REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios

Ajută-ne să existăm. Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Donează

Pentru sugestii de materiale sau colaborări, scrieți-ne la adresa: contact@pressone.ro.

Pentru parteneriate media, proiecte sau dacă doriți să fiți partenerul nostru și să susțineți PressOne: marketing@pressone.ro.

Șeful Autorității Electorale Permanente, plagiat masiv în teza de doctorat

Emilia Şercan
Data: 05/10/2020
Foto: Alexandru Bușcă/Inquam Photos
Șeful AEP, Constantin-Florin Mitulețu-Buică, a plagiat cel puțin 124 dintre cele 211 pagini ale tezei sale de doctorat. FOTO: ALEXANDRU BUȘCĂ / Inquam Photos

Constantin-Florin Mitulețu-Buică, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), a plagiat mai bine de jumătate din teza de doctorat pe care a susținut-o în 2016 la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP). 

Domeniul în care Mitulețu-Buică a devenit doctor este Informații și Securitate Națională. De altfel, președintele Autorității Electorale Permanente a urmat, în afară de studiile doctorale, mai multe cursuri de scurtă durată la Academia SRI și la UNAP. 

41 din cele 211 pagini ale tezei sunt plagiate din lucrări scrise chiar de îndrumătorul lui de doctorat, Constantin Iordache, conducător de doctorate la UNAP și profesor titular la Universitatea „Spiru Haret”. 

În timp ce urma studiile doctorale la UNAP, Mitulețu-Buică l-a angajat în funcția de consilier personal pe fiul îndrumătorului lui, George-Răzvan Iordache. Se întâmpla în martie 2015, cu un an jumătate înainte de susținerea tezei de doctorat, pe vremea când Mitulețu-Buică era doar vicepreședinte al AEP.

Mitulețu-Buică, care în trecut a fost membru PSD, a fost numit în 2019 președinte al Autorității Electorale Permanente după ce a fost propus, susținut și votat în Parlament chiar de partidul al cărui membru a fost. 

Președintele AEP de azi și-a început cariera profesională ca șef de tură și de depozit de carburanți la o serie de firme din Craiova în timp ce era student la zi la Târgu Jiu, aflat la 109 km distanță.

Ascensiunea sa are legătură cu calitatea de membru PSD: a ajuns consilier în Parlamentul României, s-a înscris la doctorat, iar apoi a ajuns vicepreședinte, secretar general și, acum, președinte al AEP. 

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

***

124 de pagini din cele 211 ale tezei de doctorat a președintelui Autorității Electorale Permanente sunt plagiate într-o manieră incontestabilă. 

Am verificat lucrarea în doi pași pentru a ajunge la această concluzie: mai întâi am trecut-o prin TurnitIn – unul dintre cele mai performante softuri de verificare a similitudinilor existente în lume –, iar mai apoi am analizat indiciile furnizate de program pentru a stabili dacă este vorba despre plagiat sau despre similitudini. 

Raportul de verificare cu TurnitIn a indicat un procent de similitudine de 56%. 

După această analiză online, am verificat în mod individual toate indiciile identificate de soft pentru a stabili dacă a fost aplicată citarea în conformitate cu standardele academice – cu ghilimele și menționarea sursei – sau dacă este vorba despre un plagiat. 

Astfel, la finalul verificării concluzia este una fără dubii: cel puțin 124 de pagini din cele 211 ale tezei de doctorat a lui Constantin-Florin Mitulețu-Buică – reprezentând 58,76% din lucrare – sunt plagiate. 

Există o explicație pentru procentul de mai sus, ușor mai mare decât cel identificat de TurnitIn: Mitulețu-Buică a plagiat în teză porțiuni mai mari de text decât cele identificate de TurnitIn, însă acestea au fost reformulate destul de mult astfel încât softul nu le-a identificat ca atare.

În plus față de toate sursele online pe care le-am putut documenta ca fiind cele din care Mitulețu-Buică a plagiat, mai există multe alte paragrafe disparate, mai scurte, care sunt și ele plagiate, ceea ce, la o analiză mai profundă a tezei, ar putea ridica semnificativ acest procent.

Vedem în pagina următoare alte detalii cu privire la teza sa.

