Vestul Bucureștiului este străbătut de o fostă linie de cale ferată dezafectată
Aici s-ar putea face un parc urban lung de 6 kilometri, o axă verde pentru 100.000 de locuitori
Cum ar putea arăta Linia Verde dintre Militari și Drumul Taberei
Orașe
25/02/2020
Bucureștiul are o mină de aur pe care nu o folosește. Ba mai mult, primarul sectorului 6 se gândește să o betoneze și să facă acolo un „bulevard” plin de parcări la suprafață, cu tramvaie rapide care să mai preia din traficul auto de pe bulevardele Iuliu Maniu și Timișoara.
Mina de aur este o fostă linie de cale ferată, dezafectată și plină de gunoaie, care străbate orașul de la vest spre centru pe o lungime de peste 6 kilometri.
Dacă ar fi transformată în bulevard, ea nu ar schimba prea mult situația în trafic, pentru că știm deja că orice fel de infrastructură dedicată mașinilor individuale nu face decât să crească numărul de vehicule aflate în trafic. În plus, pe anumite porțiuni spațiul are o lățime de doar 16 metri, fiind impropriu pentru un bulevard.
Parcul urban ar permite remodelarea zonei și reașezarea ei pe principii sustenabile. Lățimea acestui spațiu variază între 16 și 40 de metri, fapt pentru care ar fi impropriu construirii unui bulevard
Dacă însă această zonă ar fi transformată, dimpotrivă, într-un parc urban lung de 6 kilometri, dotat cu pistă de biciclete, spații verzi și de relaxare, cafenele, fântâni arteziene, spații pietonale și chiar clădiri culturale și de co-working, ar schimba complet fața și atmosfera vestului orașului.
Linia Verde ar permite atât activități de relaxare, cât și deplasarea cu mijloace alternative și nepoluante (biciclete, trotinete electrice) pe toată axa de vest a orașului.
Peste 100.000 de locuitori ar beneficia de pe urma acestei axe verzi. Lucrările ar putea fi finalizate în mai puțin de doi ani. S-ar putea ajunge din vestul orașului până în centru în doar 20 minute, cu bicicleta
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Crezi că e nevoie de presă independentă? Dacă da, cu doar 5 euro pe lună poți face diferența chiar acum!
Zona ar acționa și ca un „plămân verde” care ar aduce în sfârșit spații verzi generoase la îndemâna locuitorilor celor mai aglomerate cartiere din București. Linia Verde ar fi mărginită de construcții rezidențiale, comerciale și de relaxare care ar ridica valoarea zonei și ar schimba narativul arhitectural în această zonă a orașului.
Cu o lățime maximă de 40 de metri, noua axă verde ar putea îngloba parcări subterane pentru riverani, piste de biciclete, parcuri, promenade și clădiri de utilitate publică, precum în acest proiect denumit Seun City Walk, creat de Avoid Obvious Architects pentru un oraș din Coreea de Sud.
Situația actuală
De ce nu-și permit tinerii din România o locuință? Statul nu construiește, iar dezvoltatorii imobiliari și speculanții profită
Prețurile caselor și chiriilor din România au crescut constant după ce economia globală a început să-și revină din Marea Recesiune (criza financiară din 2008). Tot mai mulți tineri din România constată că devine tot mai dificil să spere la o locuință pe care să o numească „a lor”.
Poluarea aerului: 20+ de măsuri care ne pot aduce rapid un aer curat în oraș
Poluarea aerului este cauzată aproape exclusiv de om. Adică de fiecare dintre noi și de activitățile noastre. Asta este cheia pentru înțelegerea măsurilor care trebuie luate urgent dacă vrem să respirăm aer curat în orașele din România.
Astăzi, linia CFR care pătrunde în oraș prin partea de vest este dezafectată, iar întreaga zonă care aparține Ministerului Transporturilor este lăsată în părăsire. Propunerile actuale de înlocuire a acestei linii cu un bulevard dedicat mașinilor nu ar face decât să irosească o șansă unică de dezvoltare a zonei pe principii durabile.
Fosta linie de CFR (care traversează pe verticală această imagine) și spațiul adiacent se află în paragină. Diverse construcții temporare au apărut pe parcursul ei, iar în zonele limitrofe se construiesc deja mii de apartamente noi. Este ultima șansă pentru a fi transformată într-un plămân verde
Nu traficul auto trebuie încurajat, ci traficul pietonal și cu mijloace alternative de deplasare. E adevărat că fanii transportului feroviar ar dori ca această linie să fie reabilitată și repusă în funcțiune pentru transportul de pasageri, însă avem deja conexiune pe șine atât pe bulevardul Timișoara (tramvai), cât și pe sub bulevardul Iuliu Maniu (metrou), care mărginesc zona. Este suficient să se tripleze numărul tramvaielor de pe bd Timișoara și să se facă linii unice pentru transportul în comun pentru a diminua masiv poluarea cauzată de traficul auto din zonă.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
Primarul Parisului, Anne Hidalgo, vrea să transforme capitala Franței într-un „oraș de 15 minute”, în care ai totul la îndemână ca pieton. Noi de ce am visa mai puțin?
Traficul auto se desfășoară deja pe cinci-șase benzi pe sens prin cele două bulevarde menționate, iar mărirea spațiului dedicat mașinilor nu se va solda cu altceva decât cu mai multe ambuteiaje către centrul orașului. Mașinile ar continua să stea la semafor și să polueze, dar pe mai multe benzi.
