Ministrul de Interne, Lucian Bode, l-a numit director de cabinet pe Marius Mihăilă, pe care când era ministru al Transporturilor l-a susținut la conducerea IPJ Sălaj și mai apoi a Academiei de Poliție. FOTO: George Călin / INQUAM PHOTOS

Spălătorul de plagiate de la Academia de Poliție, numit director de cabinet al ministrului de Interne Lucian Bode

Protectorul plagiatorilor din Academia de Poliție, Marius Florin Mihăilă, a devenit directorul de cabinet al ministrului Lucian Bode începând cu 9 februarie.

Anul trecut, Lucian Bode a intervenit politic de două ori pe lângă fostul ministru de Interne Marcel Vela pentru împuternicirea lui Mihăilă pe diverse funcții de conducere în Ministerul de Interne, mai întâi ca șef al Inspectoratului Județean de Poliție (IJP) Sălaj, iar apoi ca rector al Academiei de Poliție. 

Ajuns la conducerea Ministrului de Interne, Bode a putut decide singur pe ce post să îl numească pe fostul său coleg de clasă de la Grupul Școlar „Iuliu Maniu” din Șimleul Silvaniei, județul Sălaj. 

Mihăilă a ajuns astfel pe una dintre cele mai importante funcții din Ministerul Afacerilor de Interne (MAI), care îi permite să aibă acces la toate informațiile destinate ministrului, să îl consilieze, ba chiar să îi influențeze deciziile. 

Numirea lui Mihăilă ca director de cabinet al ministrului de Interne este ultima decizie controversată dintr-un lung șir prezentat de presă după instalarea noului guvern – oameni fără competență, fără experiență sau fără pregătirea necesară au ajuns în diverse funcții publice într-o guvernare care a promis un alt fel de a face politică. 

***

Marius Florin Mihăilă, noul director de cabinet al ministrului de Interne Lucian Bode, a fost președintele Comisiei de Etică de la Academia de Poliție și este unul dintre principalii responsabili de blocarea curățeniei în privința doctoratelor plagiate, dar și de închiderea școlilor doctorale ale instituției în octombrie 2020.

Scandalurile în care a fost implicat Marius Florin Mihăilă în ultimii ani în Academia de Poliție sau la IJP Sălaj nu au contat deloc în decizia lui Lucian Bode. 

A contat mai mult vechea relație pe care o are cu Mihăilă – au fost colegi de clasă de la Grupul Școlar „Iuliu Maniu” din Șimleul Silvaniei, județul Sălaj. 

Acum, Mihăilă a devenit mâna dreaptă a lui Bode și cel care îi va ține în mână agenda. 

Marius Florin Mihăilă în biroul de șef al IPJ Sălaj, pe care l-a ocupat anterior numirii în funcția de rector al Academiei de Poliție. FOTO: MAGAZIN SĂLĂJEAN

„Este gardianul ministrului”, descrie succint o sursă din Ministerul de Interne funcția de director de cabinet. 

Prin această poziție, Mihăilă va avea acces la toate documentele care îi vor fi adresate ministrului, inclusiv la informările venite de la serviciile secrete sau de la alte structuri ale statului: parchete, Agenția Națională de Integritate, Direcția Generală Anticorupție etc. 

În plus, nu e vorba doar despre informările primite de la serviciul secret al Ministerului de Interne, denumit colocvial „Doi și un sfert”, ci despre toate informările primite de la toate celelalte serviciile secrete, explică aceeași sursă. 

Tocmai pentru că va lucra cu documentele clasificate destinate ministrului, Marius Mihăilă va trebui să obțină certificat ORNISS – cel care oferă acces la informații secrete. 

Mihăilă ar trebui să fie verificat printr-o procedura specială pentru a primi certificatul ORNISS cu cel mai înalt grad de acces la informații clasificate – SSID –, adică secret de stat de importanță deosebită. 

Prin noua funcție deținută Mihăilă va avea în subordinea sa toți consilierii ministrului. 

Nici ministrul de Interne Lucian Bode și nici noul său director de cabinet Marius Mihăilă nu au răspuns la telefon și la mesajele trimise pentru a-și exprima un punct de vedere. 