Șeful Autorității Electorale Permanente, plagiat masiv în teza de doctorat

Emilia Şercan
Data: 05/10/2020
Foto: Alexandru Bușcă/Inquam Photos

Teza de doctorat a președintelui Autorității Electorale Permanente are un titlul imposibil de reținut: „Cadrul juridic privind controlul autorităților cu responsabilități în domeniul securității și apărării pentru respectarea drepturilor omului în situația de conflict armat și operații de menținere a păcii”. 

Mitulețu-Buică a obținut titlul de doctor la finalul anului 2016, iar confirmarea titlului a primit-o din partea CNATDCU la începutul lui 2017. 

La finalul lui 2016, când Mitulețu-Buică își susținea teza de doctorat, întreg mediul academic era răvășit de dezvăluiri despre tezele de doctorat plagiate, cele trei mari universitățile militare – Academia SRI, Academia de Poliție și UNAP – fiind chiar în epicentrul scandalului. 

Universitatea Națională de Apărare „Carol I” – cea care avea să-i acorde titlul de doctor președintelui AEP în baza unei teze care nu doar că este plagiată, dar e mai slabă decât un referat pentru o materie de curs – fusese zguduită chiar pe parcursul anului 2016 de expunerea publică a plagiatelor din tezele lui Petre Tobă, pe atunci abia numit ministru de Interne, și Florentin Pandele, primarul orașului Voluntari. 

Ambele cazuri au fost dezvăluite, în exclusivitate, de PressOne, care a relatat ulterior despre modul în care UNAP nu a recunoscut plagiatele celor doi, ba, mai mult, chiar a încercat să mușamalizeze acuzațiile. Detaliile pot fi citite aici și aici

Totuși, chiar la finalul lui 2016, CNATDCU le-a retras titlurile celor doi. 

Scandalurile publice din jurul UNAP nu l-au împiedicat însă pe Constantin-Florin Mitulețu-Buică să predea o lucrare plagiată, iar filtrele de verificare internă și externă, care ar fi putut să împiedice acordarea titlului în baza unui plagiat evident și a unei teze rușinos de slabe, au eșuat. 

Mitulețu-Buică: “Potrivit verificărilor antiplagiat nu aș putea spune că am plagiat”

Emilia Șercan: Domnule Mitulețu-Buică, puteți să îmi spuneți titlul tezei dumneavoastră de doctorat?

Constantin-Florin Mitulețu-Buică: Titlul tezei mele are legătură cu controlul civil democratic asupra forțelor armate. Nu vi l-aș spune complet acuma pentru că sunt la spălătorie și sunt prins cu niște treburi.

E.Ș.: Și nu puteți să mi-l spuneți acum, întreg?

C.F.M.B.: Nu aș putea, nu aș putea, pentru că v-am zis, pe lângă faptul că sunt foarte obosit… De două săptămâni tot încercăm să închidem niște alegeri.

E.Ș.: Am înțeles, dar e titlul tezei dumneavoastră.

C.F.M.B.: Știu, sunt de acord cu dumneavoastră.

E.Ș.: V-ați făcut singur teza de doctorat?

C.F.M.B.: În colaborare cu conducătorul de doctorat și cu îndrumătorii de la Universitatea Națională de Apărare. Teza niciodată nu o construiești singur. A fost pe baza articolelor, a comunicărilor științifice și pe baza colaborării cu cei de acolo.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

E.Ș.: Ați plagiat în teza de doctorat?

C.F.M.B.: Nu aș putea să spun asta, pentru că potrivit verificărilor antiplagiat nu aș putea spune că am plagiat.

E.Ș.: Aveți un raport de similitudine?

C.F.M.B.: Avem, cu siguranță. Nu poți intra la susținerea tezei fără un astfel de raport.

E.Ș.: Și cât v-a indicat acel raport?

C.F.M.B.: Păi, îl am acasă. Raportul de similitudine îl am acasă.

E.Ș.: Puteți să îmi spuneți mai târziu, când ajungeți acasă, cât indică?

C.F.M.B.: Da, în principiu cred că da.

E.Ș.: Eu am identificat mai bine de jumătate din teza dumneavoastră ca fiind plagiată.

C.F.M.B.: Da, vorbim de o anumită perspectivă a plagiatului nu din punct de vedere etic și științific.

E.Ș.: Există o singură perspectivă asupra plagiatului. Atunci când nu folosești ghilimele și nu citezi sursa, este plagiat.

