Universitatea Națională de Apărare nu vede nici plagiatul lui Pandele

Emilia Şercan

Senior Editor

Iulia Marin

Redactor

Comisia de Etică a Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I” (UNAp) din București naşte controverse cu privire la încă un evident caz de plagiat: Florentin Pandele. Primarul oraşului Voluntari este absolvit de vina de a fi copiat cel puţin o treime din teza sa de doctorat.

Comisia de Etică a UNAp, instituţie unde Pandele a obținut, în 2008, al doilea titlu de doctor într-un an, recomandă menţinerea titlului de doctor acordat edilului. În 2007, Pandele își luase primul doctorat la Academia de Poliție.

Într-un raport înaintat Ministerului Educaţiei, membrii Comisiei de Etică a UNAp afirmă că nu au identificat abateri de la regulile academice de redactare a unei opere ştiinţifice.

Aceeaşi comisie a emis un punct de vedere identic şi în cazul tezei de doctorat a ministrului de Interne, Petre Tobă.

Comisia "constată similitudini"

Comisia de Etică a UNAp s-a întrunit la începutul lunii iunie 2016, ne-au declarat surse din mediul academic. Raportul de analiză a acuzaţiilor de plagiat aduse lui Florentin Pandele a fost finalizat câteva zile mai târziu, când a şi fost trimis la Ministerul Educaţiei. Comisia de Etică a UNAp a elaborat un punct de vedere referitor la teza primarului din Voluntari la solicitarea Ministerului Educaţiei, aşa cum cere noua legislaţie, şi nu din proprie iniţiativă.

Rectorul UNAp, Gheorghe Calopăreanu, a evitat şi în acest caz să spună public care a fost concluzia Comisiei de Etică a universităţii pe care o conduce. Acesta ne-a declarat că la nivelul UNAp nu a fost emis un verdict, iar membrii comisiei nu au făcut decât o analiză pe text, rezultatele fiind trimise ministerului.

Pe de altă parte, din raportul trimis Ministerului Educației de către UNAp se desprinde o concluzie clară și favorabilă lui Florentin Pandele. Astfel, membrii forului susțin că autorul „nu a săvârșit abateri de la regulile de bună conduită în cercetare-dezvoltare”.

„La elaborarea tezei de doctorat cu titlul «România și noile provocări generate de integrarea europeană» nu s-au săvârșit abateri de la regulile de bună conduită în cercetare-dezvoltare, așa cum erau ele reglementate la momentul respectiv, anul 2008, de Legea 206/2004.”

În raportul Comisiei de Etică se precizează că exemplele invocate în sesizare nu se susțin. Argumentul este că Strategia de Securitate Națională nu este protejată de Legea 8/1996 privind drepturile de autor. Cu toate acestea, membrii comisiei „constată similitudini” între textul Strategiei și expunerea din teza de doctorat a lui Florentin Pandele.

„În drept, la momentul susținerii tezei de doctorat cu titlul «România și noile provocări generate de integrarea europeană» a domnului Pandele Florentin Costel, respectiv anul 2008, în materie de plagiat erau incidente dispozițiile Legii 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică.

Cine-i formează pe formatori? Ministerul Sănătății lasă pregătirea practicienilor de medicină alternativă pe seama unor medici care practică „regresia în vieți anterioare”

Ministerul Sănătății pregătește o nouă lege pentru reglementarea medicinei alternative. La elaborarea ei a contribuit și o specialistă din sistemul public care practică „regresia în vieți anterioare”.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Situațiile indicate în sesizare la punctele 1, 4 și 6 nu se susțin. Situația indicată în sesizare la punctul 2 nu se susține. Comisia constată similitudinea paragrafelor menționate în teza de doctorat cu paragrafele menționate în Strategia de Securitate Națională a României, București, 2006, însă textul acestui act normativ nu este protejat de Legea 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe.

Situațiile indicate în sesizare la punctele 3, 5, 7 nu se susțin. Comisia constată că prin abordarea documentației privind instituțiile Uniunii Europene autorul tezei de doctorat nu și-a însușit creația altor autori.„

Legea nr. 206/2004, invocată de membrii forului, definește plagiatul drept:

„Expunerea într-o operă scrisă sau într-o comunicare orală, inclusiv în format electronic, a unor texte, expresii, demonstrații, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode științifice extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale aceluiași sau acelorași autori, fără a menționa acest lucru și fără a face trimitere la sursele originale”.