Întrebată dacă poate confirma informația, Monica Dajbog, purtătorul de cuvânt al MAI, a susținut printr-un sms scurt că nu a primit „niciun răspuns” de la conducere.

De ce s-au ferit cei trei să confirme oficial numirea lui Mihăilă sau să vorbească public despre acest lucru? Surse din Ministerul de Interne susțin că Lucian Bode ar fi cerut informări legate de Mihăilă de la „Doi și un sfert” și de la Direcția Generală Anticorupție (DGA), iar că acestea i-au descris în mod detaliat vulnerabilitățile.

Cu toate acestea, Bode și-a asumat numirea.

În ordinul de instalare în funcție, semnat de ministru pe 9 februarie, se precizează că Mihăilă a fost mutat de la Academia de Poliție în conducerea MAI unde a fost numit „direct” în funcția de director de cabinet, funcție prevăzută cu gradul profesional de chestor șef de poliție, echivalent cu cel de general cu două stele din armată.

***

În Academia de Poliție a fost anticipat faptul că Marius Florin Mihăilă va fi numit într-o funcție de conducere după ce de la Ministerul de Interne a venit o adresă prin care se cerea o informație precisă: dacă Mihăilă este cercetat disciplinar. 

Potrivit Statutului Polițistului, când un polițist este cercetat disciplinar, acesta nu poate fi împuternicit într-o funcție de conducere.  

După venirea liberalilor la guvernare și intrarea lui Lucian Bode în Guvernul Ludovic Orban, ca ministru al Transporturilor, Mihăilă a fost numit în două funcții de conducere distincte în Ministerul de Interne, deși era cercetat disciplinar în legătură cu acoperirea plagiatelor din Academia de Poliție. 

Ambele numiri au fost influențate politic de Lucian Bode și ambele au fost ilegale.

Mai întâi, Mihăilă a fost împuternicit pe 23 decembrie 2019 pentru trei luni ca șef al Inspectoratului Județean de Poliție Sălaj, împuternicire prelungită ulterior cu alte trei luni, după care a fost împuternicit rector al Academiei de Poliție din 28 mai 2020. 

Șase zile mai târziu, ministrul Marcel Vela a anulat ordinul de numire a lui Mihăilă ca rector al Academiei de Poliție. 

După ce am scris, în exclusivitate pe PressOne, că împuternicirea a fost ilegală pentru că Mihăilă era cercetat disciplinar din vara lui 2019, ministrul de Interne de atunci, Marcel Vela, a reparat ilegalitatea. 

Surse politice, dar și surse din Ministerul de Interne declarau la acel moment că ministrul Transporturilor Lucian Bode i-a cerut colegului său de guvern de la Interne, Marcel Vela, să îl împuternicească pe Mihăilă la conducerea Academiei. 

Lucian Bode a negat atunci că ar avea de-a face cu numirea lui Mihăilă la Academie sau la IJP Sălaj, însă a declarat că „mă bucur când un tânăr reușește în viață”. Marius Mihăilă are 46 de ani. 

De data asta, Bode nu a riscat o nouă numire ilegală, ci și-a asumat faptul că girează un personaj considerat – în propunerea de desființare a școlilor doctorale de la Academia de Poliție – ca fiind „unul dintre principalii responsabili” de cel mai mare scandal de plagiat din istorie.

***

Marius Mihăilă a fost încadrat în Ministerul de Interne ca ofițer în 2009, însă până când fostul său coleg de clasă din liceu nu a ajuns în guvern, în 2019, acesta nu a deținut vreodată o funcție de conducere. 

La Academia de Poliție a ajuns în 2017 tot prin intervenția lui Lucian Bode, una indirectă, susțin surse din instituție. A fost mai întâi angajat ca instructor de predare, iar în 2019 a câștigat un concurs pentru un post de lector universitar pentru disciplinele psihologie judiciară și etică și integritate.   

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Concursul, în sine, a fost un simulacru: comisia care l-a evaluat nu avea competențe de specialitate pentru postul scos la concurs. 

La scurt timp după ce a ajuns în Academia de Poliție, mai exact din septembrie 2017, Mihăilă a fost numit președinte al Comisiei de Etică a instituției, în condițiile în care Academia se confrunta deja cu multiple acuzații de plagiat în tezele de doctorat. 