C.F.M.B.: Da, eu vă spun, raportul meu îmi spune că nu am o problemă din acest punct de vedere și că pot susține teza de doctorat.

E.Ș.: Dumneavoastră spuneți, deci, că nu ați plagiat.

C.F.M.B.: Din punct de vedere al documentelor pe care le am, și vi le pot arăta, nu sunt în această situație.

[NOTĂ: Până la publicarea acestui articol, șeful AEP nu a furnizat PressOne raportul de similitudine care ar certifica faptul că teza sa nu prezenta în 2016, la momentul susținerii, suspiciuni de plagiat].

Cel care l-a îndrumat la doctorat pe Mitulețu-Buică este Constantin Iordache, conducător de doctorate la UNAP și fost profesor în această universitate până în 2016, an în care a ieșit la pensie. Ulterior, Iordache s-a titularizat la Universitatea „Spiru Haret”, mai cunoscută sub denumirea de „fabrică de diplome”.   

În acest moment, Constantin Iordache este membru în Consiliul Școlii Doctorale a UNAP, organismul de conducere al Școlii Doctorale din această universitate. 

De altfel, în acest consiliu mai este un singur membru care are calitatea de conducător de doctorat în UNAP, Ion Roceanu, care este directorul Școlii Doctorale, restul membrilor fiind din afara instituției. 

Nici Constantin Iordache, conducătorul de doctorat a lui Mitulețu-Buică, și nici comisia de referenți numită pentru a-i analiza teza acestuia nu au considerat că teza ar avea vreo problemă. Ba, mai mult, nici comisia de specialitate din CNATDCU, care în 2016 abia își intrase în atribuții, nu a sesizat vreo problemă la teza actualului președinte al AEP, care la acea dată era vicepreședinte al instituției.  

Din comisia de referenți specialiști care a validat teza președintelui AEP au făcut parte Constantin Popescu, profesor la UNAP, Augustin Fuerea, profesor la Universitatea din București, și Marian Ilie, general de brigadă și profesor la UNAP.

Să vedem, totuși, cum arată plagiatul. 

Șeful Autorității Electorale Permanente, plagiat masiv în teza de doctorat

Emilia Şercan
Data: 05/10/2020
Foto: Alexandru Bușcă/Inquam Photos

Plagiatul

211 pagini are teza de doctorat a lui Constantin-Florin Mitulețu-Buică, fără bibliografie și anexe. 

Toate porțiunile de conținut identificate ca fiind plagiate sunt accesibile și în mediul online. 

Deși lucrarea a fost susținută relativ recent, în 2016, bibliografia trecută în teză este una foarte veche. Cele mai recente lucrări citate sunt una din 2009, una din 2008 și două din 2007, ca și cum după acești ani nu s-ar mai fi scris, până la susținerea tezei în 2016, nimic relevant, care să poată fi citat, pe tema conflictelor armate și a operațiunilor de menținere a păcii. 

Teza de doctorat a lui Constantin-Florin Mitulețu-Buică este lipsită de orice coerență și de logică academică, iar lucrul acesta este explicabil destul de simplu: lucrarea a fost plagiată de-a valma. 

De altfel, conținutul tezei lasă senzația că acesta a fost construit în funcție de sursele online disponibile pe Internet, și nu în baza unui plan elaborat, discutat cu conducătorul și filtrat ulterior de comisia de îndrumare. 

Haosul din teză este prefațat chiar de titlul acesteia: „Cadrul juridic privind controlul autorităților cu responsabilități în domeniul securității și apărării pentru respectarea drepturilor omului în situația de conflict armat și operații de menținere a păcii”.

O analiză a acestuia indică faptul că teza ar trebui să conțină o pretențioasă examinare a prevederilor juridice de care autoritățile dispun în domeniul securității și apărării cu scopul de a fi respectate drepturile omului în situații de conflict armat și operații de menținere a păcii. 

În Cuprinsul tezei, analiza cadrului juridic este menționată de la pagina 26 la 34, însă conținutul acestor opt pagini se referă la diverse conferințe internaționale, nicăieri în lucrare nefiind realizată măcar o inventariere a cadrului juridic în domeniul securității și apărării drepturilor omului. 

