Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt CuriosAjută-ne să existăm. Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
DoneazăPentru sugestii de materiale sau colaborări, scrieți-ne la adresa: contact@pressone.ro.
Pentru parteneriate media, proiecte sau dacă doriți să fiți partenerul nostru și să susțineți PressOne: marketing@pressone.ro.
Vlad Zaha este criminolog specializat în politicile publice din domeniul drogurilor și criminologie publică intervenționistă. A lucrat în cadrul Universității din Manchester ca administrator de proiect. Momentan își continuă activitatea de cercetare la Universitatea Oxford și se implică activ în diseminarea științei criminologice pentru publicul din România, prin canalul lui de YouTube.
„Interzicerea dură a drogurilor a eșuat, cu consecințe devastatoare pentru societățile și indivizii din întreaga lume […] fără să impacteze consumul și traficul de droguri […] iar tinerii sunt cei mai afectați de politicile prohibiționiste” – asta spune Comisia Globală pentru Politica Drogurilor de 12 ani încoace.
În acest interval, zeci de state din jurul lumii, începând din Statele Unite până în Thailanda și din Luxemburg până în Malta, renunță la politicile de incriminare, la pedepsele penale, la poliție, jandarmi și câini polițisti, și la demonizarea celor care au cantități mici de droguri asupra lor. Rezultatele abandonării prohibiției sunt succese răsunătoare și reprezintă curentul global principal, ceea ce criminologii numesc o „revoluție” a liberalizării, care determină îmbunătățiri în sănătatea publică, în prospectele vieții consumatorilor și în sistemele de ordine publică și de justiție.
Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.
În România însa, lucrurile stau diferit. De la campanii agresive antidrog în public, precum autobuzul condamnaților, la defilări cu tineri prinși având 2 grame de canabis și arestați, la jandarmi super-eroi care protejează ordinea confiscând grindere (măcinătoare) de canabis cu urme de „drog” în ele.
Peste 80% din totalul dosarelor DIICOT sunt pentru cantități de substanță mai mici de 5 grame, tocmai structura care ar trebui să lupte împotriva adevăratei crime organizate, a traficului de arme, de carne vie, și de droguri. Mai mult, aproape 90% din toate dosarele parchetelor pentru posesie de droguri sunt abandonate, pentru că procurorii nu mai știu cum sa scape de munții de dosare ai sutelor de copii prinși cu droguri.
DIICOT nu susține înăsprirea pedepselor pentru consumatorii de droguri din România
Tocmai abordarea aceasta distructivă și toxică, prin care se pune ștampila de infractor asupra celor cu cantități infime de droguri asupra lor, generează morți la festivaluri din cauza supradozelor cu droguri contaminate, morți pe stradă – făcând infarct când fug de poliție, morți acasă – când „iarba” cumpărată se dovedește a fi de fapt drogul zombie (etnobotanice). Nu mai vorbim de moartea socială a unui tânăr care are o amendă penală în cazier sau chiar o condamnare, care îi va rămâne acolo ani de zile și îi va distruge șansele la un viitor loc de muncă.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curiosToate acestea nu sunt din cauza drogurilor în sine, ci din cauza felului în care România alege sa controleze drogurile – substanțele devin cu atât mai periculoase cu cât sunt mai aspru interzise, pentru că interzicerea scade șansele cuiva de a cere ajutor, îl împiedică să obțină informații despre consumul responsabil, despre diferențele dintre droguri și nu-i permit să-și testeze substanțele – în schimb îl amenință cu poliția și închisoarea.
Toate aceste realități vin în contextul în care 1 din 2 tineri români a consumat droguri cel puțin o dată, potrivit celui mai mare studiu realizat vreodată în Romania în domeniul drogurilor, de către psihologul Mihai Copăceanu.
Partidele politice din Parlamentul nostru aleg însă să facă exact opusul recomandărilor științifice, anume că dezincriminarea și liberalizarea controlată a unor substanțe sunt singura modalitate de a lupta cu drogurile.
Citește și:
Așa se face că avem 4 proiecte de lege, inițiate de cele mai mari 3 partide din Romania: PSD, PNL și USR, care toate aleg să mărească și să înăsprească pedepsele în domeniul drogurilor – mai ales pentru simpla posesie pentru consum propriu, în cursa lor pentru niște voturi în 2024.
Situația de bază de la care pornim este în felul următor, pentru drogurile „clasice” (Legea 143/2000) și etnobotanice (Legea 194/2011):
Posesie pentru consum propriu:
3 luni – 2 ani închisoare sau amendă penală droguri de risc (canabis)
6 luni – 3 ani închisoare droguri de mare risc (heroina)
Nu se pedepsește posesia pentru consum propriu de etnobotanice
Trafic:
2 ani – 7 ani închisoare droguri de risc (canabis)
5 ani – 12 ani închisoare droguri de mare risc (heroina)
6 luni – 3 ani închisoare sau amendă penală etnobotanice
Toate proiectele sunt fie în stadii medii, fie în stadii avansate sau foarte avansate de a ajunge legi – partidele se grăbesc să miște toate procedurile necesare astfel încât să treacă cât mai repede prin comisii și să fie supuse la vot.
Colegii mei cataloghează aceste practici fie drept legi criminale ale unor parlamentari care vor cu orice preț să bage copiii în închisori, ori războiul puterii cu tinerii, sau constată că România pare să vrea să cauzeze pur și simplu moartea celor mai afectați dintre consumatori, prin indiferență, în timp ce își direcționează resursele spre arestarea și încarcerarea copiilor și tinerilor, dar și spre cazuri precum arestarea absurdă a activiștilor.
Pentru mine, din ipostaza de criminolog, este ca și cum aș deschide o carte de istorie a războiului împotriva drogurilor de acum 40 de ani și aș retrăi toate dezastrele produse de politicieni care ignoră știința, studiile și exemplele funcționale, în goana după a arăta cât de duri sunt împotriva drogurilor și a „drogaților” – totul pentru câștiguri electorale.
Realitatea demonstrată a tuturor țărilor din urma noastră care au abandonat acest război este că situația va deveni cu atât mai gravă, cu cât construim legi mai draconice – până în punctul în care intrăm în adevărate crize, din care ne mai pot salva doar schimbări masive și radicale, de politică și de generații.
Deocamdată, peste 1.2 milioane de tineri cu vârsta între 16-25 de ani susțin legalizarea canabisului, adică puțin peste jumătate din total grupei de vârstă. Însă ar fi bine ca în loc să mai irosim zeci de ani, să pornim acum spre lungul drum al abandonării prohibiției draconice a drogurilor, fără să trecem printr-un deceniu de măcel penal ale tinerilor și copiilor din România, doar de dragul unor politicieni care nu mai știu de unde să apuce voturile celor dezinformați.
Realitatea este că fiecare țară își merită pe deplin probleme cauzate, aparent, de droguri – căci acele probleme sunt, de fapt, cauzate de felul în care controlăm drogurile.
Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca
Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.
Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.
*Baza legală poate fi consultată AICI.
Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.
Descarcă formularul de AICI.
Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.
Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.
Poți găsi aici lista adreselor.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt Curios