieri. Posibili angajați pentru Bogan Trading Delivery. Sursa: Facebook Bogdan Poto

Lucrători din Asia și Africa acuză un om de afaceri român că le-ar fi luat banii pentru o viață mai bună și apoi ar fi dispărut . „Pentru noi, 600 de euro sunt foarte mulți bani” 

Un om de afaceri din Timișoara este acuzat de mai mulți lucrători din Asia și Africa de înșelăciune, după ce acesta le-ar fi promis locuri de muncă și permise în România, pe care nu le-a livrat niciodată.

Astăzi, linia CFR care pătrunde în oraș prin partea de vest este dezafectată, iar întreaga zonă care aparține Ministerului Transporturilor este lăsată în părăsire. Propunerile actuale de înlocuire a acestei linii cu un bulevard dedicat mașinilor nu ar face decât să irosească o șansă unică de dezvoltare a zonei pe principii durabile.

Nu traficul auto trebuie încurajat, ci traficul pietonal și cu mijloace alternative de deplasare. E adevărat că fanii transportului feroviar ar dori ca această linie să fie reabilitată și repusă în funcțiune pentru transportul de pasageri, însă avem deja conexiune pe șine atât pe bulevardul Timișoara (tramvai), cât și pe sub bulevardul Iuliu Maniu (metrou), care mărginesc zona. Este suficient să se tripleze numărul tramvaielor de pe bd Timișoara și să se facă linii unice pentru transportul în comun pentru a diminua masiv poluarea cauzată de traficul auto din zonă.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Traficul auto se desfășoară deja pe cinci-șase benzi pe sens prin cele două bulevarde menționate, iar mărirea spațiului dedicat mașinilor nu se va solda cu altceva decât cu mai multe ambuteiaje către centrul orașului. Mașinile ar continua să stea la semafor și să polueze, dar pe mai multe benzi.

Dacă obsesia edililor pentru transport ar fi reală, atunci ei ar alege, dimpotrivă, ca linia de cale ferată să vină până la o gară intermodală aflată la periferia orașului (lângă stația de metrou Preciziei și noile dezvoltări imobiliare din zonă) și să fie echipată cu trenuri rapide, care ar putea servi și localitățile periurbane, cu trenuri care vin inclusiv de la Alexandria și Giurgiu, eliminând astfel ambuteiajele masive provocate de mașinile individuale care intră în oraș și-l traversează folosind cele două artere adiacente (Iuliu Maniu și Bd. Timișoara).

Schimbarea rapidă a mijlocului de transport și continuarea călătoriei prin subteran ar fi de esență în acest caz.

Dimpotrivă, crearea unui parc urban cu o lățime medie de 30 de metri ar putea schimba complet modul în care se raportează locuitorii la necesitățile proprii de transport.

Cu bicicleta sau trotineta electrică, în condițiile în care acest parc urban ar avea poduri care supratraversează străzile pe care le întâlnește (Valea Cascadelor, Valea Lungă, Strada Moinești, Strada Răsăritului, Strada Lujerului, Bd. Gen. Vasile Milea), întreaga distanță (6 km) ar putea fi parcursă 100% ecologic în mai puțin de 20 de minute.

Majoritatea locuitorilor ar putea ajunge la Academia Militară și noua sa stație de metrou în mai puțin de 10 minute, de trei ori mai rapid decât acum la ora de vârf. O parcare de biciclete acoperită aflată acolo ar permite continuarea călătoriei spre restul orașului.

Locuitorii zonei ar putea avea un spațiu verde de promenadă, precum și spații de co-working și de relaxare (restaurante, terase) dispuse la fiecare 500 de metri pe traseu.

De asemenea, sub parc ar putea fi amenajate parcări subterane în zonele cu aglomerări de blocuri, pentru a scoate mașinile de pe străzile adiacente și a permite reconfigurarea spațiului urban, inclusiv dintre blocurile construite pe vremea comunismului, înverzind întreaga zonă și transformând-o într-o zonă pietonală uriașă.

În Paris, o fostă linie ferată suspendată a fost reamenajată ca parc pietonal. Pe o distanță de 4.5 kilometri, pietonii se pot plimba și admira de la înălțime clădirile arondismentului al 12-lea, în timp ce bicicliștii au un traseu pe la baza liniei. Apoi cele două trasee se întrepătrund și se duc către pădurea Bois de Vincennes, asigurând astfel un culoar neîntrerupt pentru pietonii și bicicliștii care vor să petreacă câteva ore în afara orașului fără să folosească mașina. Cei mai câștigați sunt locuitorii din zonă, care au acces nemijlocit la spații verzi.

În New York, High Line Greenway este un parc urban lung de 1.6 kilometri amenajat pe o fostă linie de cale ferată suspendată care străbate centrul orașului. Lată de doar câțiva metri, este deschisă doar traficului pietonal și a devenit o atracție pentru sute de mii de turiști, dar este folosită în principal de către cei care locuiesc și muncesc în zonă.

În La Ciotat, Franța, fosta șină de tren de marfă care pleca din port și traversa orașul a fost înlocuită complet de o promenadă pietonală flancată de vegetație tipic mediteraneeană. Și aici vorbim de un traseu lat de doar 8-10 metri, dar lung de 2 kilometri.

În concluzie, având în vedere dimensiunile (30 de metri lățime medie, minimum 5.2 kilometri, maximum 7 kilometri, dacă spațiul este extins până la centura orașului), Linia Verde a Bucureștiului ar putea deveni cel mai mare spațiu pietonal din lume, un punct de atracție nu doar pentru localnici, ci și pentru turiști.

Acest peisaj dezolant poate deveni un paradis urban, la fel ca Greenway din Boston

Iar 100.000 de locuitori s-ar putea bucura de el în fiecare zi

Dacă acest proiect ar fi conectat mai departe cu centrul orașului și reamenajarea spațiilor uriașe din jurul Parlamentului, ar permite o continuitate a deplasării ecologice pe toată zona de vest a orașului.

Într-un plan urbanistic mai larg, traseul pietonal și de biciclete ar continua pe Bulevardul Unirii și Bulevardul Decebal, Dristor, Camil Ressu și Theodor Pallady, asigurând o axă verde Vest - Est pentru întregul oraș.

Dar despre aceste proiecte vom vorbi într-un articol viitor.

Share this