Introducerea tezei nu clarifică titlul și nici intenția de cercetare: ce cadru juridic va fi analizat, despre autoritățile cărui stat sau ale căror state este vorba, ce zone de conflict sunt analizate și, mai ales, care este obiectivul de cercetare, în ce va consta aceasta și cum va fi realizată cercetarea.  

De altfel, este explicabil de ce toate aceste informații nu se regăsesc în Introducere: parte din conținutul acesteia este plagiat, la fel cum și parte din Concluziile tezei sunt plagiate.

***

Nu mai puțin de 41 de pagini din teza de doctorat a lui Mitulețu-Buică – o cincime din total – sunt plagiate din cărți semnate de conducătorul său de doctorat, Constantin Iordache. 

Dacă în cazul altor lucrări din care a plagiat președintele AEP a reformulat conținutul copiat sau a mai adăugat mici cuvinte și expresii de legătură la începutul frazelor, acest tip de precauție nu a fost arătată și în privința operelor lui Iordache. 

Ba mai mult, din Iordache a plagiat cu dezinvoltură, pagini la rând, inclusiv notele de subsol. 

O explicație poate fi faptul că, la scurt timp după ce a fost numit vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente în martie 2015, mai exact la opt zile distanță, Mitulețu-Buică l-a angajat pe fiul conducătorului lui pe post de consilier personal. 

George-Răzvan Iordache a lucrat la AEP până în aprilie 2017, când și-a dat demisia, a susținut examenul de intrare în avocatură și, după ce l-a trecut, a început să lucreze ca avocat, acum fiind avocatul firmei Teamnet înființată de Sebastian Ghiță.

„A-ți lua consilieri nu înseamnă doar a te consilia, ci de a-i lua tineri, de pe băncile facultății, pe care îi pregătești”

Emilia Șercan: L-ați avut angajat consilier la cabinet, pe vremea când erați vicepreședinte AEP, pe George-Răzvan Iordache, fiul conducătorului dumneavoastră de doctorat?

Constantin-Florin Mitulețu-Buică: Da.

E.Ș.: Și cum ați ajuns să-l angajați?

C.F.M.B.: Păi, cum i-am luat pe toți ceilalți consilieri, recomandați.

E.Ș.: Vi l-a recomandat tatăl lui?

C.F.M.B.: Nu.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

E.Ș.: Dar cine vi l-a recomandat?

C.F.M.B.: Un alt colaborator.

E.Ș.: Și știați că este fiul conducătorului dumneavoastră?

C.F.M.B.: Domnul profesor nu a fost de acord în prima etapă și i-am zis că am nevoie de niște tineri pe care vreau să-i pregătesc pe domeniul respectiv și uite că omul este avocat acum, este pe picioarele lui și ținem legătura și colaborăm în continuare.

E.Ș.: Nu vi s-a părut că e în neregulă să îl luați consilier chiar pe fiul conducătorului dumneavoastră?

C.F.M.B.: Da, știu, tot timpul sunt lucruri ciudate, dar nu aș putea să vă spun că a fost o situație determinantă că era și băiatul conducătorului meu de doctorat. Nu ar avea legătură.

E.Ș.: El era foarte tânăr, abia terminase facultatea, ce expertiză avea?C.F.M.B.: Am avut la cabinet numai tineri pentru a-i pregăti. Să știți că a-ți lua consilieri nu înseamnă doar a te consilia, ci de a-i lua tineri, de pe băncile facultății, pe care îi pregătești. Mulți au plecat și acum sunt pe picioarele lor. Asta nu înseamnă că îți iei consilieri pe care să te bazezi să te consilieze. Asta nu înseamnă că dacă era tânăr nu m-a ajutat să îmi pregătească anumite lucrări pentru cabinet, să vadă anumite documente din punct de vedere juridic, ca tânăr jurist.

***

În mai multe situații, Mitulețu-Buică a reformulat textul copiat astfel încât să mascheze plagiatul, însă acesta ajunge în postura ridicolă de a reformula și pasaje pe care în teza le marchează cu ghilimele. 

Orice elev de școală generală învață că atunci când preiei un text dintr-un anumit autor, acesta trebuie redat exact așa cum apare în textul original, fără a modifica nimic din conținut, ortografie sau punctuație.

Mai jos este un exemplu de text rescris de Mitulețu-Buică și marcat cu ghilimele.