PressOne a publicat în exclusivitate în luna mai 2016 o analiză a tezei de doctorat a primarului Florentin Pandele. În articol se arată că minimum o treime din lucrarea cu care acesta a obținut titlul de doctor în ordine publică şi siguranţă naţională este copiată ad litteram din lucrări de specialitate sau din Strategia Naţională de Securitate pe anul 2006. Fragmentele cu pricina au fost preluate fără utilizarea ghilimelelor și fără a respecta normele naționale și internaționale de citare în opere științifice.

În stânga, teza lui Pandele. În dreapta, Strategia de Securitate Națională.

Cele mai multe calupuri de text din teza primarului Pandele au fost copiate din „Enciclopedia Uniunii Europene”. Autorul a preluat fără ghilimele pasajele referitoare la istoricul instituțiilor Uniunii, dar și subcapitole despre procesul de integrare a României în Uniunea Europeană.

Pagina 60 din teza lui Florentin Pandele a fost copiată după pagina 55 din „Enciclopedia Uniunii Europene”

În aceeași analiză, PressOne a arătat că lucrarea nu are, de altfel, coerență și pare însăilată din paragrafe preluate din diverse surse.

În plus, în lucrarea primarului din Voluntari apar inclusiv fragmente copiate din lucrarea „Drept European”, semnată de Roxana Munteanu și apărută la Editura Oscar Print în anul 1996. Teza de doctorat a lui Pandele conține, la pagina 23, o întreagă explicație oferită de Munteanu într-o notă de subsol din lucrarea sa – notă care apare la pagina 28.

Concluzia tezei lui Pandele este aceasta:

„Oricum, este în afara oricărei îndoieli că modalitatea cea mai bună de a promova interesele naționale este apartenența României la Uniunea Europeană.

Pe de altă parte, trebuie să fim conștienți de faptul că, pe lângă oportunități, Uniunea Europeană aduce și o serie de provocări la care țara noastră va trebui să răspundă în mod adecvat”.

Lucrarea „România și noile provocări generate de integrarea europeană”, semnată de Florentin Pandele, a fost coordonată de prof. univ. dr. Mihail Vasile-Ozunu. Acesta l-a îndrumat în realizarea tezei de doctorat și pe fostul lider al PSD Mehedinți, Adrian Duicu, la rândul lui suspectat că a plagiat în teza de doctorat.

Cine i-a „spălat” pe Tobă și pe Pandele

Comisia de Etică a Universității Naționale de Apărare – for care a recomandat menținerea titlurilor de doctor acordate ministrului de Interne, Petre Tobă, și primarului Florentin Pandele – este alcătuită, potrivit surselor PressOne, din opt persoane:

O parte dintre membrii comisiei au fost fie doctoranzi ai unor membri ai Academiei de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale (ASSN), fie au legături de rudenie cu angajați ai Ministerului de Interne sau cu alți profesori din cadrul aceleiași universități.

Președintele comisiei, Dănuț Turcu, predă atât la UNAp, cât și la Academia Tehnică Militară. Turcu și-a susținut teza de doctorat în 2007, la Universitatea Națională de Apărare, sub coordonarea prof. univ. dr. Gheorghe Boaru, colonel în rezervă. În luna martie a acestui an, PressOne l-a identificat pe Boaru printre membrii ASSN. CV-ul lui Dănuț Turcu nu apare nici pe site-ul UNAp și nici la adresa web a Academiei Tehnice Militare.

Un alt membru al comisiei, Marius Șerbeszki, a obținut diploma de doctor în științe militare în 2007, sub coordonarea lui Florian Râpan. Acesta din urmă este unul dintre cei care au girat titlurile de doctor obținute de apropiații lui Gabriel Oprea. A făcut parte din toate comisiile de susținere a celor 12 teze de doctorat coordonate de Oprea la Academia Națională de Informații, alături de Mihail Vasile-Ozunu.