De altfel, ca șef al Comisiei de Etică, Mihăilă a girat mai multe verdicte de neplagiat în teze de doctorat ale unor șefi din Ministerul de Interne sau ale unor profesori din Academia de Poliție. 

Două verificări interne făcute asupra tezelor de doctorat susținute la cele două școli doctorale din Academia de Poliție au scos la iveală informații uluitoare. 

58 de teze de doctorat susținute în perioada 2011-2016, suspecte de plagiat, nu au fost niciodată verificate pentru a vedea dacă sunt plagiate, într-adevăr, deși lucrările au ajuns la Comisia de Etică a Academiei condusă de Mihăilă.

Alte 35 de teze de doctorat susținute în intervalul 2007-2016 ar putea fi și ele plagiate, toate având indici de similitudine foarte mari, relevați în urma unei analize cu un soft de similitudine. Nici acestea nu au fost verificate de Comisia de Etică. 

În urma celor două verificări a reieșit că tezele de doctorat a cel puțin 20 de cadre didactice din instituție depășesc coeficienții de similitudine admiși. Comisia de Etică nu le-a analizat nici pe acestea.

Totuși, aceeași Comisie de Etică a emis verdicte de neplagiat – susținute printr-un ansamblu de contorsiuni juridice și logice – pentru fostul rector al Academiei de Poliție, Adrian Iacob, și pentru fostul șef al Direcției Generale Anticorupție din MAI, Cătălin Ioniță

În cazul tezei de doctorat a lui Iacob, Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) a emis verdict definitiv de plagiat anul trecut. 

***

Din cauza gestionării dezastruoase a problemelor de integritate academică din Academia de Poliție de către Comisia de Etică condusă de Mihăilă, inclusiv a acuzațiilor de plagiat în mai multe teze de doctorat, ministrul Educației Monica Anisie a semnat în octombrie 2020 ridicarea acreditării celor două școli doctorale. 

Decizia lui Anisie, despre care am scris pe larg anul trecut, a fost luată la propunerea Consiliului de Etică și Management Universitar (CEMU). Retragerea acreditării celor două școli doctorale este o premieră în istoria învățământului superior românesc.

De altfel, unul dintre argumentele CEMU – care a propus Ministerului Educației un set de cinci sancțiuni pentru Academia de Poliție – a avut legătură directă cu Mihăilă și cu activitatea acestuia la Comisia de Etică, dar și cu scurta numire a acestuia în funcția de rector.  

„Nesancționarea unor derapaje grave de la normele de conduită academică a condus la situația în care Marius Florin Mihăilă a fost împuternicit rector al instituției de învățământ superior în perioada 28 mai – 3 iunie 2020. 

Acesta a fost unul dintre principalii responsabili ai faptului că tezele de doctorat susținute în cadrul Academiei de Poliție ulterior adoptării Legii educației naționale nr.1 / 2011 nu au fost verificate”, este o altă constatare din raportul CEMU. 

În același raport CEMU este consemnat și faptul că Marius Mihăilă, în calitatea sa de președinte al Comisiei de Etică, a sesizat CEMU „aducând la cunoștința Consiliului că «GEORGE CĂLINESCU este PLAGIATOR!»”.

De fapt, în sesizarea adresată CEMU Mihăilă reclama CNATDCU pentru că i-a retras titlul de doctor lui Iacob, fostul rector al Academiei de Poliție, pentru plagiat. 

Marius Mihăilă, fost șef al Comisiei de Etică a Academiei de Poliție, susținea în 2019 că în România nu există reglementări privind felul în care trebuie făcute citările în lucrări științifice.

Una dintre cele cinci sancțiuni aplicate Academiei de Poliție de Ministerul Educației în octombrie 2020 vizează realizarea de către Ministerul de Interne a unei analize a resursei umane și a capacității administrative existente la nivelul Academiei, cu scopul reorganizării întregii instituții. 

Această organizare va trebui să fie girată de ministrul de Interne Lucian Bode, care îl are în poziția de cel mai apropiat sfătuitor tocmai pe cel care a încercat să acopere în mod sistematic neregulile din Academie. 