Textul original apare în articolul „Ameninţări în mediul de securitate”, Grigore Alexandrescu, apărut în Studii de securitate şi apărare, 2005, coord. C. Moștoflei și N. Dolghin:

„Unele se referă la protejarea de pericole (securitatea obiectivă), altele la sentimentul de siguranță (securitatea subiectivă) sau la absența oricărei îndoieli (încrederea în cunoștințele proprii). Importantă este înțelegerea deplină a lor, în special a celor importanți din altă limbă pentru ca să nu apară confuzii în exprimare și înțelegere cu urmări atitudinale grave. În concluzie, putem defini conceptele de: Amenințare ca reprezentând un pericol potențial, exprimat prin cuvinte sau gesturi, care are autor, scop, obiectiv și o țintă. Pericolul exprimă o primejdie, un posibil eveniment cu urmări grave”. 

Acest text a fost rescris, deși a fost preluat cu ghilimele la pagina 53 din teză.

Unele pun accentul pe protejarea de pericole (securitatea obiectivă), iar altele pe sentimentul de siguranță (securitatea subiectivă) sau pe absența oricărei îndoieli. Importantă este înțelegerea lor deplină, în special a celor provenite din altă limbă pentru ca să nu apară confuzii în exprimare și înțelegere cu urmări de atitudine grave”. Din cele prezentate rezultă că „amenințarea este un pericol potențial, exprimat prin cuvinte sau gesturi, care are autor, scop, obiectiv și o țintă. Pericolul exprimă o primejdie, un posibil eveniment cu urmări grave.”

Proba indubitabilă că acest paragraf este unul plagiat este dată inclusiv de faptul că Mitulețu-Buică nu i-l atribuie lui Grigore Alexandrescu, autorul original, ci unui alt autor, Florin Marcu, pe care îl citează Alexandrescu.

***

În alte situații, președintele AEP intercalează paragrafele copiate din mai multe surse sau plagiază pe sărite, de la pagini diferite, din același autor.

De exemplu, la paginile 63 și  64 din teză, Mitulețu-Buică plagiază din lucrarea Răspunderea în dreptul internațional umanitar, semnată de Daniela Coman și Victor Ponta și apărută în 2010 la Editura Universul Juridic. 

Această lucrare este chiar teza de doctorat a fostului premier Victor Ponta, care a stârnit cel mai răsunător scandal public de plagiat din România și care, în final, s-a încheiat cu retragerea titlului de doctor obținut de acesta în 2003. 

Președintele AEP a plagiat paragrafe pe care le-a intercalat în teza lui sau, în unele situații, a  reformulat conținutul, iar explicațiile din notele de subsol le-a inclus în text între paranteze. 

Un alt personaj public plagiat de Mitulețu-Buică este Gabriel Naghi, fostul director SPP din perioada guvernării Adrian Năstase, care a rămas și el, ca și Ponta, fără titlul de doctor în Informații și Securitate Națională obținut la Academia SRI. 

Președintele AEP plagiază pe sărite dintr-un articol semnat de Naghi. 

Cine este, totuși, Mitulețu-Buică?

Șeful Autorității Electorale Permanente, plagiat masiv în teza de doctorat

Emilia Şercan
Data: 05/10/2020
Foto: Alexandru Bușcă/Inquam Photos

Cine este Mitulețu-Buică

Potrivit propriului CV, Constantin-Florin Mitulețu-Buică își începe activitatea profesională în 1999, pe vremea când era student la Drept la o universitate privată.

De altfel, pe parcursul anilor III și IV de facultate, Mitulețu-Buică a lucrat full-time în Craiova, deși era student la zi la Târgu Jiu. 

Pe 1 octombrie 1999, ziua în care începea anul III la Facultatea de Științe Juridice și Administrative din cadrul Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu – una dintre universitățile private cu cele mai slabe calificative și performanțe academice – Mitulețu-Buică se angaja ca șef de tură la o firmă din Craiova, unde a lucrat pentru două luni și opt zile. 

Un alt loc de muncă meteoric, de doar două luni, a avut între 1 decembrie 1999 și 31 ianuarie 2000 ca șef depozit carburanți la o altă firmă din Craiova.  