Primarul sectorului 6 vrea să facă aici un bulevard prin betonarea întregii zone. Pe linii ar circula tramvaie rapide. Dar s-ar pierde o oportunitate unică pentru București dacă și această zonă ar fi asfaltată, fără beneficii reale pentru locuitori. Foto: Lucian Muntean
Dacă obsesia edililor pentru transport ar fi reală, atunci ei ar alege, dimpotrivă, ca linia de cale ferată să vină până la o gară intermodală aflată la periferia orașului (lângă stația de metrou Preciziei și noile dezvoltări imobiliare din zonă) și să fie echipată cu trenuri rapide, care ar putea servi și localitățile periurbane, cu trenuri care vin inclusiv de la Alexandria și Giurgiu, eliminând astfel ambuteiajele masive provocate de mașinile individuale care intră în oraș și-l traversează folosind cele două artere adiacente (Iuliu Maniu și Bd. Timișoara).
Schimbarea rapidă a mijlocului de transport și continuarea călătoriei prin subteran ar fi de esență în acest caz.
Linia Verde care schimbă definitiv vestul orașului
Dimpotrivă, crearea unui parc urban cu o lățime medie de 30 de metri ar putea schimba complet modul în care se raportează locuitorii la necesitățile proprii de transport.
Cu bicicleta sau trotineta electrică, în condițiile în care acest parc urban ar avea poduri care supratraversează străzile pe care le întâlnește (Valea Cascadelor, Valea Lungă, Strada Moinești, Strada Răsăritului, Strada Lujerului, Bd. Gen. Vasile Milea), întreaga distanță (6 km) ar putea fi parcursă 100% ecologic în mai puțin de 20 de minute.
Majoritatea locuitorilor ar putea ajunge la Academia Militară și noua sa stație de metrou în mai puțin de 10 minute, de trei ori mai rapid decât acum la ora de vârf. O parcare de biciclete acoperită aflată acolo ar permite continuarea călătoriei spre restul orașului.
Intersecțiile pot fi supratraversate de poduri pietonale verzi, la fel ca în Stuttgart și alte orașe europene. Acest lucru ar asigura o continuitate a deplasării într-un spațiu lipsit de pericolele cauzate de mașini. Foto: Lucian Muntean
Locuitorii zonei ar putea avea un spațiu verde de promenadă, precum și spații de co-working și de relaxare (restaurante, terase) dispuse la fiecare 500 de metri pe traseu.
Nu ar fi neapărat o idee nouă. În mai multe orașe din vest, fostele linii de cale ferată sau fostele autostrăzi suspendate au fost transformate în spații pietonale și pentru bicicliști.
De asemenea, sub parc ar putea fi amenajate parcări subterane în zonele cu aglomerări de blocuri, pentru a scoate mașinile de pe străzile adiacente și a permite reconfigurarea spațiului urban, inclusiv dintre blocurile construite pe vremea comunismului, înverzind întreaga zonă și transformând-o într-o zonă pietonală uriașă.
Ce au făcut alții între timp
În Paris, o fostă linie ferată suspendată a fost reamenajată ca parc pietonal. Pe o distanță de 4.5 kilometri, pietonii se pot plimba și admira de la înălțime clădirile arondismentului al 12-lea, în timp ce bicicliștii au un traseu pe la baza liniei. Apoi cele două trasee se întrepătrund și se duc către pădurea Bois de Vincennes, asigurând astfel un culoar neîntrerupt pentru pietonii și bicicliștii care vor să petreacă câteva ore în afara orașului fără să folosească mașina. Cei mai câștigați sunt locuitorii din zonă, care au acces nemijlocit la spații verzi.
Coulee verte, numită și Promenade plantee, Paris. Foto: Stephane Debove, Dreamstime.com
În New York, High Line Greenway este un parc urban lung de 1.6 kilometri amenajat pe o fostă linie de cale ferată suspendată care străbate centrul orașului. Lată de doar câțiva metri, este deschisă doar traficului pietonal și a devenit o atracție pentru sute de mii de turiști, dar este folosită în principal de către cei care locuiesc și muncesc în zonă.
High Line Greenway, New York. Foto: Jjfarq, Dreamstime
În La Ciotat, Franța, fosta șină de tren de marfă care pleca din port și traversa orașul a fost înlocuită complet de o promenadă pietonală flancată de vegetație tipic mediteraneeană. Și aici vorbim de un traseu lat de doar 8-10 metri, dar lung de 2 kilometri.
În concluzie, având în vedere dimensiunile (30 de metri lățime medie, minimum 5.2 kilometri, maximum 7 kilometri, dacă spațiul este extins până la centura orașului), Linia Verde a Bucureștiului ar putea deveni cel mai mare spațiu pietonal din lume, un punct de atracție nu doar pentru localnici, ci și pentru turiști.
Acest peisaj dezolant poate deveni un paradis urban, la fel ca Greenway din Boston
Iar 100.000 de locuitori s-ar putea bucura de el în fiecare zi
Dacă acest proiect ar fi conectat mai departe cu centrul orașului și reamenajarea spațiilor uriașe din jurul Parlamentului, ar permite o continuitate a deplasării ecologice pe toată zona de vest a orașului.
Într-un plan urbanistic mai larg, traseul pietonal și de biciclete ar continua pe Bulevardul Unirii și Bulevardul Decebal, Dristor, Camil Ressu și Theodor Pallady, asigurând o axă verde Vest - Est pentru întregul oraș.
Dar despre aceste proiecte vom vorbi într-un articol viitor.
Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this