La rândul lui, lt. col. Dan-Antonio Ștefan-Șuteu a fost admis la studiile doctorale în 2014, sub coordonarea profesorului Ion Mitulețu. Ultimul este și el cadru didactic la UNAp, dar și membru al ASSN.

Sorina-Mihaela Mardar este conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Securitate și Apărare. A obținut titlul de doctor în științele educației la Facultatea de Psihologie a Universității din București, în 2010, potrivit CV-ului său. Interesant este că soțul acesteia, Nicolai-Cristian Mardar, este comisar-șef de poliție angajat la Direcția Generală de Resurse Umane a Ministerului de Interne condus de Tobă.

Informația apare în ultima declarație de avere a acestuia, datând din mai 2016. 

Lt. col. Mădălina-Daniela Ghiba este, de asemenea, cadru didactic la UNAp și doctorand în cadrul universității. Aici este angajat și soțul său, Daniel Ghiba, unul dintre doctoranzii generalului Teodor Frunzeti – tot membru al ASSN. 

Ministrul de Interne, Petre Tobă, a fost şi el membru al ASSN până la începutul acestui an. S-a retras din această poziţie după dezvăluirile legate de plagiatul tezei sale de doctorat.

Verdictul CNATDCU, în mai puțin de două săptămâni

Cazurile de plagiat din cadrul UNAp semnalate de presă au fost, până acum, ignorate de instituție. Astfel, într-un raport de autoevaluare al Şcolii Doctorale a UNAp, aprobat în şedinţa Senatului acestei universități pe 27 iulie 2016, se precizează că „până la momentul autoevaluării nu s-au înregistrat aspecte de conduită care să facă obiectul unor încălcării ale eticii ştiinţifice, profesionale şi universitare”.

Acest fapt arată că dovezile de plagiat din tezele lui Petre Tobă, ministru de Interne, Florentin Pandele, primarul oraşului Voluntari, sau Adrian Duicu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Mehedinţi, nu au fost considerate abateri de la normele etice sau legale.

Potrivit actualei legislaţii, raportul Comisiei de Etică a UNAp este unul consultativ pentru Comisia de Ştiinţe Militare din cadrul Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU).

În acest moment, nouă teze de doctorat se află în procedură avansată de evaluare în Comisia Ştiinţe Militare a CNATDCU. Verdictul ar trebui să fie dat cel mai târziu pe 3 septembrie.

Cei nouă asupra cărora există suspiciuni că au plagiat sunt:
1. Petre Tobă, ministru de Interne,
2. Bogdan Licu, procuror adjunct al României,
3. Florentin Pandele, primarul oraşului Voluntari,
4. Neculai Onţanu, fostul primar al Sectorului 2,
5. Mihai Stănişoară, fost ministru al Apărării,
6. Robert Negoiţă, primarul Sectorului 3,
7. Dumitru Pârvu, fost inspector general adjunct al Poliţiei Române,
8. Loredana Radu, nepoata lui Gabriel Oprea,
9. Adela Popescu, fosta secretară a lui Gabriel Oprea.

Conform noului regulament CNATDCU, fiecare teză este analizată de o comisie de lucru. Aceasta este formată din câte trei profesori, care provin de la alte universităţi decât cele unde au fost susţinute lucrările aflate în analiză.

În iulie, şase din cei şapte membri ai Comisiei de Ştiinţe Militare a CNATDCU, care se ocupă de analizarea tuturor tezelor de doctorat din domeniul Ştiinţe Militare, Siguranţă Naţională şi Ordine Publică, s-au abţinut să facă parte din aceste comisii de lucru. Motivele prezentate au fost incompatibilitatea sau conflictul de interese.

Regulamentul CNATDCU le interzice membrilor unei comisii de specialitate să facă parte dintr-o comisie de lucru în cazul în care au fost invitați de o şcoală doctorală să fie referenţi ai unei lucrări aflate în proces de analiză, indiferent dacă este vorba despre teza recenzată sau despre alta. Din acest motiv, un singur membru al Comisiei de Ştiinţe Militare a CNATDCU va putea face pe viitor parte dintr-o comisie de lucru care poate emite verdicte de plagiat.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€