Până la finalul studenției, în august 2001, Mitulețu-Buică a fost director de marketing la un SRL din Craiova, iar imediat după finalizarea studiilor este angajat ca șef al serviciului Juridic de la Spitalul Leamna din comuna Bucovăț, județul Dolj.

Mitulețu-Buică s-a înscris în acea perioadă în PSD, iar intervalul corespunde cu un interes crescut pentru diverse diplome și certificate: a făcut un curs de management prin corespondență (2001), un alt curs de inspector resurse umane (2002), unul de antreprenoriat (2005) și unul de achiziții publice (2007, 2009), expert PSI (2009) sau manager de proiect (2009). 

Între 2007 și 2008 a urmat un masterat în management politic la Școala de Studii Academice Postuniversitare „Ovidiu Șincai”, înființată de Institutul Social Democrat „Ovidiu Șincai”, o organizație non-profit înființată de Partidul Social Democrat (PSD), iar între 2008 și 2010 un alt master la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității din Craiova. 

Ascensiunea

În aprilie 2013, Mitulețu-Buică ajunge consilier în Parlamentul României.  

Surse politice susțin că acesta a fost consilier la cabinetele parlamentare ale lui Valeriu Zgonea, fost președinte al Camerei Deputaților, și Marian Neacșu, fost secretar general al PSD. 

Ajuns la București, interesul lui Mitulețu-Buică față de diplome și certificate trece la un alt nivel. 

În 2013 se înscrie la doctorat, iar în paralel cu studiile doctorale urmează modulul psihopedagogic la UNAP (2014–2015), un curs la Colegiul Național de Apărare (2015), un alt curs la Institutul Diplomatic Român (2015), unul la Agenția Națională a Funcționarilor Publici (2016) și unul la Academia SRI (2016). 

În 2014, pentru trei luni, Mitulețu-Buică a fost consilierul personal al Aureliei Cristea, ministru delegat pentru Dialog Social.  

În martie 2015 a fost numit vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente, funcție pe care a deținut-o până în ianuarie 2018, când a fost numit secretar general al instituției. 

În februarie 2019, Mitulețu-Buică a ajuns președinte al Autorității Electorale Permanente pentru un mandat de 8 ani, având susținerea PSD. 

Într-o declarație de presă, fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea, anunța sprijinul pe care PSD avea să i-l ofere lui Mitulețu-Buică pentru conducerea AEP. 

„Acordăm susținerea noastră pentru un om din interiorul AEP, actualul secretar general, domnul Mitulețu”, afirma Dragnea.

Votul în Parlament, obligatoriu pentru validarea acestei funcții, a fost o formalitate având în vedere majoritatea deținută în acel moment de coaliția PSD – ALDE. Mitulețu-Buică a fost votat de 254 dintre parlamentari. 

Autoritatea Electorală Permanentă este instituția care se ocupă de pregătirea, organizarea și desfășurarea alegerilor și a referendumurilor, precum și de finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. În 2019, partidele politice au primit în total de la bugetul de stat subvenții de peste 250 milioane lei, conform Europa Liberă

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Controversele

Constantin-Florin Mitulețu-Buică a fost implicat în câteva controverse după ce a ajuns în funcția de președinte al AEP. 

Printr-un comunicat de presă din 24 ianuarie 2020, postat pe site-ul AEP, era anunțat faptul că Constantin-Florin Mituleţu-Buică a primit vizita ambasadorului Rusiei în România, Valeri Kuzmin.

„Principala temă abordată în cadrul discuțiilor a vizat perspectiva dezvoltării unei relații de colaborare între autoritățile administrative autonome specializate în materia organizării proceselor electorale din cele două țări, în vederea realizării schimbului de experiență și de bune practici”, se preciza în scurta informare despre vizita lui Kuzmin.

Șeful AEP și ambasadorul Federației Ruse în România s-au întâlnit în ianuarie 2020 pentru „schimb de experiență și de bune practici” electorale. FOTO: Autoritatea Electorală Permanentă

În termeni de bune practici electorale, Rusia ar putea cu greu servi României drept model. De la recentele suspiciuni de otrăvire a liderului opoziției, Alexandr Navalnîi (pentru care Germania cere sancțiuni UE împotriva Rusiei) și până la campaniile de dezinformare conduse de grupuri rusești pentru influențarea alegerilor pentru Parlamentul European, țara pe care ambasadorul Kuzmin o reprezintă e mai degrabă un contra-model. 