***

Marius Florin Mihăilă este vizat și în două dosare penale deschise la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, care au legătură tot cu activitatea sa de la Comisia de Etică.  

  • Prima plângere penală a fost făcută la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1 în iulie 2019 de Corpul de Control al ministrului de Interne Carmen Dan pentru patru infracțiuni: abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals și neglijență în serviciu. Aceeași plângere îi mai vizează pe Remus Tamaș, secretarul Școlii Doctorale, și pe Cătălin Doroș, șeful structurii informatice din Academia de Poliție. Despre această plângere am scris aici
  • O a doua plângere a fost înregistrată tot la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1 în luna august 2019 sub suspiciunea de divulgare de date nedestinate publicității. În acest dosar cercetat in rem, Mihăilă este bănuit că a obținut în mod ilegal un raport al Corpului de Control al ministrului Educației, făcut în iulie 2019, care ulterior a fost scurs în presă. 

Surse din Ministerul de Interne susțineau anul trecut că la nivelul Direcției Generale de Protecție Internă, serviciul secret al Ministerului de Interne, există date potrivit cărora Marius Mihăilă i-ar fi dat respectivul raport fostului rector al Academiei de Poliție, Adrian Iacob. 

Mai departe, pagini din raport au apărut în ziarul Național, unghiul de abordare al articolului fiind pus pe faptul că fostul rector Adrian Iacob a fost „executat” printr-un „fake raport”

În realitate, Adrian Iacob a fost demis de la conducerea Academiei de Poliție de ministrul de Interne Carmen Dan la o zi după ce a fost pus sub acuzare de Direcția Națională Anticorupție (DNA) pentru instigare la șantaj în dosarul în care am fost amenințată cu moartea. 

***

După ce Marcel Vela l-a demis pe Mihăilă din funcția de rector al Academiei de Poliție a doua zi după ce am dezvăluit că l-a numit ilegal, Mihăilă a pus tunurile pe teza de doctorat a secretarului de stat din MAI, Bogdan Despescu. 

Deși timp de șase luni nu s-a atins de teza lui Despescu, despre care am scris anul trecut în ianuarie că e plagiată, Mihăilă a încercat să forțeze un verdict de plagiat.

În plus, Mihăilă a sesizat Parchetul General pentru încălcarea dreptului de proprietate intelectuală în teza secretarului de stat Bogdan Despescu. Despre lupta din culisele Ministerului de Interne am scris, pe larg, aici

Mihăilă a considerat atunci că Despescu este responsabil de demiterea sa.

Surse din Ministerul de Interne susțin că săptămâna trecută, la o ședință condusă de Lucian Bode, la care au participat și Mihăilă, și Despescu, ministru i-a atenționat pe cei doi că va trebui să lucreze unul cu celălalt, în ciuda adversității fățișe dintre aceștia. 

Fără incompetenți în funcții publice 

Doar în ultimele zece zile, presa centrală și locală a semnalat numirea în funcții publice a mai multor persoane fără competență, fără experiență sau fără pregătirea necesară. În mai toate cazurile a contat susținerea politică de care s-au bucurat respectivii. 

Știrile sunt următoarele:

1. Ultima zi de muncă la Apele Române pentru directorul care a refuzat să lucreze cu ospătăriţa (devenită, peste noapte, inginer). Drept urmare, i-a fost desființat postul. Detalii aici

2. O inspectoare cu vechime de peste 10 ani la Apele Române, care s-a revoltat împotriva politizării instituției, a fost detașată la 500 de kilometri de casă. Detalii aici

3. Monetăria Statului este condusă de un fost electrician al instituției. Detalii aici

4. Patronul unei firme de „păcănele”, cu o facultate de drept terminată la 40 de ani, a fost de trei ori secretar de stat la Transporturi. Acum este director la ROMATSA (instituție care gestionează traficul aerian în România). Detalii aici

5. Un fost șofer de tir, actual ambulanțier, a fost singurul candidat pentru postul de director de spital la Câmpina. Detalii aici

6. Un fost polițist ajuns în conducerea Metrorex câștigă 6.000 de euro pe lună. Detalii aici.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...