În plus, anul acesta – pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial – România tratează Rusia ca pe o țară-inamic în Strategia Națională de Apărare a României, document în care se vorbește despre „comportamentul agresiv al Federației Ruse” și despre „acțiunile de militarizare a regiunii Mării Negre și de tip hibrid” desfășurate de Moscova.

În ianuarie, Europa Liberă a scris că întâlnirea dintre șeful AEP și ambasadorul Valeri Kuzmin ar fi avut loc la inițiativa părții ruse, care – cu 25 mil. cetățeni ruși în afara granițelor – ar fi vrut să înțeleagă și să adopte modelul românesc pentru votul în diaspora, pentru că Moscova trebuie să monitorizeze și să aibă grijă de respectarea drepturilor acestor cetățeni ruși”.

***

După ce a devenit președinte al AEP, Constantin Mitulețu-Buică a încasat în șapte luni o diurnă de deplasare de 82.985 de lei, deși stă cu chirie într-un imobil de la RAAPPS, aflat în centrul Bucureștiului, potrivit Radio Europa Liberă

Dreptul la diurnă se naște în favoarea persoanelor expres prevăzute, sub condiția de a nu domicilia și de a nu deține o locuință personală în municipiul București, fără a face referire la închirierea unei locuințe de la RAAPPS”, a precizat Autoritatea Electorală Permanentă într-un răspuns transmis Radio Europa Liberă.

***

În lista de consilieri personali ai lui Mitulețu-Buică se află o persoană care a fost condamnată în trecut pentru fapte de corupție. 

Este vorba despre Titi Sultan, fost subcomisar în Poliția București, condamnat penal în 2004 la 9 luni de închisoare cu suspendare într-un dosar de corupție. 

Titi Sultan, salarizat drept consilier al șefului AEP Mitulețu-Buică, aici în ipostază de realizator TV care îl intervievează pe reprezentantul autorității electorale a statului român. FOTO: Captură Youtube din emisiunea REALITATEA ROMÂNEASCĂ (6TV)

Sultan a fost reținut în 2002 de procurorii DNA, fiind acuzat că a cerut și primit mită de la mai mulți studenți la Facultatea de Drept de la Academia de Poliție, pentru a interveni pe lângă membrii comisiilor de reexaminare a lucrărilor de licență. 

Înainte de alegerile prezidențiale de anul trecut, mai exact în august 2019, Constantin-Florin Mitulețu-Buică a fost invitat la o emisiune la postul 6TV moderată de proaspătul lui consilier, Titu Sultan, care este și realizator la acest canal de televiziune. 

Pe tot parcursul emisiunii, care a durat o oră și 20 de minute, potrivit Hotnews, Sultan nu a precizat că este consilierul invitatului său.

Titi Sultan fusese angajat consilierul lui Mitulețu-Buică cu doar o lună înainte.

Titi Sultan „avea o expertiză pe partea de jurnalism”

Emilia Șercan: Pe domnul Titi Sultan l-ați luat consilier tot pentru a-l pregăti, ca pe fiul conducătorului dvs. de doctorat?

Constantin-Florin Mitulețu-Buică: Nu, pe domnul Titi Sultan l-am luat pentru a avea… în prima etapă ca președinte, pentru că avea o expertiză pe partea de jurnalism și pentru a pregăti pe domeniul acesta și drept urmare vedeți că la momentul ăsta nu mai este. A lucrat o perioadă la mine pentru a mă pregăti pe linia asta de jurnalism.

E.Ș.: Domnul Titi Sultan e fost polițist, nu este jurnalist.

C.F.M.B.: Lucrează și a lucrat la o televiziune și avea expertiză exact pe partea juridică din televiziune. Făcea niște emisiuni la o televiziune, nu mare, dar de la care eu am învățat niște lucruri pe domeniul acesta de a mă prezenta, ca să spun așa, în anumite situații din punct de vedere al imaginii și juridic.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin Patreon:

Accesând https://www.patreon.com/pressoneRO

Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Poți redirecționa 3.5% din impozitul tău pe venit folosind formularul de mai jos. Dacă nu se încarcă, poți accesa acest link: https://formular230.ro/fundatia-pressone